Argus, ianuarie 1939 (Anul 29, nr. 7719-7741)
1939-01-01 / nr. 7719
2 s Industria Sârmei CLUJ, Str. Iuliu Manu 25, Sucursala, BUCUREŞTI I, Cal. Victoriei 39 ..xvA CÂMPIA-TURZII UZINELE: BRĂILA CERNĂUŢI Fabricate a căror vânzare este încredinţată soc. SOCOMET sa. Bucureşti, Calea Victoriei No. 39 Fier laminat în colaci — Fier laminat pentru potcoave de cizme — Fier rotund şi patrat de 5-6 mm — Fier pentru beton armat — Cuie de tot felul — Sârmă de fier orice calitate — Sârmă subţire pentru ţesături — Sârme profilate — Sârmă zincată, cositorită — Sârmă ghimpată — Sârme pentru legat saci — Sârmă pentru flori — Arcuri pentru mobile — Cuie spintecate (Sprinturi) — Lanţuri de tot felul, lanţuri patente, lanţuri sudate electric, lanţuri calibrate pentru agricultură şi industrii — Nituri de fier — Surupuri de prins In lemn — Cârlige pentru păreţi, pentru haine, pentru şnururi, pentru umeri de haine, pentru tavan, cârlige ,i cârlige pentru ferestre belciuge — Verigi de fier și catarame. Fabricate a căror vânzare se face de către INDUSTRIA SÂRMEI *.*. Sârme de otel blanc, zincate sau cositorite, orice calitate până la o rezistentă de 260 kg mm* — Așchii de otel pentru parchete și mobile — Furci de oţel — Bile de oţel pentru morile de măcinat — Spirale „SUPERARC” Cylpepsuri — SÂRME şi CABLURI ELECTRICE IZOLATE — Sârmă de bobinat — Antenă — Panglică izolantă — Electrozi înveliţi „AGIL” pentru sudură electrică — Sârmă suedeză, aramă, alamă şi bronz pentru sudură autogenă — Nituri de aramă, alamă, şurupuri de alamă. Fabricate a căror vânzare se face prin CUPRUM sa. Cluj, Strada luliu Maniu No. 25 Sucursala: Bucureşti I, Calea Victoriei No. 51 Sârmă de aramă, alamă, bronz, aluminiu şi zinc — Sârmă subţire pentru ţesătorii. Baie, şine de aramă, alamă, aluminiu — Cabluri neizolate — Cuie şi ţinte de aramă, alamă, ahiminiu — Sârmă Trolley rotundă său curenură MAŞINI DE BIROU Oferte şi demonstrafturat : "• ■ ■■■" -SIMPLIFICA, ACCELEREAZĂ Şl UŞUREAZĂ L U C RU l* ECONOMISIND TIMP Şl EFORT MERCEDES SOC. ANON. BUCUREŞTI 6, Str. Curtaţi 3. Telefon 4.94.36 INFORMA c. e. c. CASA NAȚIONALA DE ECONOMII ȘI CECURI POȘTALE înregistrează la finele anului 1938, următoarele cifre, la Conturile principale: DEPUNERI PE LIBRETE DE ECONOMII Lei 3.932.028.450.— DEPUNERI PE CONT CEC Lei 1.477.590.841.— TOTAL DEPUNERI: Lei 5.409.619.291— Numerar în Casă și Banca Națională: Lei 2.164.650.890.— Plasamente în Efecte Lei 981.162.456.— împrumuturi în Cont Curent Lei 1.788.038.115. împrumuturi la Autorități Lei 679.859.325— „Monitorul Oficial” de Vineri 30 Decembrie 1938, publică jurnalul consiliului de miniştri, prin care se aprobă taxele de monopol fixate de Consiliul de administraţie al Casei Autonome a Monopolurilor Regatului României în şedinţa dela 20 Decembrie 1938, materialele explosible importate de particulari. PRIMIM, Industriaşii, membri ai Uniunei Generale a Industriaşilor din România, sunt invitaţi a se înscrie, în Frontul , Relnaşterii Naţionale prin Uniune şi prin, organizaţiunile regonate afirmate Uniunei,, pe bază, de declaraţiuni de adeziune semnate individual de conducătorii întreprinderilor. Formulare de adeziune se pot procura dela biroul central al Uniunei, cât şi dela birourile organizaţiunilor regionale din Braşov, Sibiu,Mediaş, Tg. Mureş, Cluj, Arad, Timişoara şi Cernăuţi. Forularele de adeziune semnate de către industriaşii din Vechiul Regat şi Basarabia se vor depune la biroul central din Bucureşti, iar cele semnate de industriaşii din Ardeal, Banat şi Bucovina, se vor depune la birourile organizaţiunilor regionale respective. VARŞOVIA 30 (Rador). — O epidemie de gripă bântuie de câteva zile la Varşovia in alte câteva mari oraşe ale Poloniei.. . La Varșovia sunt 130.000 de gripați. Boala are un caracter ușor. ARGUS No. 7719—I—1—1939 (12 pagini) Agricultura în 1938 (Continuare din pag. 1-a) începerea secerişului. Oricum, faţă de tendinţa pieţii mondiale şi faţă de extinderea suprafeţelor cu grâu, problema valorificării grâului, rămâne pentru România, o problemă la ordine de zi. Asupra ei nu putem însă insista suficient în articolul de față. Situaţia celorlalte cereale La celelalte cereale, porumb, orz şi ovăz, atât producţia mondială cât şi producţia internă, au fost sub nivelul anilor anteriori. America de Nord şi Argentina, marchează importante scăderi la suprafaţă. In schimb în România, suprafaţa cu porumb a ajuns la o extindere prea mare. Chestiunea aceasta trebue să ne îngrijoreze. Suprafaţa cu porumb în 1938 a fost de 4,9 mii. ha şi va depăşi anul viitor 5,0 mii. ha. iar aceia cu grâu a ajuns la 3,7 mii. ha. Numai la aceste două culturi ajungem, prin urmare la circa 9 mii. ha. din totalul de 13,8 mii. teren arabil. Aceasta înseamnă, că asolamentul agriculturii româneşti se înrăutăţeşte. Alte state fac eforturi mari pentru îmbunătăţirea asolamentului. Aşa e cazul Statelor Unite, cu suprafeţe imense şi populaţie rară, iar in sud-estul Europei, tendinţa generală e de a reduce suprafeţele cu cereale şi a le reda altor culturi specifice agriculturii ţărăneşti. Nu trebue să uităm că la noi se mai cultivă peste 2 mii. ha cu orz, ovăz şi secară, ceia ce înseamnă o suprafaţă extrem de extinsă, la cereale, în dauna culturilor intensive. O mai bună valorificare a mazărei, a seminţei de trifoi şi lucarnei In această ordine de idei, credem că acţiunile Statului, trebue să se extindă la o mai bună valorificare a mazărei, a seminţei de trifoi şi lucerna. Valorificându-le bine, vom ajuta extinderea lor şi intensifica astfel agricultura. Cartoful, joacă apoi în agricultura românească un rol neînsemnat, deşi la unitatea de suprafaţă, produce calorii mai multe şi ajută la intensificarea agriculturii. Primele de export, înfiinţate şi aplicate la exportul de animale, pentru câteva tari ar trebui generalizat. Ultimii doi ani, din cauza preţului urcat la cereale a adus o mare depresiune în rândul crescătorilor de vite. întrucât vitele formează supapa de siguranţă a exploataţiei, credem că anul 1939 va trebui să ne aducă o politică economică mai hotărâtă în acest domeniu. NOUL COD DE COMERŢ (Urmare din pagina 1-a) Fruct al uzurilor comerciale isvorâte şi desvoltate, timp de secole, în cadrul şi atmosfera corporaţiunilor şi târgurilor din evul mediu, dreptul comercial — întemeiat pe colectiunile (codurile) acestor uzuri — s’a născut ca un drept profesional, pentru a deveni, sub acţiunea generalizatoare a acestor coduri, începând cu celebra ordonanţă colbertiană asupra comerţului terestru din 1673, o a doua faţă a dreptului privat: dreptul civil şi dreptul comercial, constituind astfel ceea ce se numeşte sistemul obiectiv al dreptului comercial, consacrat definitiv prin codul de comerţ francez din 1807 şi extins, graţie mai ales spadei napoleoniene), în mai toate statele europene. Codul de comerţ francez, construit pe acest sistem al actelor obiective de comerţ, adică independent de ideia de profesionalitate, a fost apoi perfecţionat prin noul cod de comerţ german din 1861, după care s’au confecţionat codurile de comerţ austriac şi ungar, aplicabile şi azi în Bucovina şi în Ardeal, cod de comerţ german, plus legea cambială din 1848 complectată cu novella cambială din 1861, cari au servit după aceia de bază codului de comerț italian din 1881, care a fost apoi aproape tradus la 1887 de legiuitorul român. Până la 1865, în Ţările Române se aplicau tot notițele codului de comerț francez din 1807. In Muntenia aplicarea acestui cod a fost recunoscută expres prin regulamentul organic, iar în Moldova traducerea lui s’a aplicat ca lege pe cale de fapt. La 1865 codul de comerț francez din 1807 a fost decretat ca lege pe toată țara, iar dela 1887 până în prezent s’a aplicat în vechiul regat codul luat după modelul italian, așa după cum am arătat mai sus. Noul cod de comerţ, destinat a intra în vigoare dela 1 Mai 1939, are la bază tot vechea noastră legislaţie comercială, complectată cu progresele jurisprudents şi normele impuse de necesităţile timpului de faţă. Intr’adevăr, ca şi la 1887, autorii noului cod de comerţ s’au adresat tot geniului latin, dovedit dea- lungul veacurilor de ordin superior, luând ca model în special proectul Dar dacă, din punct de vedere al sistemului, noul cod marchează un punct superior în legislaţia şi ştiinţa juridică română, el cuprinde totuşi unele vibraţiuni şi erori ce pot fi uşor îndreptate. * Astfel , noul sentiment monta codul pozitiunile comerciale prin aceasta s statut legal al acest neîngăduind derogări zurile expres prevăzute de lege. O atare dispozitiune vine în Contrazicere cu însăşi evoluţia şi spiritul dominant in acest cod, întrucât prin această dispozitiune, care nu se întâlneşte în proectul italian, se va anchiloza desvoltarea şi progresul vieţei economice şi juridice a societăţilor comerciale, împiedicând creatiunile noui ce s’ar ivi necesare sub puterea faptelor. Se impune deci regula absolut inversă: un minimum de norme inderogabile, care să asigure interesele colectivităţii acţionarilor şi ale celor de al treilea, îngăduind însă pentru rest deplina libertate de voinţă. Tot astfel la dispoziţiuniie penale noul cod de comerţ cuprinde prea multe norme de poliţie, prin care se corecţionalizează chiar acte şi fapte juridice recunoscute de dreptul pozitiv (de ex. mandatul de proto-nom), restricţiuni cari vor împiedeca iniţiativa şi desvoltarea curajoasă a acţiunilor creatoare în economia naţională. Pe de altă parte se manifestă unele tendinţe, provenind chiar din sfera unor foruri legale superioare, de sfărâmare a unităţii codului, propunându-se abrogarea unei materii din cod (concordatul preventiv) şi scoaterea alteia spre a fi legiferată aparte (legea statutului comercianţilor), tendinţe a căror înfăptuire ar semăna chiar de la început neîncrederea în permanenţa dispoziţiunilor din noul cod, stricindu-i tot deodată şi unitatea sistemului ce-i formează tocmai superioritatea. In ce priveşte concordatul preventiv, socotim că această instituţiune, admisă în mai toate legislaţiile din ţările cu un comerţ şi industrie prospere, se impune cu toată necesitatea şi în economia naţională. Graţie progreselor realizate riscurile ei au devenit atât de multiple încât este chiar în interesul creditorilor şi deci al creditului general ca economia naţională să aibă la dispoziţie un astfel de instrument pentru cazurile când întreprinderile naţiunei vor trece prin situaţiuni critice determinate de riscuri neprevăzute. Moratoriul ante-palimentar, prin însăşi natura şi scopul său, este insuficient pentru a putea soluţiona asemenea cazuri patologice în economia creditului national. Iar prezenta acestei institutiuni în cod va face să dispară politica aliniatelor speciale, singstriie cari au compromis aplicarea unei legi ce s’a dovedit utilă în economia tuturor ţărilor. In ce priveşte necesitatea unei legi deosebite privitoare la statutul comercianţilor, statut ce este reglementat prin dispoziţiunile noului cod de comerţ, nu l-am înţeles niciodată raţiunea. Raţiunile unei italian din 1925 pentru un nou cod de comerţ, proect pe care l-au modificat şi complectat pe alocuri cu unele dispoziţiuni de altă influenţă. Dar, după cum se arată în expunerea de motive ce însoţeşte proectul italian, întocmit de o comisiune de jurişti cu experienţă şi reputaţiune universală, baza proectului a constituit-o tot sistemul şi normele codului în vigoare, coordonat cu ultimile creaţiuni ale jurisprudents, formată la lumina principiilor aceluiaş cod, cum şi ultimile date, absolut necesare, impuse de progresele economiei sociale contimporane. Ceea ce înseamnă că la baza noului cod stau tot dispoziţiunile şi principiile vechiului cod, adăugit şi modificat cu acele norme strict necesare reclamate de necesităţile timpului. Având deci în vedere această comunitate de isvoare şi identitate de principii, este evident că noul cod va asigura existenţa mai departe a acelei norme esenţiale de stabilitate şi de continuitate în legislaţiunea comercială română, fără a sacrifica totuşi întru nimic cealaltă regulă esenţială necesară într’o asemenea legislaţie: mobilitatea in adaptare la fenomenele noui pe care le oferta forţa mereu novatoare a raporturilor economice şi sociale, principii care alcătuesc însăşi caracteristica şi superioritatea dreptului de origină şi de formaţiune latină. Natural, dreptul comercial tinzând către o uniformizare internaţională a normelor sale, noul cod se resimte, mai ales indirect, prin proectul italian, ca şi prin legiuirile aplicabile în Ardeal şi Bucovina, de oarecări influente germane. In special dispozitiunile referitoare la faliment sunt mult inspirate din legea austriacă de la 1914, dar, la temelia lor, aceste dispozitiuni îşi adâncesc origina tot în isvoarele latine, mergând până dincolo chiar de acel faimos Labyrintus Creditorum al lui Salgado de Samoza, de la începutul secolului XVII. Iată, prin urmare, cu ce linie de evoluţie istorică şi cu ce unitate de sistem se prezintă noul cod de comerţ, a cărui superioritate va fi, credem, apreciată cum se cuvine atât în viaţa juridică internă, cât şi pe plan internaţional, atari legi deosebite, despre a cărei apariţie se vorbeşte insistent, pot fi foarte bine realizate pe cale de regulament, devoltând normele referitoare la statutul comercianţilor din noul cod de comerț. Partea din noul cod căreia va trrebui să i se aducă o schimbare de redacţiune mai atentă este chiar titlul preliminar, prin dispoziţiunile ăruia se determină şi se delimiteaă însuși câmpul de aplicațiune al acestui cod. Am văzut mai sus că legiuitorul român a păstrat sistemul actelor obiective de comerț, neacceptând deci sistemul profesional, adoptat de codul german din 1900 — şi bine a făcut. Dar, pe lângă faptul că sistematizarea acestor acte lasă de dorit, socotim că noul cod ar trebui să abandoneze complect concepţia atomistă a actelor izolate de comerţ — păstrată pentru unele acte obiective de comerţ **’ şi să generalizeze conceptul de întreprindere, pe care îl adoptă la determinarea celor mai multe din asemenea* acte, imprimând astfel noului cod o unitate mai organică de concepţie a propriei sale materii, întreprinderea va fi astfel celula organică în sistemul noului cod de comerţ, noţiune care dealtfel predomină în dispoziţiunile sale şi care în realitate nu reprezintă decât o formă mai evoluată tot a actului obiectiv de comerţ. Prin natura actului întreprinderea este considerată drept comercială, iar întreprinderea împrumută actului caracterul obiectiv comercial. In acest mod noul cod de comerţ va marca într’adevăr un însemnat progres pe linia de evoluţie a dreptului comercial, punându-i la temeile o unitate conceptuală reprezentând punctul terminus al acestei evoluţii, iar pe deasupra conceptul de întreprindere, care nu este nou în legislaţia comercială dar care se generalizează tot mai mult, se încadrează într’un mod mai perfect în spiritul noui constituţii care, îndepărtându-se oarecum dela principiile economei liberale, se preocupă, din acest punct de vedere, îndeosebi de organizarea , reglementarea intereselor pe categorii, categorii cari, în această materie, își găsesc criteriul de determinare într-un mod mai just tocmai în această unitate conceptuală: întreprinderea. Independent însă de adoptarea acestui concept ca un criteriu general de determinare a comercialitatei materiei sale, noul cod are nevoie de o serie de retușări neesentiale, ce trebuesc realizate mai înainte de intrarea lui în vigoare. In acest scop credem că ar fi oportun ca cercurile şi forurile economice interesate să-şi prezinte cât mai neîntârziat observaţiunile lor, prin organele de resort, la Consiliul Legislativ, care, concentrându-se şi ţinând seama de ele, să dea, până la 1 Mai 1939, formă definitivă textelor corespunzătoare, desăvârşire după care punerea în aplicare a noului cod să înceapă dela 1 ianuarie 1940. Spaţiu de tinep în care, având în vedere aceleaşi interese superioare mai sus arătate, s’ar putea promulga şi noul cod civil, necesar pentru o corectă aplicare chiar a noului cod de comerţ. Atunci unificarea legislat Acţiunea Ministerului de Agricultură a îmbrăţişat în cursul anului 1938 un câmp extrem de vast. In special acţiunea pe teren, a fost intensificată şi s’a dovedit salutară. Putem spune că 1938 ne-a adus un progres real şi important în domeniul technic. Ţăranul a început să facă ogoare, să caute sămânţa selecţionată, să o trioreze. E un început sănătos. Acţiunea centralelor agricole s-a dovedit extrem de utilă şi prin punerea astfel, în contact, a agronomilor cu ţărănimea, putem să avem o mare înbunătăţire. Ministerul a dus o politica salutară în domeniul maşinilor strict necesare agriculturii. . Graţie uşurărilor vamale s’au importat 4000 semănători, 400 tractoare şi 300 batoze. Dacă tractoarele în condiţiunile de azi servesc mai mult proprietatea mare, în schimb semănătorile şi batozele, vor servi agricultura ţărănească. Centrele de motocultură, au funcţionat perfect în cursul anului 1938 şi s’au dovedit extrem de utile. E o cale de colaborare întrestat şi" agricultorul particular, ce" trebue lărgită şi îmbunătăţită. Ministerul a făcut o vie propagandă pentru îmbunătăţirea izlazurilor şi a culturii planitelor de nutreţ. Pentru cultura textilelor s’au răspândit seminţe aduse din streinătate; s’a terminat construirea celor 3 topitorii de in şi cânepă (Feteşti, Vădeni-Gorj şi Vaslui) graţie cărora vom putea industrializa plantele textile la noi în ţară. Aceste trei topitorii aparţin Institutului Naţional a! Cooperaţiei. Dacă rezultatele bune ce se aşteaptă nu vor fi realizate fără o colaborare cu Ministerul agriculturii în sarcina căreia cade grija de extinderea plantelor textile. Acţiunea pomicolă Ministerul agriculturii, a dus o vie propagandă în domeniul producţiei pomicole. S-au distribuit 220.000 pomi la cultivatori, iar Camerile de agricultură au distribuit cu preţ redus 500.000 pomi. Pentru valorificarea fructelor, Ministerul Economiei Naţionale a luat iniţiativa înfiinţării câtorva staţiuni moderne pentru industrializat fructele, pentru spălatul şi albirea,muncitor, pentru conservarea caiselor şi pentru uscat pulpele de caise. S-au acordat credite pentru valorificat fructele şi vinul prin organele cooperative, iar Ministerul agriculturii a dus o vie propagandă pentru înfiinţarea de cooperative viticole. Credit pentru agricultură Pentru nevoile mari ale agriculturii opera de credit, de ajutorarea ţărănimii a fost intensificată. Statul a pus la dispoziţia ţărănimii, prin Institutul Naţional al Cooperaţiei suma de un miliard lei, sumă ce va servi numai ca credit de investiţie. Prin modificarea legii Cooperaţiei, s’a realizat unitatea şi disciplina necesară pentru înviorarea vieţii cooperatiste. S’au luat măsuri grabnice pentru asanarea unităţilor cooperative. Dar asanarea continuă nu numai în domeniul finaciar ci şi în cel moral, înlăturăndu-se toate acele unităţi, care au desamăgit ţărănimea şi încurajând pe acele ce s’au dovedit viabile. Instituţia „Creditul Agricol “ a fost transformată în Banca de industrializare a agriculturii. Prin această transformare, se speră ca procesul de valorificare să fie mult ajutat.... Anul 1938, a fost în rezumat un an de rodnică activitate şi fixarea problemelor apiculturii româneşti. Pe un plan practic şi imediat. S’au creiat şi se creiază din ce în ce condiţiuni tot mai prielnice de muncă. Să amintim doar ca încheere, de opera de cadastrare, de punerea în valoare — pe cale sistematică — a pescuitului, de reglementarea muncilor agricole, de organizarea pe o cale mai practică a învăţământului agricol, de începerea construirii unei reţele de silozuri, menite a da agriculturii româneşti arma cea mai bună de luptă cu care agricultura altor ţări e de mult înzestrată. Toate acestea denotă, că metodic, se luptă pentru înzestrarea şi ridicarea agriculturii româneşti. Fie ca anul 1939, să aducă în mijlocul agricultorilor români, rodul cel bun, pacea şi mulţumirea deplină. Pentru că, atunci când plugărimea va fi prosperă şi mulţumită, ţara va putea privi cu încredere în viitorul ei. Propuneri şi metode bune, în car ★ Acţiunea ministerului agriculturi NOUL COD DE COMERŢ drept privat va fi complectă. Şi astfel se va putea spune că sub domnia Maiestăţii Sale Regele Carol al II-lea s’a înfăptuit încă o operă serioasă de consolidare a unitaţii naţionale şi de rodnică aplicaţiune pentru Ţară, atât în relaţiunile juridice interioare, cât şi prin prestigiul său în afară. Stelian Ionescu Doctor în drept — Urmare — Stare excepţională la Jraffa HAIFFA 30, (Rador). — La Nazaret, autorităţile britanice au introdus starea excepţională, ca urmare a asasinării unui Creştin. IERUSALIM 30 (Rador). — întrucât dintr’un taximetru s’au tras focuri de armă contra generalului de aviaţie O’Connor, guvernatorul general al Ierusalimului, a ordonat cu începere de mâine retragerea permiselor de circulaţie şoferilor arabi. LICITAŢII PUBLICE CEREALE T AM ASTRACUL DE CREŞTEREA TAURAŞILOR POPA CITIBOTOŞANI. La 10 Ianuarie 1939, ora 11 pentru aprov. cu ovaz, orz şi turte de floarea soarelui. COMBUSTIBIL PRIMĂRIA OHABA-FAGARAŞI. La 26 Ianuarie 1909 ora 11, pentru vânzarea de lemne de foc. INSTALAŢII TECHNICE FABRICA DE PULBERI DUDEŞTI BUC. La 13 Ianuarie 1939 ora 10. pentru instalaţii de încălzire şi răcire ALIMENTARE GARNIZOANA CERNĂUŢI. La 12 Ian. 1939 ora 10 pentru aprov. eu carne şi derivate. GARNIZOANA CETATEA ALBA. La 17 Ian. 1939 pt. aprov. cu carne, slănină, cârnaţi. La 18 Ian. pentru materiale de întreţinere. SPITAIUL DE STAT TG. MUREŞ. La 20 Ian. 1939 ora 10 pentru aprovizionare cu carne, pâine, făină. SPIT. DE BOLI MINTALE COSTUGENI. La 21 Ianuarie 1939 ora 10 jum. pentru aprov. cu lapte şi derivate. ARENDARI PRIMĂRIA PLOEŞTI. La 13 Ianuarie 1939 ora 11 pentru închiriere de boxe de zarzavat. PARID. BUC. La 13 Ianuarie 1939 ora 10 şi biroul vânzării peştelui Galaţi pentru arendarea pe 5 ani a lacului Brateş. Carului şi Îs Brăila teren plaje Veriga. PRIMĂRIA IO GOTA OLTEANA T. MARE. La 1 Februarie 1939 pt arendare camere de bazalt. AUTOMOBILE PRIMĂRIA CONSTANTA. La 9 Ianuarie 1939 ora 17 pentru furnizarea unei Camionete. FABRICA DE PULBERI DUBEȘTI BUC. La 9 Ianuarie 1931 ora 10 pentru furnizau 4 pompe centrifuge electrice. MOTOARE