Argus, decembrie 1940 (Anul 30, nr. 8294-8315)
1940-12-01 / nr. 8294
ANUL XXX No. 8294 A apărut şi s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 45 12 pagini 5 Lei abonamente In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 3000 3 lei In ţară—6 lei In străinătate In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale Internaţionale 6 pagini 3 lei ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Constatin Mille No. 15 INDUSTRIEI ŞI FIHANIL Telefon 3.05.44 A apărut şi supus invatizare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TVH No. 45 12 pagini 5 Lei PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar . ..ARGUS" S. A. Inscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI REABILITATEA FALIŢILOR ! S’a anunţat că un număr de reonducâtori ai comerţului, au produs reabilitarea negustorilor români, cari au căzut în stare de faliment. E o problemă care merită adâncită cu toată luarea amintei . Ţinem Să declarăm dela început că suntem părtaşii hotărîţi a tuturor măsurilor menite să înmulţească numărul comercianţilor şiindustriaşilor români. Reabilitarea negustorilor poate îi bună, poate fi însă şi rea, dinacest punct de vedere. Totul atârnă de felul în care vă fi înfăptuită. Dacă, de pildă, se va veni şi un decret care să reabiliteze steavalma, fără de nici un discernărmânt, pe toţi acei cari au fost declaraţi în stare de faliment, roadele vor fi proaste. Dacă se va îngădui însă reabilitarea negustorilor cari au căzut fără de vina lor, atunci un aflux nou de sânge românesc şi de energie naţională, va face comerţul ţării să propăşească. Căci, sunt două categorii ide faliţi: unii buni şi alţii răi. Nu suntem părtaşii acelora cari, încă de acum câteva decenii tânjeau, cum atât de bine arăta Caragiale, „să avem şi noi pe faliţii noştri”. Socotim şi mai de nedorit încă, după ce îi avem, să-i păstrăm în organismul vieţii economice. Sunt printre faliţi oameni care au abuzat faţă de creditorii lor şi faţă de societate. Câte firme nu s’au rostogolit numai şi numai pentru că unii conducători vremelnici în Ioc să alerge după clienţisau furnizori, alergau după cai de curse? Şi, iar, câte firme vechi, cu frumoasă reputaţie, nu s’au prăbuşit pentru că acei cari le-au dobândit prea uşor, în loc să plece ca înaintaşii lor, la târgurile dela Lipsea, dela Lyon sau dela Birminghahrrr, plecau mi ales la Cannes, la Monte-Carlo sau la Nisa? Un faliment nu loveşte numai în acel care l-a tras, ci în zecile şi sutele de creditori şi furnizori. De ce să dăm o primă de încurajare acelora cari şi-au bătut joc fete avutul lor şi de avutul altora, când avem putinţa să aducem în comerţ elemente noui, bine pregătite şi nepătate? Tocmai pentru că tendinţa este ce ă se da o nouă structură comerţului şi industriei, e bine s-o clădim pemoralitate, pe cinste, pe respectul proprietării. Aceasta nu înseamnă că sunt, ,tem împotriva reabilitării acelor cari au căzut în stare de faliment, fără de vre o vină. Codul comercial prevede unele condiţii de reabilitare. Dacă aceste condiţii sunt socotite prea severe, să le îndulcim. Cu un decret de reabilitare în bloc, ar fi însă să păcătuim faţă de comerţul românesc, faţă de dorul de muncă al nouilor generaţii. Ar fi să păcătuim şi faţă de năzuinţele mai înalte, mai curate ale vremurilor de azi. Ştim că mulţi negustori s’au prăbuşit fără de vre o vină. Oscilaţiile valutare, piedicile la import, neputinţa de a se obţine credit îndestulător, au făcut ca unii negustori să ajungă în sapă de lemn. Să le acordăm clemenţa noastră. Problema creditului are un rol important în desvoltarea vieţii economice. Izvoarele de credit pe cari le deţinem sunt neîndestulătoare. Din cauza aceasta, suferă şi producţia şi desfacerea. N’ar fi un mare păcat ca la aceste izvoare atât de neîndestulătoare, de nechemaţi ? * Iată de ce, socotim că problema reabilitării trebue cercetată cu toartă atenția înainte de a i se da o deslegare. A. Desminţirea linei ştiri tendenţioase COMUNICAT Postul de Radio Budapesta a anunţat că un număr de generali români ar fi demisionat din armată în urma evenimentelor din 27 Noembrie 1940. Ministerul Apărării Naţionale dă cea mai categorică desminţire acestei ştiri neadevărate şi tendenţioase. Toţi generali români şi toată armata română mai mult ca oricând fac rid neclintit în jurul Generalului Antonescu, Conducătorul Statului Român. MAI MULTE SUTE DE MII KILOGRAME BOMBE A ARUNCAT AVIAŢIA GERMANĂ ASUPRA ORAŞULUI LIVERPOOL BERLIN ,29. (Rador). — Agenţia DNR anunţă că marele atac dat joi la Liverpool a fost executat de mai multe sute de avioane germane, care nu aruncat câteva sute de mii de kilograme de bombe explozive. Cercurile politice germane sunt foarte surprinse de faptul că, în legătură cu acest atac, agenția oficioasă engleză citează pentru prima oară comunicatul oficial german. Ambasadorul Statelor Unite la Bruxelles a demisionat NEW YORK, 29 (Rador). Corespondentul agenţiei D. N. B. anunţă: D. Cudahy, fost arrfbasador al Statelor Unite la Bruxelles, a prezentat Joi personal domisia sa. Se ştie că d. Cudahy părăsise Belgia la jumătatea lunii Iulie, înapoindu-se în Statele Unite în luna August, după ce rămăsese câtva timp în Anglia. Adesea, d. Cudăhy a făcut apologia capitulării Belgiei. Fostul ambasador amer tan, a fotoclarat ziariştilor că are intenţia sa scrie un roman asupra Poloniei, unde a trăit patru ani, în calitate de diplomat american. Bursa PIAŢA Nivelarea preturilor la produsele metalurgice.Prețuri unitare în toată țara.Vânzarea în cornu Şedinţa de Vineri a fost foarte calmă. Volumul afacerilor extrem devie, iar tendinţa cursurilor nu uşoară scădere. Compartimentul valorilor cu dobândă fixă a înregistrat scoborâri mai pronunţate. Diferenţe de curs însemnate au avut înzestrarea fiţi mici care a cotat la 59 dela 62 şi Urbanele Buc. 10 la sută la 59 dela 55 juni. Compartimentul valorilor cu dobândă variabilă, slab reprezentat şi puţin activ. S’au înregistrat minusuri foarte puţin apreciabile. In acest compartiment singura scădere care poate fi subliniată, a avut-o Astra Română la 71,5 de la 770. Nivelarea preţurilor la produsele metalurgice La ministerul coordonării se studiază în prezent posibilitatea de nivelare a preţurilor de vânzare ale produselor metalurgia. In prezent între preţurile industriilor integrate, adică cele ce lucrează ca parte din materii importate este o foarte mare diferenţă. Industria neintegrată suportând în lunile Ianuarie şi Februarie urcări mari de preţuri la materiile prime importate, au urcat în aceiaşi măsură predările. Legea din 4 Martie a. c. a găsit această industrie cu preţurile urcate. Industria integrată fiind găsită la 4 Martie a. c. cu preţurile nemajorate, pentru aceleaşi articole au apărut două rânduri de preţuri, cu diferenţe foarte mari între ele. Intre timp, industria integrată a lucrat aproape exclusiv pentru nevoile de înarmare a armatei. Din Octombrie ministerul coordonării a dat o cotă însemnată şi pentru acoperirea nevoilor pieţei comerciale. Producţia industriei integrate acoperă circa 75 la sută din necesităţile consumului intern. Această industrie având însă de suportat scumpirea mânei din lucru în uzine şi în păduri (pentru fabricarea mangalului), majorarea preţului la ţiţeiu, sporirea salariilor la funcţionari, etc., nu poate lucra mai departe pe baza preţurilor din 4 Martie. Numai sporirea salariilor, cerută de ministerul muncii, grevează cu 5 la sută preţul de cost. Preţul de revinire al producţiei este astăzi superior preţului de vânzare la industria integrată. De altfel toate aceste elemente au fost cercetate de minister şi găsite juste. Cum şi industria, neintegrată a avut de suportat după 4 Martie unele majorări, cu tot preţul ridicat al producţiei ei, încă el nu prezintă rentabilitate. Se caută totuşi mijloace ca prin nivelarea preţurilor să se obţină o oxtenire a articolelor metalurgice. Nivelarea va folosi în primul rând consumatorului, deoarece în prezent comerciantul şi atât marfa cumpărată de la industria integrată, adică marfa plătită eftin, cât şi cea plătită scump la industria neintegrată, o vindea la acelaş preţ, bine în fologea cea mai mare. Nivelarea preţului va lua această posibilitate comerciantului în folosul direct al consumatorului. Preţuri nn l’iire toată ţara In legătură cu cele mai sus relatate, este interesantă propunerea ce s’a făcut ori ministerului coordonării Conform acestei propuneri, urmează ca odată cu nivelarea preţurilor, să se fixeze preţuri unitare de vânzare a produselor metalurgice pentru toată ţara. In prezent, diferenţele de preţ de la un oraş la altul, sunt foarte mari, mergând până la 30—1,0 la sută. Desigur că ar fi ideal, ca în orice colţ al ţării, acelaş produs să se vândă la acelaş preţ. Şi aceasta va fi posibil la preţul de vânzare ce se va fixa, adăugându-se toate taxele, apoi mediul fructului pe C. F. R. şi stabilind un beneficiu fix pentru en grosist şi detailist. Vânzarea în comun Nu se va putea realiza nici nivelarea preţurilor şi nici fixarea de preţuri unitare pe întreaga ţară decât înfiinţând un birou de vânzare în comun al produselor tuturor industriilor siderurgice. Numai cu această modalitate se va putea face cu succes atât controlul producţiei cât şi al distribuţiei. Nivelarea preţurilor aducând o oftinire a produselor metalurgice care de această dată va folosi consumatorilor, trebue cât mai curând pusă în practică. Deasemenea fixarea de prețuri unitare, aducând o schimbare de mare interes pentru consumatorii din întreaga țară, realizarea ei deasemenea nu ar trebui să întârzie. ■n Din problemele actuale ale Slovaciei Un interview a primului ministru dr. Tuka BERLIN 29. (Rador). —, Dr. Tuke, preşedintele consiliului şi ministrul de externe al Slovaciei, a acordat un interview corespondentului ziarului „Berliner Boersenzeitung“ în care a vorbit despre problemele actuale ale ţarei sale. In prim rând d-sa a exprimat convingerea că din acest război va răsări o rodine socială mai stabilă decât aceea ce se strabilise în urma tratatului dela Versailles şi că economia şi cultura europeană vor prospera într’un mod deosebit. Preşedintele consiliului a subliniată că Slovacia nu are intenţia numai să copieze modelele germane, dar că ea va trebui să adapteze fundamentalele idei naţional-socialiste, la condiţiile sociale şi culturale ale Slovaciei. D. dr. Tuka a reamintit că noua ordine de stat în Slovacia dă dreptul oricărui cetăţean să lucree contra unei retribuţiuni adequate. Se va da o deosebită atenţiune claselor mai sărace şi familiilor cu mulţi copii. Preşedintele consiliului a subliniat faptul că nu mai există şomeuri în Slovaca, ba că poate se va resimţi lipsă de lucrători în momentul când marile proecte pentru lucrările publice pentru instituţiile sociale şi nouile întreprinderi vor fi puse în executare. Pentru soluţionarea chestiunei evreeşti în Slovacia, preşedintele consiliului a declarat că nu se iau, în acest domeniu, măsuri pripite ci se va proedea în mod sistematic. D-sa este convins că într’un viitor foarte apropiat se va ajunge la excluderea completă a elementului evreesc. Săptămâna financiară intre economie românească ei cee germane sunt legături indestouctibile.Apărarea bunurilor.- Reabilitarea goliţilor.- Problema creditului.- Convorbiri industriale.- Situaţia la bursele internationale Un comunicat al Consiliului de miniştri, publicat imediat după întoarcerea Conducătorului Statului, din importanta sa vizită la Berlin, a confirmat în totul credinţa noastră că deosebit de chestiunile de ordin politic, s’a diservat acolo şi problema legăturilor economice românogermane. Nu ne îndoim de rezultatele acestei luări de contact. Precum am avut prilejul să arătăm, între economia românească şi economia germană sunt legături indistructibile. Ele au rezistat şi deviaţiilor vremelnice, şi sabotărilor interesate şi nepriceperii patente. Ele au înfruntat vremile şi răutăţile. Dacă se găsesc, astăzi, mai înfloritoare ca oricând, e pentru că ne aflăm în plină ordine naturală. Negocierile economice cu Germania nu sunt încă terminate. Pronosticurile sunt, însă, foarte lesnicioase. Cu siguranţă că se va continua cu adâncirea unor relaţii menite să consolideze şi mai mult o conlucrare frăţească şi că în bazinul dunărean, această adâncire va avea urmări din cele mai fericite. Până la aprecierea roadelor rezultate dintr’o asemenea colaborare, în cursul săptămânii expirate, am avut mulţumirea să constatăm că în interior s’au publicat bilanţuri încurajatoare în ceeace priveşte muncile agricole din toamna aceasta. S’a muncit mult, dârz şi cu suflet. S’a muncit cu certitudinea că în forţa braţelor, şi în dragostea de ţărână stă nădejdea vremurilor mai bune. Intr’un cuvânt s’a muncit aşa cum a cerut-o Conducătorul Statului. Cine apreciază munca, înţelege adevărata valoare a bunurilor. Din acest punct de vedere ultimul decret privitor la pedepsirea infracţiunilor împotriva persoanei, proprietăţii şi bunurilor publice, e cât se poate de bine venită. Ne vom opri o clipă asupra acestui decret de o neţărmurită valoare morală, dar şi materială. APARAREA BUNURILOR O ţară trăeşte prin bunurile ei morale şi materiale. Intr’o vreme in care mai mult ca oricând se prea slăvesc jertfe şi se glorifică dragostea de ţară, nu e greu de înţeles ce înseamnă un bun moral. Spiritualitatea românească tinde să devie şi ea o realitate. Un asemenea proces nu e uşor. Nu se pot schimba sisteme de gândire peste noapte. Dar, un popor tânăr şi viguros ca al nostru va şti să păstreze dreapta cumpănă în bunurile spirituale şi se va avânta cu tot curajul spre culmile de spiritualitate la care are dreptul. Să lăsăm deoparte bunurile morale şi spirituale cari nu intră în cadrul preocupărilor noastre in această cronică. In schimb să ne ocupăm de bunurile materiale. Bun material e pământul pin care ne aflăm. Bun material e viaţa noastră. Tot bun material e fiecare înjghebare, fiecare creație de ordin comercial, industrial sau agricol. Distrugerea unui bun material, în momente ca acelea prin care trecem, e o crimă. Fără deosebire dacă e vorba de distrugerea unei înjghebări comerciale, industriale sau agricole, de distrugerea unor izvoare de producţie sau de stârpirea unor posibilităţi de muncă. Nici când asemenea acte n’au putut fi îngăduite. Atunci când însă ele vin să îngreuneze o operă de reformă naţionala, simt mai agreabile, mai vinovate ca oricând. D. ministru al justiţiei spune în raportul său către Conducătorul Statului: ..Respectul ordinei şi al autorităţii, neatingerea persoanei fizice şi a domiciliului, cinstirea proprietăţii — reazimul veşnic al puterii româneşti, — constitue comandamente naţionale de la care nu este îngăduită nici o abatere, mai ales în aceste împrejurări de grea cumpănă pentru ţara noastră“. ..De asemenea administrarea necinstită a banului public adunat din truda contribuabilului şi administrat cu aspră economie de guvern, reprezintă un fapt grav in contra jertfei cetăţeneşti şi a răspunderii administrative“. Să reţinem aceste luminoase şi patriotice idei. In ce priveşte pe cei ce se înfruptă fără milă din banul public, scos din atâtea agoniseli trudnice, aceştia merită să fie trataţi cu extrema pedeapsă. Avutul Statului ca şi avutul particular, trebue păzit cu sfinţenie. Procedura grabnică prevăzută de lege va fi pavăza cea mai sigură a acestui avut. Trebue să se înţeleagă, că sunt momente când o operă măreaţă de recunoaştere naţională, ca aceea care se desăvârşeşte, nu poate fi trunchiată de acei puţini cari nu ştiu să se ridice la înălţimea vremurilor urmând pilda pe care atâţi sublimi înaintaşi au dat-o cu viaţa şi cu moartea lor. Decretul de lege pentru pedepsirea infracţiunilor împotriva persoanei, proprietăţii şi bunurilor publice, apare astfel ca un adevărat decret de conservare a patrimoniului naţional. REABILITAREA FALIŢILOR In aceeaşi ordine de idei, a respectului proprietăţii, s’a discutat, în cursul săptămânii trecute, problema reabilitării negustorilor români, cari din cauza greutăţilor vremii, au căzut în stare de faliment. Propunerea a venit din cercuri negustoreşti. Are mulţime din partizani. Ea trebue examinată, însă, cu multă atenţie înainte de a i se da o deslegare fie într’un sens, fie într’altul. Fără îndoială că nu se va găsi om în ţara românească, atât de nesimţitor încât să nu adere la orice măsură luată în scopul de a se aduce un nou aport de braţe româneşti în comerţ şi industrie. E o chestie bine stabilită şi potrivită ca noua ordine instaurată în ţara noastră Din acest punct de vedere, gândul acelora cari au propus un decret colectiv de reabilitare e patriotic, e naţional. Dar, tocmai propunerea unei reabilitări colective poate să dăuneze însuşi gândul mai sus amintit. Nu toţi faliţii merită ajutaţi. Sunt unii care au comis grave abuzuri în dauna creditorilor. Sunt alţii cari au dus o viaţă nepotrivită cu puterea lor. Sunt, itt" (Continuare în pag. 26^) Operaţiunile militare pe trustul halo- grec Comunicatul italian ROMA, 29 (Rador). — Marele Cartier General al forţelor armate italiene transmite de undeva din Italia următorul comunict oficial No. 175: In timpul zilei de joi, pe frontul grec, diviziile Ferrara, Siena şi Centauro făcând parte dn armata a 11-a au contrantat şi zdrobit orice tentuivă de infiltraţie a Inamicului. Pe tronul armatei a 9-a, nici un eveniment mai deosebit. Aproape 300 avioane din formaţiunile noastre au bombardat nodurile de şosele, drumurile şi dferite centre, lovind în nenumărate rânduri obiective şi mai ales în zonele Erseke şi Sopiki, provocând explozii şi incendii.La Erseke un rezervorul cu carburanţi a fost atins cu focuri de mitralieră şi incendiat. In timpul luptelor aeriene 4 avioane de vânătoare inamice au fost doborite; două din avioanele noastre nu s’au mai reîntors. Pe frontul armatei a 9-a artileria noastră antiaeriană a doborît în flăcări două avioane, un alt avion a aterîsat forţat în albia fluviului Devoli; echipaghil lui care se compunea dintr’un ofiţer şi doi subofiţeri a fost capturat. . . . .... Alte formaţiuni aeriene de bombardament au bombardat obiective în insula Corfu. Asupra acestei din urmă baze, în dimineaţa zi ei de 28 Noembrie, unităţile noastre navale au efectuat bombardament prelungite şi de la mică distanţă, împotriva lucrărilor militare. Au fost atinse cu rezultate destructive evidente următoarele: bateriile San Salvatore, San Stefano Cultura şi Roda, instauţiune defensive şi cazarma de la Sidari; staţia de T. F. F. de la Teguola şi Piaţa principală a acestei din urmă localităţi. Reacţiunea inamică a fost dezordonată şi fără efecte. Unităţie noastre n’au suferit nici o stricăciune. In apropierea Maltei o formaţiune navală inam că fiind zărită, formaţiunie noastre aeriene au ajuns o din urmă atacând-o. Un mare vas de luptă a fost iovit în plin de o bombă de mare calibru.Violente lupte aeriene au avut Ioc între avioanele noastre de bombardament escortate de avioane de vânătoare şi avioanele de vânătoare inamice. Cinci avioane inamice au fost doborâte iar patru altele avariate in mod serios. Unul din avioanele noastre nu s’a mai reîntors la baza sa.In timpul nopţii avioanele noastre au bombardat portul La Văietă din Malta. - « In Africa orientală incursiunile aeriene inamice efectuate asupra localităţii. Tessene au fost fără rezultate; la El Uak au provocat doi răniţi şi în localitatea Commar (Metemma) au fost răniţi doi indigeni,omorând un copil.Unul din submarinele noastre „Marconi” a scufundat în oceanul Atlantic un vapor britanic de 10 000 tone. Avioane inamice s-au străduit a zbura deasupra oraşelor Brindisi şi Tarent. Primite de focul violent al artileriei noastre antiaeriene, avioanele au aruncat numai în preajma localităţii Brindisi bombe explozive şi incendiare cari au căzut în câmpie sau in mare. — LONDRA, 28 (Rador). — Un comunicat al amiralităţii, publicat Vineri după amiază, declară: In primele ore ale dimineţii de astăzi, a fost luat, in Marea Mânecii, contactul intre forţele noastre uşoare şi ale inamicului. Uniăţile inamice s’au retras cu mare iuţeală spre Brest, urmărite de forţele noastre. S’a stabilit că una din unităţile noastre a suferit stricăciuni. Un raport primit arată că s’au pricinuit pagube inamicului, dar importanţa lor nu este conoscută încă cu destulă certitudine pentru a se putea face o declaraţie în această privinţă. Alte amănunte vor fi comunicate cât de curând. LONDRA, 29 (Rador). — Ministerul securităţii interne publică miitorul adaos la comunicatul pe care l-a dat cu privire la atacurile a ei îl de noaptea de Joi spre Vineri. Ar,_iift Rapoartele ulterioare, asupra atacurilor date noaptea trecuta b de avioanele inamice, confirmă caracterul vast al raidurilor Şi acelaş timp că, in două oraşe din regunea de sud-vest, pagubele s _ miai mari decât se arătase la început, dar că numărul victimă atât de mare, deşi printre victime se află şi un mic număr de morţi. Comunicatuleien ATENA, 29 (Rador). — Comunicatul înaltului comandament al forţelor armate elene, publicat in seara zilei de 28 Noembrie declară: Pe front, lupte locale, cu rezultat mulţumitor pentru noi. Aviaţia noastră a operat recunoaşteri şi patrule de vânătoare, pentru a acoperi trupele noastre. In luptele aeriene, am doborât mai multe avioane inamice. . Aviaţia inamică a bombardat câteva oraşe şi sate din Epir, Corfu şi Cefalonia" şi de pe coasta occidentală a Peloponesului. Se semnalează foarte puţine victime în populaţia civilă şi pagube neînsemnate. Contratorpiloare inamice au tras câteva obuze pe coasta de nord a insulei Corfu, dar la apariţia avioanelor noastre au dispărut, ascunzându-se după perdele de fum. O impresionantă dare de seamă asupra luptei navale din apropierea Sardinei ROMA, 29 (Rador). — Prima salvă a artileriei italiene, în lupta navală din apropierea Sardiniei, a fost trasă la ora 12 și 23 minute, subliniază trimisul special al ziarului „Messaggero“, care se găsea pe bordul unui crucişetor italian de 10.000 tone. Ziaristul italian face o impresionantă dare de seamă asupra luptei, relevând entuziasmul cu care echipajele şi statele majore au aşteptat bătălia, au dat-o şi au câşigat-o. Inamicul, care se afla la 23 km., a răspuns imediat. In timp ce salvele se succedau, s-a observat că două obuze italiene au explodat pe bordul ultimului crucişetor din formaţia britanică. Observatorii italieni au constatat că două dintre turelele crucişetorului britanic au încetat să tragă, vasul a pierdut viteza, având pupa aproape acoperită de valuri. La ora 12 şi 28 a apărut escadrila de avioane torpiloare inamice, care a aruncat 7 torpile împotriva cuirasatului „Vittorio Veneto”, care a reuşit să, evite singura torpilă ce ameninţa să-l lovească. Apărarea antiaeriană a vaselor a intrat imediat in acţiune şi două avione iimice au fost doborâte. Piloţii englezi s-au grăbit să părăsească lupta şi să se îndepărteze cu toată viteza. La ora 13 precis, „Vittorio Veneto” a deschis focul, forţând unităţile inamice să se îndepărteze. O salvă a atins un alt crucişetor britanic, de tipul „Birmingham", adică de 10.000 Intre timp, inamicul şi-a sporit viteza şi a reuşit să iasă din raza de foc a vaselor italiene, care la ora 13 şi 10 au încetat focul. La ora 15 şi 20, patru avioane torpiloare engleze au încercat să ataca din nou, însă ele au fost forţate, pentru a doua oară, să se înapoieze din drum. Bătălia s-a sfârşit. Corespondentul ziarului „Message gero“ în special relevă atitudinea marinarilor italieni, care graţie desăvârşitului lor antrenament, calmul perfect şi entuziasmului lor fără pereche, au dat tirului un ritm foarte mare, respingând imediat toate atacurile avioanelor inamice, care încercau să le stânjenească acțiunea navală. tone. Marinarii francezi, înapoiaţii din Anglia, gata să colaboreze la refacerea Franţei GENEVA, 29 (Rador). — Marinarii francezi, înapoiaţi din Anglia cu vapoarele CANADA şi MASSIGIA, au adresat mareşalului Pétain un mesaj, prin care declară ca sunt gata să colaboreze la refacerea Franţei. Mareşalul le-a răspuns mulţumindu-le, in numele patriei, bun sost.