Argus, ianuarie 1939 (Anul 29, nr. 7719-7741)

1939-01-01 / nr. 7719

2 s Industria Sârmei CLUJ, Str. Iuliu Manu­­ 25, Sucursala,­ BUCUREŞTI I, Cal. Victoriei 39 ..xvA CÂMPIA-TURZII UZINELE: BRĂILA CERNĂUŢI Fabricate a căror vânzare este încredinţată soc. SOCOMET sa. Bucureşti, Calea Victoriei No. 39 Fier laminat în colaci — Fier laminat pentru potcoave de cizme — Fier rotund şi patrat de 5-6 m­­m — Fier pentru beton armat — Cuie de tot felul — Sârmă de fier orice calitate — Sârmă subţire pentru ţesături — Sârme profilate — Sârmă zincată, cositorită — Sârmă ghimpată — Sârme pentru legat saci — Sârmă pentru flori — Arcuri pentru mobile — Cuie spintecate (Sprinturi) — Lanţuri de tot felul, lanţuri patente, lanţuri sudate electric, lanţuri calibrate pentru agricultură şi industrii — Nituri de fier — Surupuri de prins In lemn — Cârlige pentru păreţi, pentru haine, pentru şnururi, pentru umeri de haine, pentru tavan, câr­lige ,i cârlige pentru ferestre belciuge — Verigi de fier și catarame. Fabricate a căror vânzare se face de către INDUSTRIA SÂRMEI *.*. Sârme de otel blanc, zincate sau cositorite, orice calitate până la o rezistentă de 260 kg­ mm* — Așchii de otel pentru parchete și mobile — Furci de oţel — Bile de oţel pentru mo­rile de măcinat — Spirale „SUPERARC” Cylpepsuri — SÂRME şi CABLURI ELEC­TRICE IZOLATE — Sârmă de bobinat — Antenă — Panglică izolantă — Electrozi înveliţi „AGIL” pentru sudură electrică — Sârmă suedeză, aramă, alamă şi bronz pentru sudură autogenă — Nituri de aramă, alamă, şurupuri de alamă. Fabricate a căror vânzare se face prin C­UPRUM s­a. Cluj, Strada luliu Maniu No. 25 Sucursala: Bucureşti I, Calea Victoriei No. 51 Sârmă de aramă, alamă, bronz, aluminiu şi zinc — Sârmă subţire pentru ţesătorii. Baie, şine de aramă, alamă, aluminiu — Cabluri neizolate — Cuie şi ţinte de aramă, alamă, a­­himiniu — Sârmă Trolley rotundă său cu­renură MAŞINI DE BIROU Oferte şi demon­straft­urat : "• ■ ■■■" -SIMPLIFICA, ACCELEREAZĂ Şl UŞUREAZĂ L U C R­U l* ECONOMISIND TIMP Şl EFORT MERCEDES SOC. ANON. BUCUREŞTI 6, Str. Curtaţi 3. Telefon 4.94.36 I­NFOR­MA c. e. c. CASA NAȚIONALA DE ECONOMII ȘI CECURI POȘTALE înregistrează la finele anului 1938, următoarele cifre, la Contu­rile principale: DEPUNERI PE LIBRETE DE ECONOMII Lei 3.932.028.450.— DEPUNERI PE CONT CEC Lei 1.477.590.841.— TOTAL DEPUNERI: Lei 5.409.619.291— Numerar în Casă și Banca Națională: Lei 2.164.650.890.— Plasamente în Efecte Lei 981.162.456.— împrumuturi în Cont Curent Lei 1.788.038.115. împrumuturi la Autorități Lei 679.859.325— „Monitorul Oficial” de Vineri 30 Decembrie 1938, publică jur­nalul consiliului de miniştri, prin care se aprobă taxele de monopol fixate de Consiliul de administra­ţie al Casei Autonome a Monopo­lurilor Regatului României în şe­dinţa dela 20 Decembrie 1938, materialele explosible importate de particulari. PRIMIM, Industriaşii, membri ai Uniunei Generale a Industriaşilor din Ro­mânia, sunt invitaţi a se înscrie, în Frontul , Relnaşterii Naţionale prin Uniune şi prin, organizaţiunile reg­onate afirmate Uniunei,, pe bază, de declaraţiuni de­ adeziune sem­nate individual de conducătorii în­­treprinderilor. Formulare de adeziune se pot procura dela biroul central al U­­niunei, cât şi dela birourile or­­ganizaţiunilor regionale din Bra­şov, Sibiu,­­Mediaş, Tg. Mureş, Cluj, Arad, Timişoara şi Cer­năuţi. Fo­rularele de adeziune semnate de către industriaşii din Vechiul­ Regat şi Basarabia se vor depune la biroul central din Bucure­şti, iar cele semnate de industriaşii din Ardeal, Banat şi Bucovina, se vor depune la birourile organizaţiuni­­lor regionale respective. VARŞOVIA 30 (Rador). — O epide­mie de gripă bântuie de­ câteva zi­le la Varşovia in alte câteva mari oraşe ale Poloniei.. . La Varșovia sunt 130.000 de gri­pați. Boala are un caracter ușor. ARGUS No. 7719—I—1—1939 (12 pagini) Agricultura în 1938 (Continuare din pag. 1-a) începerea secerişului. Ori­cum, fa­ţă de tendinţa pieţii mondiale şi fa­ţă de extinderea suprafeţelor cu grâu, problema valorificării grâu­lui, rămâne pentru România, o problemă la ordine de zi. Asupra ei nu putem însă insista suficient în articolul de față. Situaţia celorlalte cereale La celelalte cereale, porumb, orz şi ovăz, atât producţia mondială cât şi producţia internă, au fost sub nivelul anilor anteriori. Ameri­ca de Nord şi Argentina, marchea­ză importante scăderi la suprafaţă. In schimb în România, suprafaţa cu porumb a­ ajuns la o extindere prea mare. Chestiunea aceasta trebue să ne îngrijoreze. Suprafaţa cu porumb în 1938 a fost de 4,9 mii. ha şi va depăşi anul viitor 5,0 mii. ha. iar aceia cu grâu a ajuns la 3,7 mii. ha. Numai la aceste două culturi ajungem, prin urmare la circa 9 mii. ha. din totalul de 13,8 mii. te­ren arabil. Aceasta înseamnă, că asolamentul agriculturii româneşti se înrăutăţeşte. Alte state fac efor­turi mari pentru îmbunătăţirea a­­solamentului. Aşa e cazul Statelor Unite, cu suprafeţe imense şi popu­laţie rară, iar in sud-estul Europei, tendinţa generală e de a reduce suprafeţele cu cereale şi a le reda altor culturi specifice agriculturii ţărăneşti. Nu trebue să uităm că la noi se mai cultivă peste 2 mii. ha cu orz, ovăz şi secară, ceia ce înseamnă o suprafaţă extrem de extinsă, la ce­reale, în dauna culturilor intensive. O mai bună valorificare a mazărei, a seminţei de tri­foi şi lucarnei In această ordine de idei, credem că acţiunile Statului, trebue să se extindă la o mai bună valorificare a mazărei, a seminţei de trifoi şi lucerna. Valorificându-le bine, vom ajuta extinderea lor şi intensifica astfel agricultura. Cartoful, joacă apoi în agricul­tura românească un rol neînsem­nat, deşi la unitatea de suprafaţă, produce calorii mai multe şi ajută la intensificarea agriculturii. Pri­mele de export, înfiinţate şi apli­cate la exportul de animale, pen­tru câte­va tari ar trebui genera­lizat. Ultimii doi ani, din cauza preţului urcat la cereale a adus o mare depresiune în rândul crescă­torilor de vite. întrucât vitele for­mează supapa de siguranţă a ex­­ploataţiei, credem că anul 1939 va trebui să ne aducă o politică eco­nomică mai hotărâtă în acest do­meniu. NOUL COD DE COMERŢ (Urmare din pagina 1-a) Fruct al uzurilor comerciale isvo­­râte şi desvoltate, timp de secole, în cadrul şi atmosfera corporaţiu­­nilor şi târgurilor din evul mediu, dreptul comercial — întemeiat pe colectiunile (codurile) acestor uzuri — s’a născut ca un drept profesio­nal, pentru a deveni, sub acţiunea generalizatoare a acestor coduri, începând cu celebra ordonanţă col­­bertiană asupra comerţului terestru din 1673, o a doua faţă a dreptului privat: dreptul civil şi dreptul co­mercial, constituind astfel ceea ce se numeşte sistemul obiectiv al drep­tului comercial, consacrat definitiv prin codul de comerţ francez din 1807 şi extins, graţie mai ales spa­dei napoleoniene), în mai toate statele europene. Codul de comerţ francez, con­struit pe acest sistem al actelor o­­biective de comerţ, adică indepen­dent de ideia de profesionalitate, a fost apoi perfecţionat prin noul cod de comerţ german din 1861, după care s’au confecţionat codurile de comerţ austriac şi un­gar, aplicabi­le şi azi în Bucovina şi în Ardeal, cod de comerţ german, plus legea cambială din 1848 complectată cu novella cambială­ din 1861, cari au servit după aceia de bază codului de comerț italian din 1881, care a fost apoi aproape tradus la 1887 de legiuitorul român. Până la 1865, în Ţările Române se aplicau tot notițele codului de comerț francez din 1807. In Mun­tenia aplicarea acestui cod a fost recunoscută expres prin regula­mentul organic, iar în Moldova tra­ducerea lui s’a aplicat ca lege pe cale de fapt. La 1865 codul de co­merț francez din 1807 a fost de­cretat ca lege pe toată țara, iar dela 1887 până în prezent s’a a­­plicat în vechiul regat codul luat după modelul italian, așa după cum am arătat mai sus. Noul cod de comerţ, destinat a intra în vigoare dela 1 Mai 1939, are la bază tot vechea noastră le­gislaţie comercială, complectată cu progresele jurisprudents şi norme­le impuse de necesităţile timpului de faţă. Intr’adevăr, ca şi la 1887, auto­rii noului cod de comerţ s’au adre­sat tot geniului latin, dovedit dea- lungul veacurilor de ordin superior, luând ca model în special proectul Dar dacă, din punct de vedere­ al sistemului, noul cod marchează un punct superior în legislaţia şi ştiinţa juridică română, el cuprin­de totuşi unele vibraţiuni şi erori ce pot fi uşor îndreptate. * Astfel , noul sentiment monta codul pozitiunile comerciale prin aceasta s statut legal al acest neîngăduind derogări zurile expres prevăzute de lege. O atare dispozitiune vine în­ Contra­zicere cu însăşi evoluţia şi spiritul dominant in acest cod, întrucât prin această dispozitiune, care nu se în­tâlneşte în proectul italian, se va anchiloza desvoltarea şi progresul vieţei economice şi juridice a socie­tăţilor comerciale, împiedicând cre­­atiunile noui ce s’ar ivi necesare sub puterea faptelor. Se impune deci regula absolut inversă: un minimum de norme inderogabile, care să a­­sigure interesele colectivităţii ac­ţionarilor şi ale celor de al trei­lea, îngăduind însă pentru rest de­plina libertate de voinţă. Tot astfel la dispoziţiuniie pe­nale noul cod de comerţ cuprinde prea multe norme de poliţie, prin care se corecţionalizează chiar acte şi fapte juridice recunoscute de dreptul pozitiv (de ex. mandatul de proto-nom), restricţiuni cari vor îm­piedeca iniţiativa şi desvoltarea cu­rajoasă a acţiunilor creatoare în economia naţională. Pe de altă parte se manifestă u­­nele tendinţe, provenind chiar din sfera unor foruri legale superioare, de sfărâmare a unităţii codului, pro­­punându-se abrogarea unei materii din cod (concordatul preventiv) şi scoaterea alteia spre a fi legiferată aparte (legea statutului comercian­ţilor), tendinţe a căror înfăptuire ar semăna chiar de la început neîncre­derea în permanenţa dispoziţiu­­nilor din noul cod, stricindu-i tot deodată şi unitatea sistemului ce-i formează tocmai superioritatea. In ce priveşte concordatul pre­ventiv, socotim că această insti­­tuţiune, admisă în mai toate legis­laţiile din ţările cu un comerţ şi in­dustrie prospere, se impune cu toa­tă necesitatea şi în economia na­ţională. Graţie progreselor realiza­te riscurile ei au devenit atât de multiple încât este chiar în intere­sul creditorilor şi deci al creditu­lui general ca economia naţională să aibă la dispoziţie un astfel de in­strument pentru cazurile când în­treprinderile naţiunei vor trece prin situaţiuni critice determinate de riscuri neprevăzute. Moratoriul an­­­te-palimentar, prin însăşi natura şi scopul său, este insuficient pentru a putea soluţiona asemenea cazuri patologice în economia creditului national. Iar prezenta acestei in­sti­­tutiuni în cod va face să dispară politica aliniatelor speciale, singst­­riie cari au compromis aplicarea u­­nei legi ce s’a dovedit utilă în eco­nomia tuturor ţărilor. In ce priveşte necesitatea unei legi deosebite privitoare la statu­tul comercianţilor, statut ce este reglementat prin dispoziţiun­ile n­ou­­­lui cod de comerţ, nu l-am înţeles niciodată raţiunea. Raţiunile unei italian din 1925 pentru un nou cod de­ comerţ, proect pe care l-au mo­dificat şi complectat pe alocuri cu unele dispoziţiuni de altă influenţă. Dar, după cum se arată în expu­nerea de motive ce însoţeşte pro­­ectu­l italian, întocmit de o comi­­siune de jurişti cu experienţă şi reputaţiune universală, baza proec­­tului a constituit-o tot sistemul şi normele codului în vigoare, coor­donat cu ultimile creaţiu­ni ale ju­risprudents, formată la lumina principiilor aceluiaş cod, cum şi ultimile date, absolut necesare, im­puse de progresele economiei so­ciale contimporane. Ceea ce în­seamnă că la baza noului cod stau tot dispoziţiun­ile şi principiile ve­chiului cod, adăugit şi modificat cu acele norme strict necesare recla­mate de necesităţile timpului. Având deci în vedere această comunitate de isvoare şi identitate de principii, este evident că noul cod­ va asigura existenţa mai de­parte a acelei norme esenţiale de stabilitate şi de continuitate în le­­gislaţiunea comercială română, fă­ră a sacrifica totuşi întru nimic cea­laltă regulă esenţială necesară în­­tr’o asemenea legislaţie: mobilita­tea in adaptare la fenomenele noui pe care le oferta forţa mereu no­vatoare a raporturilor economice şi sociale, principii care alcătuesc însăşi caracteristica şi superiorita­tea dreptului de origină şi de for­maţiune latină. Natural, dreptul comercial tinzând către o uniformizare internaţională a normelor sale, noul cod se re­simte, mai ales indirect, prin pro­ectul italian, ca şi prin legiuirile a­­plicabile în Ardeal şi Bucovina, de oarecări influente germane. In spe­cial dispozitiunile referitoare la fa­liment sunt mult inspirate din le­gea austriacă de la 1914, dar, la te­melia lor, aceste dispozitiuni îşi a­­dâncesc origina tot în isvoarele la­tine, mergând până dincolo chiar de acel faimos Labyrintus Creditorum al lui Salgado de Samoza, de la în­ceputul secolului XVII. Iată, prin urmare, cu ce linie de evoluţie istorică şi cu ce unitate de sistem se prezintă noul cod de co­merţ, a cărui superioritate va fi, credem, apreciată cum se cuvine a­­tât în viaţa juridică internă, cât şi pe plan internaţional, atari legi deosebite, despre a că­rei apariţie se vorbeşte insistent, pot fi foarte bine realizate pe cale de regulament, devoltând normele referitoare la statutul comercianţi­lor din noul cod de comerț. Partea din noul cod căreia va trrebui să i se aducă o­ schimbare de redacţiune mai atentă este chiar titlul preliminar, prin dispoziţiunile ăruia se determină şi se delimitea­­ă însuși câmpul de aplicațiune al acestui cod. Am văzut mai sus că legiuitorul român a păstrat sistemul actelor obiective de comerț, neacceptând deci sistemul profesional, adoptat de codul german din 1900 — şi bi­ne a făcut. Dar, pe lângă faptul că sistematizarea acestor acte lasă de dorit, socotim că noul cod ar tre­bui să abandoneze complect con­cepţia atomistă a actelor izolate de comerţ — păstrată pentru unele acte obiective de comerţ *­*’ şi să ge­neralizeze conceptul de întreprin­dere, pe care îl adoptă la deter­minarea celor mai multe din ase­menea* acte, imprimând astfel nou­lui cod o unitate mai organică de concepţie a propriei sale materii, întreprinderea va fi astfel celula organică în sistemul noului cod de comerţ, noţiune care dealtfel predo­mină în dispoziţiunile sale şi care în realitate nu reprezintă decât o formă mai evoluată tot a actului o­­biectiv de comerţ. Prin natura ac­tului întreprinderea este considera­tă drept comercială, iar întreprin­derea împrumută actului caracterul obiectiv comercial. In acest mod noul cod de comerţ va marca într’adevăr un însemnat progres pe linia de evoluţie a drep­tului comercial, punându-i la teme­­ile o unitate conceptuală reprezen­tând punctul terminus al acestei e­­voluţii, iar pe deasupra conceptul de întreprindere, care nu este nou în legislaţia comercială dar care se generalizează tot mai mult, se încadrează într’un mod mai per­fect în spiritul noui­ constituţii ca­re, îndepărtându-se oarecum dela principiile econom­ei liberale, se preocupă, din acest punct de vede­re, îndeosebi de organizarea , re­glementarea intereselor pe catego­rii, categorii cari, în această mate­rie, își găsesc criteriul de determi­nare într-un mod mai just tocmai în această unitate conceptuală: între­prinderea. Independent însă de adoptarea acestui concept ca un criteriu ge­neral de determinare a comerciali­­tatei materiei sale, noul cod are nevoie de o serie de retușări ne­­esentiale, ce trebuesc realizate mai înainte de intrarea lui în vigoare. In acest scop credem că ar fi o­­portun ca cercurile şi forurile eco­nomice interesate să-şi prezinte cât mai neîntârziat observaţiunile lor, prin organele de resort, la Consiliul Legislativ, care, concentrându-se şi ţinând seama de ele, să dea, până la 1 Mai 1939, formă definitivă tex­telor corespunzătoare, desăvârşire după care punerea în aplicare a noului cod să înceapă dela 1 ianua­rie 1940. Spaţiu de tinep în care, a­­vând în vedere aceleaşi interese superioare mai sus arătate, s’ar putea promulga şi noul cod civil, necesar pentru o corectă aplicare chiar a noului cod de comerţ. Atunci unificarea legislat Acţiunea Ministerului de Agri­cultură a îmbrăţişat în cursul a­­nului 1938 un câmp extrem de vast. In special acţiunea pe teren, a fost intensificată şi s’a dovedit salutară. Putem spune că 1938 ne-a adus un progres real şi important în domeniul technic. Ţăranul a în­ceput să facă ogoare,­ să caute să­mânţa selecţionată, să o trioreze. E un început sănătos. Acţiunea c­entralelor agricole s-a dovedit ex­trem de utilă şi prin punerea ast­fel, în contact, a agronomilor cu ţărănimea, putem să avem o mare înbunătăţire. Ministerul a dus o politica salu­tară în domeniul maşinilor strict necesare agriculturii. . Graţie uşu­rărilor vamale s’au importat 4000 semănători, 400 tractoare şi 300 ba­toze. Dacă tractoarele în condiţi­­unile de azi­ servesc mai mult pro­prietatea mare, în schimb semănă­­torile şi batozele, vor servi agri­cultura ţărănească. Centrele de mo­tocultură, au funcţionat perfect în cursul anului 1938 şi s’au dovedit extrem de utile. E o cale de cola­borare între­­stat şi" agricultorul particular, ce" trebue lărgită şi îm­bunătăţită. Ministerul a făcut o vie propagandă pentru îmbunătăţirea izlazurilor şi a culturii planitelor de nutreţ. Pentru cultura textilelor s’au răspândit seminţe aduse din streinătate; s’a terminat constru­irea celor 3 topitorii de in şi câ­nepă (Feteşti, Vădeni-Gorj şi Vas­lui) graţie cărora vom putea in­dustrializa plantele textile la noi în ţară. Aceste trei topitorii apar­ţin Institutului Naţional a! Coope­raţiei. Dacă rezultatele bune ce se aşteaptă nu vor fi realizate fără o colaborare cu Ministerul agricul­turii în sarcina căreia cade grija de extinderea plantelor textile. Acţiunea pomicolă Ministerul agriculturii, a dus o vie propagandă în domeniul pro­ducţiei pomicole. S-au distribuit 220.000 pomi la cultivatori, iar Ca­­merile de agricultură au distribuit cu preţ redus 500.000 pomi. Pen­tru valorificarea fructelor, Ministe­rul Economiei Naţionale a luat ini­ţiativa înfiinţării câtor­va staţiuni moderne pentru industrializat fruc­tele, pentru spălatul şi albirea,mun­­citor, pentru conservarea caiselor şi pentru uscat pulpele de caise. S-au acordat credite pentru valori­ficat fructele şi vinul prin organele cooperative, iar Ministerul agricul­turii a dus o vie propagandă pen­tru înfiinţarea de cooperative vi­ticole. Credit pentru agricultură Pentru nevoile mari ale agricul­turii opera de credit, de ajutorarea ţărănimii a fost intensificată. Statul a pus la dispoziţia ţărănimii, prin Institutul Naţional al Cooperaţiei suma de un miliard lei, sumă ce va servi numai ca credit de inves­tiţie. Prin modificarea legii Coope­raţiei, s’a realizat unitatea şi disci­plina necesară pentru înviorarea vieţii cooperatiste. S’au luat mă­suri grabnice pentru asanarea uni­tăţilor cooperative. Dar asanarea continuă nu numai în domeniul fi­­naciar ci şi în cel moral, înlăturăn­­du-se toate acele unităţi, care au desamăgit ţărănimea şi încurajând pe acele ce s’au dovedit viabile. Instituţia „Creditul Agricol “ a fost transformată în Banca de in­dustrializare a agriculturii. Prin a­­ceastă transformare, se speră ca procesul de valorificare să fie mult ajutat.... Anul 1938, a fost în rezumat un an de rodnică activitate şi fixarea problemelor apiculturii româneşti. Pe un plan practic şi imediat. S’au creiat şi se creiază din ce în ce condiţiuni tot mai prielnice de muncă. Să amintim doar ca înche­­ere, de opera de cadastrare, de pu­nerea în valoare — pe cale siste­matică — a pescuitului, de regle­mentarea muncilor agricole, de or­ganizarea pe o cale mai practică a învăţământului agricol, de înce­perea construirii unei reţele de si­lozuri, menite a da agriculturii ro­mâneşti arma cea mai bună de luptă cu care agricultura altor ţări e de mult înzestrată. Toate acestea denotă, că meto­dic, se luptă pentru înzestrarea şi ridicarea agriculturii româneşti. Fie ca anul 1939, să aducă în mijlocul agricultorilor români, rodul cel bun, pacea şi mulţumirea deplină. Pentru că, atunci când plugărimea va fi prosperă şi mulţumită, ţara va putea privi cu încredere în viitorul ei. Propuneri şi metode bune, în car ★ Acţiunea ministerului agriculturi NOUL COD DE COMERŢ drept privat va fi complectă. Şi astfel se va putea spune că sub domnia Maiestăţii Sale Regele Ca­rol al II-lea s’a înfăptuit încă o operă serioasă de consolidare a u­­nitaţii naţionale şi de rodnică apli­­caţiune pentru Ţară, atât în rela­­ţiunile juridice interioare, cât şi prin prestigiul său în afară. Stelian Ionescu Doctor în drept — Urmare — Stare excepţională la Jraffa HAIFFA 30, (Rador). — La Nazaret, autorităţile britanice au introdus starea excepţională, ca urmare a asasinării unui Creştin. IERUSALIM 30 (Rador). — întrucât dintr’un taximetru s’au tras focuri de armă contra ge­neralului de aviaţie O’Connor, guvernatorul general al Ierusali­mului, a ordonat cu începere de mâine retragerea permiselor de circulaţie şoferilor arabi. LICITAŢII PUBLICE CEREALE T AM ASTR­ACUL DE CREŞTE­REA TAURAŞILOR POPA CITI­­BOTOŞ­ANI. La 10 Ianuarie 1939, ora 11 pentru aprov. cu ovaz, orz şi turte de floarea soarelui. COMBUSTIBIL PRIMĂRIA OHABA-FAGA­­RAŞI. La 26 Ianuarie 1909 ora 11, pentru vânzarea de lemne de foc. INSTALAŢII TECHNICE FABRICA DE PULBERI DU­DEŞTI BUC. La 13 Ianuarie 1939 ora 10. pentru instalaţii de încăl­zire şi răcire ALIMENTARE GARNIZOANA CERNĂUŢI. La 12 Ian. 1939 ora 10 pentru aprov. eu carne şi derivate. GARNIZOANA C­ET­A­TE­A ALBA. La 17 Ian. 1939 pt. aprov. cu carne, slănină, cârnaţi. La 18 Ian. pentru materiale de întreţi­nere. SPITAI­UL DE STAT TG. MU­REŞ. La 20 Ian. 1939 ora 10 pen­tru aprovizionare cu carne, pâine, făină. SPIT. DE BOLI MINTALE COSTUGENI. La 21 Ianuarie 1939 ora 10 jum. pentru aprov. cu lapte şi derivate. ARENDARI PRIMĂRIA PLOEŞTI. La 13 Ianuarie 1939 ora 11 pentru închi­riere de boxe de zarzavat. PARID. BUC. La 13 Ianuarie 1939 ora 10 şi biroul vânzării peş­telui Galaţi pentru arendarea pe 5 ani a lacului Brateş. Carului şi Îs Brăila teren plaje Veriga. PRIMĂRIA IO GOT­A OLTEANA T. MARE. La 1 Februarie 1939 pt arendare cam­ere de bazalt. AUTOMOBILE PRIMĂRIA CONSTANTA. La­ 9 Ianuarie 1939 ora 17 pentru fur­nizarea unei Camionete. FABRICA DE PULBERI DU­BEȘTI BUC. La 9 Ianuarie 1931 ora 10 pentru furniza­u 4 pompe centrifuge electrice. MOTOARE

Next