Argus, decembrie 1940 (Anul 30, nr. 8294-8315)

1940-12-01 / nr. 8294

ANUL XXX No. 8294 A apărut şi s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 45 12 pagini 5 Lei a­bonamente In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300­0 3 lei In ţară—6 lei In străinătate In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale Internaţionale 6 pagini 3 lei ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Consta­tin Mille No. 15 INDUSTRIEI ŞI FIHANIL Telefon 3.05.44 A apărut şi supus invatizare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TVH No. 45 12 pagini 5 Lei PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar . ..ARGUS" S. A. Inscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI REABILITATEA FALIŢILOR ! S’a anunţat că un număr de reonducâtori ai comerţului, au pro­dus reabilitarea negustorilor ro­mâni, cari au căzut în stare de faliment. E o problemă care me­rită adâncită cu toată luarea a­­m­inte­­i .­­ Ţinem Să declarăm dela început că suntem părtaşii hotărîţi a tu­turor măsurilor menite să înmul­ţească numărul comercianţilor şi­­industriaşilor români.­­ Reabilitarea negustorilor poate îi bună, poate fi însă şi rea, din­­acest punct de vedere. Totul atâr­nă de felul în care vă fi înfăp­tuită. Dacă, de pildă, se va veni şi un decret care să reabiliteze steavalma, fără de nici un discernă­­rmânt, pe toţi acei cari au fost de­claraţi în stare de faliment, roa­dele vor fi proaste. Dacă se va în­gădui însă reabilitarea negustorilor cari au căzut fără de vina lor, atunci un aflux nou de sânge ro­mânesc şi de energie naţională, va face comerţul ţării să propă­­şească. Căci, sunt două categorii ide faliţi: unii buni şi alţii răi. Nu s­untem părtaşii acelora cari, încă de acum câteva decenii tân­jeau, cum atât de bine arăta Ca­­ragiale, „să avem­ şi noi pe faliţii noştri”. Socotim şi mai de nedo­rit încă, după ce îi avem, să-i păstrăm în organismul vieţii e­­conomice.­­ Sunt printre faliţi oameni care au abuzat faţă de creditorii lor şi faţă de societate. Câte fir­me nu s’au rostogolit numai şi numai pentru că unii conducători vremel­nici în Ioc să alerge după clienţi­­sau furnizori, alergau după cai de curse? Şi, iar, câte firme vechi, cu frumoasă reputaţie, nu s’au pră­buşit pentru că acei cari le-au do­bândit prea uşor, în loc să plece ca înaintaşii lor, la târgurile dela Lipsea, dela Lyon sau dela Bir­­minghahrrr, plecau mi ales la Can­nes, la Monte-Carlo sau la Nisa? Un faliment nu loveşte numai în acel care l-a tras, ci în zecile şi s­utele de creditori şi furnizori. De ce să dăm o primă de încura­jare acelora cari şi-au bătut joc fete avutul lor şi de avutul altora, când avem putinţa să aducem­ în comerţ elemente noui, bine pregă­tite şi nepătate? Tocmai pentru că tendinţa este ce ă se da o nouă structură co­merţului şi industriei, e bine s-o clădim pe­­moralitate, pe cinste, pe respectul proprietării. Aceasta nu înseamnă că sunt, ,tem împotriva reabilitării acelor cari au căzut în stare de faliment, fără de vre­ o vină. Codul comer­cial prevede unele condiţii de re­abilitare. Dacă aceste condiţii sunt socotite prea severe, să le îndul­cim. Cu un decret de reabilitare în bloc, ar fi însă să păcătuim faţă de comerţul românesc, faţă de dorul de muncă al nouilor ge­neraţii. Ar fi să păcătuim şi faţă de năzuinţele mai înalte, mai cu­rate ale vremurilor de azi. Ştim că m­ulţi negustori s’au pră­buşit fără de vre­ o vină. Oscila­ţiile valutare, piedicile la import, neputinţa de a se obţine credit îndestulător, au făcut ca unii ne­gustori să ajungă în sapă de lemn. Să le acordăm clemenţa noastră. Problema creditului are un rol important în desvoltarea vieţii eco­nomice. Izvoarele de credit pe cari le deţinem sunt neîndestulătoare. Din cauza aceasta, suferă şi producţia şi desfacerea. N’ar fi un mare păcat ca la aceste iz­voare atât de neîndestulătoare, de nechemaţi ? * Iată de ce, socotim că problema reabilitării trebue cercetată cu toartă atenția înainte de a i se da o deslegare. A. Desminţirea linei ştiri tendenţioase COMUNICAT Postul de Radio Budapesta a anun­ţat că un număr de generali români ar fi demisionat din armată în urma evenimentelor din 27 Noembrie 1940. Ministerul Apărării Naţionale dă cea mai categorică desminţire acestei ştiri neadevărate şi tendenţioase. Toţi generali români şi toată armata ro­mână mai mult ca ori­când fac rid neclintit în jurul Generalului Anto­­nescu, Conducătorul Statului Român. MAI MULTE SUTE DE MII KILOGRAME BOMBE A ARUNCAT AVIAŢIA GERMANĂ ASUPRA ORAŞULUI LIVERPOOL BERLIN ,29. (Rador). — Agenţia DNR anunţă că marele atac dat joi la Liverpool a fost executat de mai multe sute de avioane germane, care nu aruncat câteva sute de mii de ki­lograme de bombe explozive. Cercurile politice germane sunt foarte surprinse de faptul că, în le­gătură cu acest atac, agenția oficioa­să engleză citează pentru prima oară comunicatul oficial german. Ambasadorul Statelor­ Unite la Bruxelles a demisionat NEW YORK, 29 (Rador). Corespondentul agenţiei D. N. B. anunţă: D. Cudahy, fost arrfbasador al Statelor Unite la Bruxelles, a pre­zentat Joi personal domisia sa. Se ştie că d. Cudahy părăsise Belgia la jumătatea lunii Iulie, îna­­poindu-se în Statele Unite în luna August, după ce rămăsese câtva timp în Anglia. Adesea, d. Cudăhy a făcut apologia capitulării Bel­giei. Fostul ambasador a­mer tan, a foto­clarat ziariştilor că are intenţia sa scrie un roman asupra Poloniei, unde a trăit patru ani, în calitate de diplomat american. Bursa P­IAŢA Nivelarea preturilor la produsele metalurgice.­­Prețuri unitare în toată țara.­Vânzarea în cornu Şedinţa de Vineri a fost foarte cal­mă. Volumul afacerilor extrem de­vie, iar tendinţa cursurilor nu uşoară scădere. Compartimentul valorilor cu dobân­dă fixă a înregistrat scoborâri mai pronunţate. Diferenţe de curs însem­nate au avut înzestrarea fiţi­ mici care a cotat la 59 dela 62 şi Urbanele Buc. 10 la sută la 59 dela 55 juni. Compartimentul valorilor cu do­bândă variabilă, slab reprezentat şi puţin activ. S’au înregistrat minu­suri foarte puţin apreciabile. In acest compartiment singura scă­dere care poate fi subliniată, a avut-o Astra Română la 71,5 de la 770. Nivelarea preţurilor la produsele meta­lurgice La ministerul coordonării se stu­diază în prezent posibilitatea de ni­velare a preţurilor de vânzare ale produselor metalurgia­. In prezent între preţurile industriilor integra­te, adică cele ce lucrează ca parte din materii importate este o foarte mare diferenţă. Industria neinte­grată suportând în lunile Ianuarie şi Februarie urcări mari de preţuri la materiile­ prime importate, au urcat în ac­eiaşi măsură predările. Legea din 4 Martie a. c. a găsit această industrie cu preţurile ur­cate. Industria integrată fiind găsi­tă la 4 Martie a. c. cu preţurile ne­majorate, pentru aceleaşi articole au apărut­ două rânduri de preţuri, cu diferenţe foarte mari între ele. Intre timp, industria integrată a lucrat aproape exclusiv pentru ne­­voile de înarmare a armatei. Din Octombrie ministerul coordonării a dat o cotă însemnată şi pentru a­­coperirea nevoilor pieţei comercia­le. Producţia industriei integrate a­­coperă circa 75 la sută din necesi­­tăţile consumului intern. Această industrie având însă de suportat scumpirea mânei din lucru în uzine şi în păduri (pentru fabricarea man­galului), majorarea preţului la ţi­­ţeiu, sporirea salariilor la funcţio­nari, etc., nu poate lucra mai depar­te pe baza preţurilor din 4 Martie. Numai sporirea salariilor, cerută de ministerul muncii, grevează cu 5 la sută preţul de cost. Preţul de revi­nire al producţiei este astăzi superior preţului de vânzare la industria integrată. De altfel toate aceste elemente au fost cercetate de minister şi gă­site juste. Cum şi industria, neinte­grată a avut de suportat după 4 Martie unele majorări, cu tot pre­­ţul ridicat al producţiei ei, încă el nu prezintă rentabilitate. Se caută to­tuşi mijloace ca prin nivelarea pre­ţurilor să se obţină o oxtenire a ar­ticolelor metalurgice. Nivelarea va folosi în primul rând consumatorului, deoarece în pre­zent comerciantul şi atât marfa cum­părată de la industria integrată, a­­dică marfa plătită eftin, cât şi cea plătită scump la indust­ria neinte­grată, o vindea la acelaş preţ, bine în folog­ea cea mai mare. Nivelarea preţului va lua acea­stă posibilitate comerciantului în folosul direct al consumatorului. Preţuri nn l’ii­re toată ţara In legătură cu cele mai sus rela­tate, este interesantă propunerea ce s’a făcut ori ministerului coordonă­rii Conform acestei propuneri, ur­mează ca odată cu nivelarea preţu­rilor, să se fixeze preţuri unitare de vânzare a produselor metalurgice pentru toată ţara. In prezent, dife­renţele de preţ de la un oraş la al­tul, sunt foarte mari, mergând până la 30—1,0 la sută. Desigur că ar fi ideal, ca în orice colţ al ţării, acelaş produs să se vândă la acelaş preţ. Şi aceasta va fi posibil la preţul de vânzare ce se va fixa, adăugându-se toate taxele, apoi mediul­ fructului pe C. F. R. şi stabilind un beneficiu fix pentru en grosist şi detailist. Vânzarea în comun Nu se va putea realiza nici nive­­larea preţurilor şi nici fixarea de preţuri unitare pe întreaga ţară de­cât înfiinţând un birou de vânzare în comun al produselor tuturor in­dustriilor siderurgice. Numai cu această modalitate se va putea face cu succes atât con­trolul producţiei cât şi al distribu­ţiei. Nivelarea preţurilor aducând o oftinire a produselor metalurgice care de această dată va folosi con­sumatorilor, trebue cât mai curând pusă în practică. Deasemenea fixa­rea de prețuri unitare, aducând o schimbare de mare interes pentru consumatorii din întreaga țară, rea­lizarea ei deasemenea nu ar trebui să întârzie. ■n Din problemele actuale ale Slovaciei Un interview a primului ministru dr. Tuka BERLIN 29. (Rador). —, Dr. Tuke, preşedintele consiliului şi ministrul de externe al Slovaciei, a a­cordat un in­terview corespondentului ziarului „Ber­liner Boersenzeitung“ în care a vorbit despre problemele actuale ale ţarei sale. In prim rând d-sa a exprimat con­vingerea că din acest război va ră­sări o rodine socială mai stabilă decât aceea ce s­e strabilise în urma trata­tului dela Versailles şi că economia şi cultura europeană vor prospera în­­tr’un mod deosebit. Preşedintele consiliului a subliniată că Slovacia nu a­re intenţia numai să copieze modelele germane, dar că ea va trebui să adapteze fundamentalele idei naţional-socialiste, la condiţiile sociale şi culturale ale Slovaciei. D. dr. Tuka a reamintit că noua ordine de stat în Slovaci­a dă dreptul oricărui cetăţean să lucr­ee contra u­­nei retribuţiuni adequate. Se va da o deosebită atenţiune cla­selor mai sărace şi familiilor cu mulţi copii. Preşedintele consiliului a subliniat faptul că nu mai există şomeuri în Slovaca, ba că poate se va resimţi lipsă de lucrători în momentul când marile proecte pentru lucrările pu­blice pentru instituţiile sociale şi nouile întreprinderi vor fi puse în executare. Pentru soluţionarea chestiunei evre­­eşti în Slovacia, preşedintele consiliu­lui a declarat că nu se iau, în acest domeniu, măsuri pripite ci se va pro­­edea în mod sistematic. D-sa este con­vins că într’un viitor f­oarte apropiat se va ajunge la excluderea completă a elementului evreesc. Săptămâna fin­anciară intre­ economie românească ei cee germane sunt legături indestouctibile.­­Apărarea bunurilor.- Reabilitarea goliţilor.- Problema creditului.- Convorbiri industriale.- Situaţia la bursele internationale Un comunicat al Consiliului de miniştri, publicat imediat după în­toarcerea Conducătorului Statului, din importanta sa vizită la Berlin, a confirmat în totul credinţa noastră că deosebit de chestiunile de ordin politic, s’a diservat acolo şi proble­ma legăturilor economice româno­­germane. Nu ne îndoim de rezultatele ace­stei luări de contact. Precum am a­vut prilejul să arătăm, între eco­nomia românească şi economia ger­mană sunt legături indistructibile. Ele au rezistat şi deviaţiilor vre­melnice, şi sabotărilor interesate şi nepriceperii patente. Ele au în­fruntat vremile şi răutăţile. Dacă se găsesc, astăzi, mai înfloritoare ca oricând, e pentru că ne aflăm în plină ordine naturală. Negocierile economice cu Germa­nia nu sunt încă terminate. Pronosticurile sunt, însă, foarte lesnicioase. Cu siguranţă că se va continua cu adâncirea unor relaţii menite să consolideze şi mai mult o conlucrare frăţească şi că în bazinul dunărean, această adâncire va avea urmări din cele mai fericite. Până la aprecierea roadelor re­zultate dintr’o asemenea colaborare, în cursul săptămânii expirate, am avut mulţumirea să constatăm că în interior s’au publicat bilanţuri încu­rajatoare în ceeace priveşte mun­cile agricole din toamna aceasta. S’a muncit mult, dârz şi cu suflet. S’a muncit cu certitudinea că în forţa braţelor, şi în dragostea de ţărână stă nădejdea vremurilor mai bune. Intr’un cuvânt s’a muncit aşa cum a cerut-o Conducătorul Statului. Cine apreciază munca, înţelege a­­devărata valoare a bunurilor. Din a­­cest punct de vedere ultimul decret privitor la pedepsirea infracţiunilor împotriva persoanei, proprietăţii şi bunurilor publice, e cât se poate de bine venită. Ne vom opri o clipă a­­supra acestui decret de o neţărmu­rită valoare morală, dar şi mate­rială. APAR­AREA BUNURILOR O ţară trăeşte prin bunurile ei morale şi materiale. Intr’o vreme in care mai mult ca oricând se prea slăvesc jertfe şi se glorifică dra­gostea de ţară, nu e greu de înţe­les ce înseamnă un bun moral. Spi­ritualitatea românească tinde să de­vie şi ea o realitate. Un asemenea proces nu e uşor. Nu se pot schim­ba sisteme de gândire peste noap­te. Dar, un popor tânăr şi viguros ca al nostru va şti să păstreze dreap­ta cumpănă în bunurile spirituale şi se va avânta cu tot curajul spre culmile de spiritualitate la care are dreptul. Să lăsăm de­oparte bunurile mo­rale şi spirituale cari nu intră în cadrul preocupărilor noastre in a­­ceastă cronică. In schimb să ne o­­cupăm de bunurile materiale. Bun material e pământul pin care ne aflăm. Bun material e viaţa noa­­stră. Tot bun material e fiecare în­jghebare, fiecare creație de ordin comercial, industrial sau agricol. Di­strugerea unui bun material, în momente ca acelea prin care tre­cem, e o crimă. Fără deosebire dacă e vorba de distrugerea unei înjghebări comer­ciale, industriale sau agricole, de distrugerea unor izvoare de pro­ducţie sau de stârpirea unor posi­bilităţi de muncă. Nici când aseme­nea acte n’au putut fi îngăduite. A­­tunci când însă ele vin să îngreu­neze o operă de reformă naţionala, simt mai agreabile, mai vinovate ca oricând. D. ministru al justiţiei spune în raportul său către Conducătorul Statului: ..Respectul ordinei şi al autorităţii, neatingerea persoanei fi­zice şi a domiciliului, cinstirea pro­prietăţii — reazimul veşnic al pu­terii româneşti, — constitue coman­damente naţionale de la care nu este îngăduită nici o abatere, mai ales în aceste împrejurări de grea cum­pănă pentru ţara noastră“. ..De asemenea administrarea ne­cinstită a banului public adunat din truda contribuabilului şi adminis­trat cu aspră economie de guvern, reprezintă un fapt grav in contra jertfei cetăţeneşti şi a răspunderii administrative“. Să reţinem aceste luminoase şi patriotice idei. In ce priveşte pe cei ce se în­fruptă fără milă din banul public, scos din atâtea agoniseli trudnice, aceştia merită să fie trataţi cu ex­trema pedeapsă. Avutul Statului ca şi avutul particular, trebue păzit cu sfinţenie. Procedura grabnică prevăzută de lege va fi pavăza cea mai sigură a acestui avut. Trebue să se înţelea­gă, că sunt momente când o operă măreaţă de recunoaştere naţională, ca aceea care se desăvârşeşte, nu poate fi trunchiată de acei puţini cari nu ştiu să se ridice la înălţi­mea vremurilor urmând pilda pe care atâţi sublimi înaintaşi au dat-o cu viaţa şi cu moartea lor. Decretul de lege pentru pedepsi­rea infracţiunilor împotriva persoa­nei, proprietăţii şi bunurilor publi­ce, apare astfel ca un adevărat de­cret de conservare a patrimoniului naţional.­­ REABILITAREA FALI­ŢILOR In aceeaşi ordine de idei, a res­pectului proprietăţii, s’a discutat, în cursul săptămânii trecute, proble­ma reabilitării negustorilor români, ca­ri din cauza greutăţilor vremii, au căzut în stare de faliment. Pro­punerea a venit din cercuri negu­storeşti. Are mulţime din partizani. Ea trebue examinată, însă, cu mul­tă atenţie înainte de a i se da o deslegare fie într’un sens, fie în­­tr’altul. Fără îndoială că nu se va găsi om în ţara românească, atât de nesim­ţitor încât să nu adere la orice mă­sură luată în scopul de a se aduce un nou aport de braţe­ româneşti în comerţ şi industrie. E o chestie bine stabilită şi potrivită ca noua ordine instaurată în ţara noastră Din acest punct de ve­dere, gândul acelora cari au propus un decret co­lectiv de reabilitare e pa­triotic, e naţional. Dar, tocmai propunerea unei reabilitări colective poate să dăuneze însuşi gândul mai sus amintit. Nu toţi faliţii merită ajutaţi. Sunt unii care au comis grave abuzuri în dauna credito­rilor. Sunt alţii cari au dus o viaţă nepotrivită cu puterea lor. Sunt, itt" (Continuare în pag. 26^) Operaţiunile militare pe trustul halo- grec Comunicat­ul italian ROMA, 29 (Rador). — Marele C­artier General al forţelor armate ita­liene transmite de undeva din Italia următorul comunict oficial No. 175: In timpul zilei de joi, pe frontul grec, diviziile Ferrara, Siena şi Cen­­tauro făcând parte dn armata a 11-a au contrantat şi zdrobit orice ten­­tuivă de infiltraţie a Inamicului. Pe tronul armatei a 9-a, nici un eveniment mai deosebit. Aproape 300 avioane din formaţiunile noastre au bombardat nodurile de şosele, drumurile şi dferite centre, lovind în nenumărate rânduri o­­biective şi mai ales în zonele Erseke şi Sopiki, provocând explozii şi in­cendii.La Er­seke un rezervorul cu carb­uranţi a fost atins cu focuri de mi­tralieră şi incendiat. In timpul luptelor aeriene 4 avioane de vânătoare inamice au fost doborite; două din avioanele noastre nu s’au mai reîntors. Pe frontul armatei a 9-a artileria noastră antiaeriană a doborît în flăcări două avioane, un alt avion a aterîsat forţat în albia fluviului De­­voli; echipaghil lui care se compune­a dintr’un ofiţer şi doi subofiţeri a fost capturat. . . . .... Alte formaţiuni aeriene de bombardament au bombardat obiective în insula Corfu. Asupra acestei din urmă baze, în dimineaţa zi ei de 28 Noembrie, unităţile noastre navale au efectuat bombardament prelungi­te şi de la mică distanţă, împotriva lucrărilor militare. Au fost atinse cu rezultate destructive evidente următoarele: bateriile San Salvatore, San Stefano Cultura şi Roda,­ instauţiun­e defensive şi cazarma de la Si­­dari; staţia de T. F. F. de la Teguola şi Piaţa principală a acestei din urmă localităţi. Reacţiunea inamică a fost dezor­donată şi fără efecte. Unităţi­e noastre n’au suferit nici o stricăciune. In apropierea Maltei o formaţiune navală inam că fiind zărită, for­maţiuni­e noastre aeriene au ajuns o din urmă atacând-o. Un mare vas de luptă a fost io­vit în plin de o bombă de mare ca­libru.Violente lupte aeriene au avut Ioc între avioanele noastre de bom­bardament escortate de avioane de vânătoare şi avioanele de vânătoa­re inamice. Cinci avioane inamice au fost doborâte iar patru altele ava­riate in mod serios. Unul din avioanele noastre nu s’a mai reîntors la ba­­za sa.In timpul nopţii avioanele noastre au bombardat portul La Văietă din Malta.­­ - « In Africa orientală incursiunile aeriene inamice efectuate asupra localităţii. Tessene au fost fără rezultate; la El Uak au provocat doi ră­niţi şi în localitatea Commar (Metemma) au fost răniţi doi indigeni,o­­morând un copil.­­Unul din submarinele noastre „Marconi” a scufundat în oceanul At­lantic un vapor britanic de 10 000 tone. Avioane inamice s-au străduit a zbura deasupra oraşelor Brindisi şi Tarent. Primite de focul violent al artileriei noastre antiaeriene, avioanele au aruncat numai în preajma localităţii Brindisi bombe explozive şi incen­diare cari au căzut în câmpie sau in mare. — LONDRA, 28 (Rador). — Un comunicat al amiralităţii, publicat Vi­neri după amiază, declară: In primele ore ale dimineţii de astăzi, a fost luat, in Marea Mânecii, contactul intre forţele noastre uşoare şi ale inamicului. Uniăţile inamice s’au retras cu mare iuţeală spre Brest, urmărite de forţele noastre. S’a stabilit că una din unităţile noastre a suferit stricăciuni. Un raport primit arată că s’au pricinuit pagube inamicului, dar im­portanţa lor nu este conoscută încă cu destulă certitudine pentru a se putea face o declaraţie în această privinţă. Alte amănunte vor fi comunicate cât de curând. LONDRA, 29 (Rador). — Ministerul securităţii interne publică mii­­torul adaos la comunicatul pe care l-a dat cu privire la atacurile a ei îl de noaptea de Joi spre Vineri. Ar,_iift Rapoartele ulterioare, asupra atacurilor date noaptea trecuta b de avioanele inamice, confirmă carac­terul vast al raidurilor Şi acelaş timp că, in două oraşe din reg­unea de sud-vest, pagubele s _ miai mari decât se arătase la început, dar că numărul victim­ă atât de mare, deşi printre victime se află şi un mic număr de morţi. Comunica­tu­leien ATENA, 29 (Rador). — Comunicatul înaltului comandament al forţe­lor armate elene, publicat in seara zilei de 28 Noembrie declară: Pe front, lupte locale, cu rezultat mulţumitor pentru noi. Aviaţia noastră a operat recunoaşteri şi patrule de vânătoare, pentru a acoperi trupele noastre. In luptele aeriene, am doborât mai multe avi­oane inamice. . Aviaţia inamică a bombardat câteva oraşe şi sate din Epir, Corfu şi Cefalonia" şi de pe coasta occidentală a Peloponesului. Se semnalează foarte puţine victime în populaţia civilă şi pagube neînsemnate. Contratorpiloare inamice au tras câteva obuze pe coasta de nord a in­sulei Corfu, dar la apariţia avioanelor noastre au dispărut, ascunzându-se după perdele de fum. O impresionantă dare de seamă asupra luptei navale din apropierea Sardinei ROMA, 29 (Rador). — Prima sal­vă a artileriei italiene, în lupta navală din apropierea Sardiniei, a fost trasă la ora 12 și 23 minute, subliniază tri­misul special al ziarului „Messagge­­ro“, care se găsea pe bordul unui crucişetor italian de 10.000 tone. Ziaristul italian face o impresionan­tă dare de seamă asupra luptei, rele­vând entuziasmul cu care echipajele şi statele majore au aşteptat bătălia, au dat-o şi au câşigat-o. Inamicul, care se afla la 23 km., a răspuns imediat. In timp ce salvele se succedau, s-a observat că două obuze italiene au explodat pe bordul ultimului crucişetor din formaţia britanică. Observatorii italieni au con­statat că două dintre turelele cruci­­şetorului britanic au încetat să tragă, vasul a pierdut viteza, având pupa aproape acoperită de valuri. La ora 12 şi 28 a apărut escadrila de avioane torpiloare inamice, care a aruncat 7 torpile împotriva cuirasa­­tului „Vittorio Veneto”, care a reuşit să, evite singura torpilă ce ameninţa să-l lovească. Apărarea antiaeriană a vaselor a intrat imediat in acţiune şi două a­­vione iimice au fost doborâte. Piloţii englezi s-au grăbit să părăsească lup­ta şi să se îndepărteze cu toată vi­teza. La ora 13 precis, „Vittorio Veneto” a deschis focul, forţând unităţile ina­mice să se îndepărteze. O salvă a a­­tins un alt crucişetor britanic, de ti­pul „Birmingham", adică de 10.000 Intre timp, inamicul şi-a sporit vi­teza şi a reuşit să iasă din raza de foc a vaselor italiene, care la ora 13 şi 10 au încetat focul. La ora 15 şi 20, patru avioane tor­piloare engleze au încercat să ataca din nou, însă ele au fost forţate, pen­tru a doua oară, să se înapoieze din drum.­­ Bătălia s-a sfârşit.­­ Corespondentul ziarului „Message gero“ în special relevă atitudinea ma­rinarilor italieni, care graţie desăvâr­şitului lor antrenament, calmul per­fect şi entuziasmului lor fără­ pereche, au dat tirului un ritm foarte mare, respingând imediat toate atacurile a­­vioanelor inamice, care încercau să le stânjenească acțiunea navală.­­ tone. Marinarii francezi, înapoiaţii din Anglia, gata să colabo­reze la refacerea Franţei GENEVA, 29 (Rador). — Mari­narii francezi, înapoiaţi din Anglia cu vapoarele CANADA şi MASSI­­GIA, au adresat mareşalului Pé­tain un mesaj, prin care declară ca sunt gata să colaboreze la refa­cerea Franţei. Mareşalul le-a răspuns mulţumin­­du-le, in numele patriei, bun so­st.

Next