Argus, iulie 1931 (Anul 22, nr. 5461-5487)

1931-07-22 / nr. 5479

Anul XXII No. 5479 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi aici­ o afa­cere, pâni când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă ţi pers­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastră, Inni ) . »fi^s. Luaţi informaţiuld comerciale de­tailate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS** secția de Informaţiuai comerciale, strada Sărindar No- 24 etajul 1, telef. 306/93 $1­323/69. ...... AB­ON­AM­ENTE: IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 3 Ml In tari, 6 Ml In străinătate IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 • ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori*. S. PAUKER şi H. P. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANJE! Director: GRIGORE GAPENCU . Miercuri 22 Iulie 1931 COMBRUANK­, INDUS IIUAS!. FINANCIARI! Nu faceţi nîci­ o afa­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine­ controlate, de la „ARGUS" secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA MU primeşte la Administraţie ziarului şi la toate agenţiile de publicitate B I R O U RILE: București, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) Et. I.— TELEFO­N: 300/93 și 323/69 Uzinele Comunale de Viator S-a făcut mare vâlvă in jurul Uzinelor Comunale. Aici ca şi în atâtea alte ocaziuni politica şi-a făcut apariţia, pervertind dreap­ta judecată. Capitala României, o cunoaş­tem cu toţii, este întrecută, sub raportul edilitar, de cele mai mo­deste centre urbane din apusul Europei In ultimii ani, s’au fă­cut , drept, sforţări mari pentru a o curaţi de petele unui orien­talism secular, sforţări costisi­toare şi cari au servit de temă adversarilor administraţiei d-lui Dobrescu în campania lor. Doar fără cheltueli nu se pu­tea asana cartiere întregi ce ză­ceau într-o murdărie contras­tând jalnic cu aspectul mai ci­vilizat a câtorva străzi din cen­trul Bucureştilor. In special, din punctul de ve­dere al luminatului, al forţei mo­trice, al mijloacelor din încălzit, suntem înt­r’o inferioritate vădi­tă faţă de oraşele din occident. Din cele 150.000 case din Bu­cureşti, numai 25.000 sunt lumi­nate cu electricitate. 226 kilome­tri străzi nu simt alimentate cu curent electric şi Întreprinderile comunale nu pot satisface cere­rile locuitorilor de pe aceste străzi decât daca aceştia contri­­bue la capitalul de investit pen­tru instalarea conductelor. Cu forţa motrice pentru indus­trie Capitala nu stă mai bine. Cât despre încălzit ţara dispune de un combustibil ideal — gazul metan — care a dus la Bucureşti ar constitui pentru locuitori un aport de energie calorică de o valoare de nepreţuit In situaţia de astăzi, Bucureş­ti ocupă, în materie de consum electric, ultimul rang faţă de ca­pitalele din centrul şi apusul Europei — nu mai vorbim de o­­raşele americane din care unele consumă mai bine de o sută de ori mai mult decât capitala Ro­mâniei. Municipiul Bucureşti este prea sărac pentru a putea face inves­­tiţiunile necesare în interesul asigurărei, nevoilor locuitorilor de luminat electric, de forţă mo­trice şi încă mai puţin pentru a construi conductele cari să adu­că gazul metan din Ardeal. S’a calculat ca nici peste patruzeci ani, primăria nu ar fi în stare, dat fiind resursele ei să satisfacă ce­rerile de luminat de forţă mo­trice şi de încălzit ale unei Ca­pitale în plină desvoltare. Acestea sunt consideraţiunile cari au dictat municipiului în­­cheerea unui contract cu o pu­ternică societate americană pen­tru vânzarea uzinelor comunale cu drept de răscumpărare după o serie de ani. Contractul acesta a fost combătut, până acum ras­tel şi superficial de câteva ziare şi­ deoarece, autorii atacurilor s-au abţinut de la preciziuni pre­ferând să formuleze afirmări de înaltă fantezie, în contradicţie cu textul votat, nici n’au provo­cat o punere la punct. Mare ne-a fost, însă, mirarea când am citit în „Neamul Ro­mânesc" o critică acerbă în for­mă, dar­ tot aşa lipsită de moti­ve temeinice ca şi criticele su­perficiale de care vorbim mai sus. „Nu vom intra în amănun­te” scrie autorul articolului din »Neamul Românesc". Păcat! Căci tocmai amănuntele intere­sează şi pot forma, o convingere, iar nu tirade fără consistenţă. Să încercăm totuşi să exami­­n­­m câteva amănunte asupra cărora a insistat, în contra voin­ţei sale, autorul articolului. El afirmă că „evaluarea insta­laţiilor actuale ale uzinelor co­munale e făcută sub costul lor’*. Adevărul este că evaluarea — 1238 milioane lei — a fost făcu­tă de către trei experţi români din care unul este astăzi minis­trul de industrie. Mai pretinde că de pe urma contractului „se taie municipiu­lui Bucureşti orice venit timp de treizeci ani". Iată o afirmare care dovedeşte că autorul său n’a citit contractul sau îl tălmă­ceşte intenţionat pe dos. Dar, despre asta, mâine. Acordul naval austro-german LA CURTEA DE LA HAGA AU ÎNCEPUT DESBATERILE HAGA, 20 (Rador). — Curtea de Justiţie Internaţională a în­ceput astăzi desbaterile asupra proectului de uniune vamală în­tre Germania şi Austria, având să dea asupra acestei chestiuni un aviz consultativ, cerut de consiliul Societăţii Naţiunilor. Reprezentanţii puterilor inte­resate în această chestiune sunt d-nii pro­f. Bruns pentru Germa­nia, prof. Kaufmann pentru Aus­tria, prof. Pasdevant şi d-nul Paul Boncour pentru Franţa şi miniştrii din Haga ai Italiei şi Cehoslovaciei pentru aceste ţări. imun­­im CULTURA Incidentele cu învăţătorii, dau prilej sâ se vorbească, iarăşi, de „răspândirea culturei în massele populare’*. Nu înţelegem ce legătură poate fi între cultură şi învăţământul primar, decât doar una: ca să ajungi la cultură trebuie să înveţi, neapărat, mai întâi să citeşti şi să scrii, încolo, intre învăţământul primar şi „cultură’* nu e nici un raport. Numărul analfabeţilor e foarte redus în Bulgaria. Nu se poate vorbi, încă, de o cultură bulgară. Numărul analfabeţilor era foarte mare în Franţa până in veacul al XIX. Totuşi, avem o mare cultură franceză, şi in veacul al XVI, şi In veacul al XVII şi în veacul al XVIII■ Dacă ne aducem bine amin­te, înainte de război, numărul analfabeţilor, în Franţa, era de 17 la sută, destul de mare pentru un popor, la cultura căruia se adapă omenirea întreagă. Menirea învăţământului primar nu e „răspândirea culturei în ma­sele populaţiei’*. Menirea lui e mai modestă, sâ răspândească cititul, scrisul şi cele patru operaţiuni ale aritmeticei elementare. Cultura — cultivarea sterelor, a ştiinţelor şi a artelor frumoase— e apanagiul spiritelor alese şi nu­­se dobândeşte decât după o mun­că, fără răgaz, de zi şi de noapte. Cultura unui popor apare când scriitorii şi artiştii lui, încep să gândească şi îşi îmbracă gândi­rea, însufleţiţi de simţul frumosu­lui. Toate astea nu au atace cu în­văţământul primar. Iar învăţământul se desvoltă nu cu învăţători multă, cât de mulţi şi şcoale multe, cât de multe, ci cu profesori bine pregătiţi — şi nu ii prea avem — şi cu programe şcolare bine alcătuite, — pe care le aşteptăm,­­f. R. Apărarea căminului agricol Ce cuprinde proectul de lege. — Observa­ţiile consiliului legislativ Consiliul legislativ şi-a dat aricol cu privire la proectul de lege „BU­NUL DE FAMILIE" întocmit de d. C. Hamangiu ministril justiţiei. Prin acest proect se sta­bileşte fixarea unui bun familiar compus din casă, grădină şi livadă cum şi o întindere de teren arabil toate la un loc neputănd depăşi întinderea de un hectar şi nici valoarea de 200 mii lei. Crearea bunului e obli­gatorie in comunele ru­rale şi facultativă in cele urbane. Ei urmează a fi creat în termen de şase luni de zile de la promul­garea legii. Bunul astfel format e inalienabil şi in­sesizabil. CUM POATE FI ANGA­JAT SAU TRANSMIS BUNUL DE FAMILIE El nu poate fi ipotecat de­cât până la 5o la sută din valoarea sa şi nu­mai pentru îmbunătăţiri sau plăţi da­torite celorlalţi moştenitori. Bunul poate să fie transmis prin donaţiune şi testament. Dacă nu s’a făcut testament, la deschiderea suc­­cesiunei bunul e atribuit unui singur moştenitor, in caz de pluralitate şi dacă moştenitorii nu sunt de acord bunul se atribue de judecător unuia din ei, acesta urmând să plătească celorlalţi moştenitori drepturile lor şi în termen ce se va fixa de judecător. Proectul fixează procedura ce se va urma pentru constituirea bunuri­lor. El creează un registru al bunu­­rilor de fam­ilie la fiecare Primărie, găsit unele imperfecţiuni şi neconcor­­dinţe în ceea ce priveşte redactarea cuprinsului, şi procedura stabilită pen­tru aplicarea noului proect. In cercurile majoritare se crede că proectul va întâmpina greutăţi în parlament. O INSTITUŢIE MAI VECHE Bunul de familie e o reformă care a fost introdusă pentru prima oară in America (Texas). In Europa a fost introdus la 1909 In Franţa, valoarea bunului a fost ma­joraţi la 40X100 franci. Instituţia­­■ cunoscuţi la ■ Germania „ Eheti* unde Insi nu a dat de loc reaultetele ■ efteptete. O lege ungeri recexii'­g creat blă­nuri de familie și ecelo. Consiliul lefl­ativ te svtest dat­s Bursa din Budapesta închisă până Vineri BUDAPESTA, 20 (Radar).— Bursa de aci va rămâne închisă de la 20 la 23 Iulie Inclusiv, in conformi­tate cu ordonanța Consiliului bur­sei. Consiliul a mai hotărât ca negocie­rile de mărfuri la termen să nu ai­be loc până, la o dată care se va fixa ulterior. Parafarea convenţiei aeronautice româno­­greceşti ATENA, 20. (Rador). — As­tăzi s-a parafat de reprezentanţii guvernului grec şi de delegaţii ro­mâni textul convenţiei aeronautice între cele două ţări. Convenţiunea, care urmează să fie supusă spre ratificare guvernelor respective, va intra în vigoare la 1 ianuarie 1932, pe o durată de șapte ani. Deschiderea noului parlament ungar BUDAPESTA, 20 (Rador).­­ Noua Cameră aleasă a ţinut astăzi prima ei şedinţă. Camera magnaţilor şi-a ţinut azi de asemenea prima şedinţă constituti­vă. • Notal parlament va fi de acids mâi­ne dimineaţa, printro şedinţă solem­­ni, la care va participa şi Regentul. Deschiderea conferinţei din Londra Germania ar fi salvată.—D­eclaraţiile delegaţilor LONDRA 20 (Rador). — Azi la orele 6 d. a. s’a întrunit conferinţa interministerială, convocată de guvernul britanic pentru a discuta măsurile de ajutorare financiară a Germaniei­ * ■ PARTICIPANŢII Conferinţa nu va dura decât câ­teva zile. Puterile participante sunt repre­zentate la conferinţă precum ur­mează: Marea Britanie: d-nii Macdo­LONDRA, 20 (Rador). _ îndată după sosirea lor, astă seară la Londra delegaţii Franţei, Germaniei, Italiei, şi Belgiei, la conferinţa financiară a Celor şapte Puteri,, s-a îndreptat spre Camerei Comunelor, unde a avut loc in camera primului ministru o intreve­dere preliminară cu­­reprezentanţii An­gliei, Americei şi Japoniei. D-nii MacDonald, Henderson şi Snowden au salutat pe oaspeţi apoi lucrările conferinţei au Început ime­diat. Primul a luat cuvântul d. Mac­Donald, care după a urat bun sosit de­legaţilor, a exprimat marile speranţe pe care guvernul britanic le pune In această conferinţă. IMPORTANŢA CONFERINŢEI Arătând că omenirea se găseşte la una din cele mai grele răspântii ale istoriei lenei, primul ministru a ad­us in­tia dacă »acsastă confe­rinţă nu va soluţiona criza actuală, nimeni nu este in măsură să pre­vadă marile primejdii politice şi fi­nanciare, cari vor urma. Dacă dim­potrivă conferinţa va putea găsi soluţiile crizei, vom avea proba convingătoare de adânca Înţelegere a spiritului de cooperaţie Interna­ţională. CUM A AJUNS GERMANIA IN SITUATIA DE ASTAZI D­I Macdonald a amintit cum­­ ultimii doi ani o nemai­pomenită scădere a preţurilor In toată lumea a provocat criza economică, acea­sta a sporit datoriile şi dificultăţile tuturor ţărilor debitoare. Germania, a continuat d. MacDo­nald, a sporit atunci impozitele Insă aceasta nefiind suficient In­­ultimul timp a trebuit să declare că, până când situaţia nu se va ameliora va fi nevoită să uzeze de dreptul ce-i con­feră planul Young, de a-şi amâna plă­nald, Snowden şi Henderson; Sta­tele Unite: d-nii Mellon şi Stim­­son; Franţa: d-nii Laval, Briand, Flandin, Pietri, Francois Poncet şi Philippe Berthelot, secretarul ge­neral, al Ministerului de Externe ; Germania:­ Bruening, Curtius, sub­secretarul de Stat von Buelow şi contele von Kressig, director mi­nisterial; Italia: d-nii Grandi şi ambasadorul italian la Londra­­, Belgia: d-nii Hymans şi Franqui; Japonia: contele Mataudeira, am­basador la Londra. File. Aceasta a alarmat străinătatea şi creditorii de care Germania depinde, atât de mult de şase ani încoace, i-au retras creditele întc’o mare măsuri. Situaţia devenind alarmantă d. Hoo­ver a făcut cunoscuta propunere de amânarea plăţilor, care poate fi con­siderată ca dramatică dar ca şi un act de mare curaj din partea unui om de stat. Trebuie înlăturate efectele crizei din Germania mai înainte ca să fie prea târziu şi mai înainte ca ele să antreneze întreaga Europă centrală, ceea ce ar avea consecinţe sociale, po­litice şi financiare, imposibil de pre­văzut. Ceea ce trebuie imediat făcut e să restaurăm încrederea investitorilor străini în Germania. Bine­înţeles chea­­­temea restaurării creditului german are laturi politice şi financiare, dar tot gândul conferinţei trebuie să se concentreze asupra lătur­ii financia­­­re. Spiritul de cooper­ar­e trebuie să ne conducă nu numai la o remediere a crizei economice a Germaniei, dar la o pacificare a intregei Europe prea, mult tulburată Nu este vorba de o conferinţă de presiuni, de înfrânţi sau de umiliri, ci de o conferinţă in care probleme trebuiesc examinate obiec­tiv, reprezentanţii tuturor statelor a­­mintindu-şi de interdependenţa State­lor. O înţelegere generală trebuie cău­­tată şi această înţelegere trebue să Întâlnească aprobarea tuturor parla­mentelor Statelor în cauză. GERMANIA TREBUE AJUTATA In ceea ce priveşte aspectul finan­ciar al crizei, un cuvânt trebu© re­­zervat şi bancherilor şi financiari­lor. Două sunt modalităţile în care s’ar putea ajutora Germania: prima este acordarea de nouă împrumuturi acestei ţări, aşa precum a fost vor­ba la Paris. Aceasta însă pare greu de realizat, totuşi trebue examinat cu atenţie. Cealaltă modalitate este consolidarea situaţiei Germaniei, prin suspendarea pe timp de un an a plăţii datoriilor de războiu şi sus­ţinerea stabilităţii actualului regim care face toate eforturile, nu numai pentru a înlătura evaziunea capi­talurilor, ci să strădueşte a le a­­trage. Intru aceasta Germania tre­­bue susţinută. D-l Macdonald a terminat, spu­nând că la Londra se va continua opera începută la Paris, şi a asi­gurat Franţa şi Germania de tot concursul Marii Britanii. LĂMURIRILE D-LUI LAVAL Apoi a luat cuvântul d. Laval, care a făcut conferinţei un­­ expo­zeu al conversaţiilor de la Paris şi a insistat asupra spiritului amical în care au urmat discuţiile dintre­ miniştri francezi şi germani, în capitala Franţei. D. Laval a ară­tat in detaliu toată situaţia Franţei in desbaterile care încep şi si-a ex­primat speranţa intr’o apropiată colaborare loială intre Franţa şi Germania, in scopul restaurării în­crederii generale şi creditului mondial. DISCURSUL D-LUI BRUENING D. Bruening a confirmat spiritul de coperare ce-l însufleţeşte şi şi-a exprimat recunoştinţa faţă de ini­ţiatorii conversaţilor de la Paris-­A urmat discuţia unor chestiuni de procedură şi după două ore de lucru, şedinţa a fost ridicată, amin­tându-se viitoarea întrunire a con­ferinţei pentru mâine, Marţi la orele 10 dimineaţa. A doua şedinţă va avea loc la Ministerul de Externe. IMPRESIA D-LUI STIMSON WASHINGTON, 20. (Ra­dor)*— D-l Stimson a co­municat telefonic preşe­dintelui Hoover că după impresia sa, conferinţele din Paris şi Londra vor reuşi să scoată Germania din dificultăţile finan­­ciare. Cercurile autorizate con­stată că­ există o dorinţă generalăă de a se veni în a­­jutorul Germaniei, dar consideră necesar ca Ger­mania să ia măsurile po­trivite pentru a se ajuta și ea însăși._______■ • ■ ■ . • In pag. III­­ Cum au de­curs tratativele de la Pa­ris. Desbaterile Conferinţei Expozeul d-lui Mac-Donald Problemă de contencios administrativ —i——• SBWn —— Cazul Guvernatorului Băncei Naţionale De câtăva­­vreme, s’a­­pus în discuţie o chestie de drept care, prin aspectul ei mai mult senza­ţional decât ştiinţific, preocupă încă opinia publică şi determină aprecieri a căror eleganţă juridică lasă mult de dorit. Nu ne interesează cauzele aces­tei insuficienţe cu care se pun în discuţiune problemele juridice. Ni­se pare, însă, că examinarea o­­biectivă şi serioasă a acestor pro­bleme e o necesitate, fiindcă ele închid într-însele aproape întreaga viaţă zilnică. Fără o bună înţelegere a ches­tiunilor juridice, răspândirea lor devine primejdioasă prin deter­minarea unor idei şi convingeri greşite, care slăbesc încrederea în legi, în simţul de dreptate şi în însăşi instituţia Justiţiei. HOTĂRÂREA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Care e problema? Intr’o speţă destul de rară, unică cel puţin la noi. Fostul guvernator al Băncii Na­ţionale, înlocuit cu o altă persoană s’a adresat Curţii de Apel din Bu­cureşti ca instanţă de contencios administrativ, cerând reintegrarea în funcţiune şi daune. Acţiunea a fost primită, iar autoritatea admi­nistrativă, al cărui act de înlo­cuire a fost anulat, obligată să-l re­integreze. De­oarece, in momentul introducerii acțiunii, locul recla­mantului era ocupat de o altă persoană, cu care dânsul fusese in­locuit, această persoană a fost in­trodusă in cauză, pentru ca hotă­rârea să-i fie opozabilă și pentru ca actul său de numire să fie anu­lat. Soluția instanței prime de con­tencios nu ne interesează­­Ar fi şi nedelicat­ să facem aprecieri asu­pra ei, din momentul în care po­trivit art. 11, al. 3, din legea pentru contenciosul admi­nistrativ, „re­cursul în casaţie este de drept suspensiv­ de executare, fără nici o cauţiune". SITUAŢIA AUTORITĂŢII ADMINISTRATIVE Ceea ce vom încerca să lămu­rim, în aceste rânduri, e­ chestiu­nea de a se şti care e situaţia au­torităţii administrative în interva­lul de la pronunţarea deciziei pri­mei instanţe, până la data comuni­cării hotărârii definitive şi, prin urmare, care e efectul acestei ho­tărâri în cazul când postul din care reclamantul a fost îndepăr­tat, n’ar mai fi vacant ? Chestiunea aceasta este rezol­vată de art. 7 şi 8 din legea susci­tată şi de jurisprudenţa Curţii noastre de Casaţie. Potrivit art. 7, „dacă justiţia o­­bligă autoritatea administrativă să satisfacă cererea, să desfiinţeze sau să modifice actul, deriziunea dată se va comunica de partea intere­sată prin portărei, administraţiei, capului acelei administraţiuni, sau reprezentantului consiliului res­pectiv, cum ar fi preşedintele lor, în caz când actul emană dela asemenea consilii, şi dacă în Inter­val de 15 zile dela comunicare,,nu se dă nici o urmare deciziunei in­stanței care a judecat, după cere­rea reclamantului, printr'o simplă cerere, fără idei o taxă, va cita de urgenţă în Camera de consiliu pe reclamant şi pe administraţie şi va condamna administraţia ca să plă­tească reclamantului daune de cel puţin 500 iei de fiecare zi de în­târziere cu începere de la expira­rea celor 15 zile arătate mai sus"­Iar art. 8, lămureşte că „func­ţionarul..­.., obţinând admiterea ce­rerii sale, păstrează până la rein­­tegarea în funcţiune de către au­toritatea competentă leafa, gradul şi vechimea ce avea înainte de a fi înlocuit­ Daunele curg de la ter­menul susmenţionat, atât în cazul când funcţionarului inamovibil, în­locuit, mutat sau pus la retragere în mod ilegal, i se refuză leafa, cât şi atunci când la prima vacanţă, el n’ar fi reintegrat în funcţiunea ce a ocupat. In acest din urmă caz, daunele vor curge din ziua când în funcţiunea vacantă a fost numit un altul decât reclamantul’' Prin urmare, în mecanismul ju­ridic al legii Contenciosului, rein­tegrarea funcţionarului înlocuit, prin efectul deciziei judecătoreşti, trebue făcută după următoarea distincţiune: a) Funcţiunea este vacantă şi b) Funcţiunea este ocupată de un terţiu faţă de care hotărî­rea nu poate avea nici un efect, legea im­punând administraţiei reintegrarea sub sansiiunea daunelor, de la data vacantei________ . ..­. . (Citiți continuare in pag. 2-a) IMIM­UHUI CONFERINŢA DIN LONDRA Comunicatul publicat după ter­­­minarea negocierilor franco-ger­mane la Paris nu poate fi inter­pretat ca o afirmaţie de succes a întrevederilor dintre d-nii Brue­ning şi Curtius şi miniştrii fran­ ■ cezi. Din acest comunicat se des­prinde clar că miniştrii germani nau putut de garanţiile cerute de Franţa, iar la rândul ei Franţa,­în aceste condiţiuni, nu s’a putut an­gaja la o acţiune pozitivă în fa­voarea Germaniei. Dar explicaţia prilejuită la Paris a putut stabili tezele respective şi limita concesiu­nilor posibile, iar prin contactul direct s’a ajuns la o atmosferă de încredere şi la recunoaşterea so­lidarităţii care garantează interese comune. In acest cadru politic şi psiholo­gic s’a deschis aseară conferinţă dela Londra. De data aceasta Ger­mania nu mai tratează cu Franţa singură, ci şeapte puteri se întru­nesc pentru a discuta laolaltă pro­blema germană. Toate sunnt con­vinse că refacerea creditului ger­man­­ este o necesitate internaţio­nală­ Toate aduc contribuţia­ lor, politică şi financiară pentru a în­lesni atingerea scopului. Oare se va termina Şi confe­rinţa din Londra fără rezultate practice, aşa cum sta întâmplat la consiliul Băncii Reglementelor In-­ ternaţionale şi la Paris? O afir­mare platonică de solidaritate rot îşi mai are rostul, fiindcă situaţia actuală nu poate fi combătută cu consolidări teoretice. La Londra va trebui să se ajungă la un plan complet de colaborare financiară d­in interesul Germaniei, în interesul Europei. In programul conferinţei se stă­ruie asupra caracterului ei strict financiar. Problemele financiare sunt însă atât de strâns legate de chestiuni politice, încât e greu de crezut că s-ar putea ocoli o discu­ţie asupra acestora din urmă. Se aşteaptă şi sunt dorite o serie de concesiuni din partea Germaniei. La Londra va fi mai uşor să se ajungă la o înţelegere în această privinţă• Consimţământul dat la Paris ar fi însemnat un sacrificiu de prestigiu, greu de apărat în faţa opiniei publice germane. In-­­tervenţia Statelor Unite la această conferinţă, alături de mecraţiunea desfăşurată de Marea Britanie,­ vor înlesni o soluţie, indispensabilă­ Germaniei şi necesară tuturor. - A. Hg. Anchetarea perioadei dictatoriale în Spania MADRID, 20. (Rador). — Par­lamentul a numit o comisiune de anchetă a tuturor actelor pe­trecute în perioada dictatorială.: în faţa acestei comisiuni voit apare foştii miniştri, guvernato­ri şi unii foşti militari, ş Eşuarea negocierilor franco-e­lveţiene privitoare, la zonele libere BERNA 20 (Rador). — Un clv­municat al guvernului federal anun­ţă că negocierile franco-elveţiene,­ privioare la zonele libere au eşuat In consecinţă Elveţia va cere Curţii de la Haga tranşarea litigiului. JEBUS“ face abonamente pentru BAI O LUNA

Next