Argus, februarie 1942 (Anul 32, nr. 8639-8655)

1942-02-09 / nr. 8639

1 » ANUL XXXI! Nr. 8639 A apărut $i s a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOT! No. 107 ABONAt«IEMTE In ţară Un an moo Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 iei in ţară - 6 iei în străinătate In străinătate t­ariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale *■ 4 PAGINI 3LEI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FINANTE­ Telefon 3.05.44 CONSU­MAŢIA SUBVENŢIONATĂ Problema salariilor şi a prefurî*­lor îngrijeşte întreaga lume. Pretu­tindeni se sîmte mereu nevoîa de a se potrivi salariile,cu prefurîle, f­îndcă pretutindeni prefurile, din Septembrie 1939, s’au tot urcat. E greu să se arate un „indice" exact al acestei urcări, din pricina rațio­nalizării ca șî din pricina dispari­ției multor articole alimentare. In genere, însă, după statistici, prețu­­rile s'ar fî urcat cel puțin cu 40 la sut d­in Franța, de pildă, după datele din Bulletin de la Statistique géné­rale, în răstimpul August 1­939— Septembrie 1941, preful tuturor produselor agricole secundare s'au întreit, cel al grâului și al cărnii crescând cu 35 până la 60 la sută- Preful textilelor s'a îndoit. De aceea, în Franța, după cum ne Informează d- Jacques Gascuel (Velei la France, lan. 1942), Charta muncii a Introdus oficial noţiunea de „minimum vital"- întreprinde­rile şi aşezămîntele de tot felul, pu­blice ca şî particulare, au trebuit să mărească salariile- Serviciile minis­­terului Economiei Naţionale cer­cetează acum toate împrejurările pentru a hotărî cifra sub care nevo­ile elementare ale unei familii nu pot fî îndestulate. Primejdia unei circulafii mone­tare prea însemnată, față de canti­tatea de mărfuri existente, îndeam­nă însă diferitele guverne la o mare înțelpeiune și astfel se observă pes­te tot oarecare încetineală la des­­legarea acestei grele probleme- Fiecare trebue să ştie că a mări mereu salariile înseamnă a da vânt şî preţurilor şi că dacă s'ar merge aşa la nesfârşit, s'ar ajunge la o adevărată anarhie. Frâna sfatului este clar trebui­toare- Astfel, lunecuşul ajunge din ce în ce mal primejdios-In fara acestei situaţii, unele gu­verne au găsit un leac, care pare destul de simplu. Ele înrâuresc, prin puterea lor, asupra preţurilor. Totul e ca să găseşti un preţ destuî de potrivit pentru a mulţumi pe producători şî, în acelaşi timp, des­tul de scoborît, pentru ca acei cu venituri mici, adică ce, multî, să poată trăi. Statul ia asupra lui o parte din preţuri- Acesta e sistemul „consumaţiei subvenţionate" sau al „preţurilor politice", care pare că a dat până acum rezultate destul de bune, mai ales în Italia şi în Anglia-Nu trebue dealtfel ca Statul să se amestece în preţurile tuturor măr­furilor, cî numai la acelea care co­respund nevoilor elementare ale v­efîi: hrana, încălzitul, locuința. Șî, nici nu e vorba ca să se împartă subvențîî importante unor anume organizări econormce sau să se creeze asemenea organizări. Foloasele sistemului sunt, după autorul citat, numeroase. Primejdia Inflaţiei este îndepărtată- Mărirea salariilor nu mai e cerută, căci acea parte din populațîe carele săracă, are astfel o putere de cumpărare îndestulătoare. In chipul acesta nu se fac nîcî scăderi speciale, pentru unii cum­părători, ceea ce ar fî rău înțeles, şî nîcî împărfirî gratuîte de măr­furi, ceea ce e totdeauna descura­jator. Statul, în ce’l priveşte, în afară de siguranţa că fine moneta în frâu, găseşte astfel posibilitatea de a orienta cumpărăturile marii mulfimî spre cutare sau cutare marfă, după cum socoteşte el mai potrivit. Cât despre mijloacele tre­buincioase, ele II sunt date prin taxele crescânde asupra cumpă­răturilor acelor produse de care cei multi se pot lipsi. Cumpărătorii unor astfel de m­ăr­­furi, de lux sau ajunse de lux, fi­nanţează în fapt sistemul­ Se stabileşte, cu alte cuvinte, un fel de compensaţie între diferitele straturi sociale, unele finanţând pe celelalte; veniturile neobişnuit de mare acoperă veniturile neobişnuit de a mici- A. In Egipt alimentele lipsesc din ce in ce mai mult După informaţii oficiale din Cairo, se află că deficitul ministerului egip­tean al aprovizonării se ridică anul acesta la 2.600.000 chintale în ceea ce priveşte carnea, la 2,24 milioane po­rumbul şi la 468.000 chintale, măla­iul. Această scădere se datoreşte in­suficienţii materiilor fertilizante care veneau aproape toate din Germania. In cercurile economice egiptene se socoteşte că dacă această stare de lucruri va continua deficitul ar spori in chip cu totul alarmant. HAITE DE LUPI CUTREERA REGIUNILE ALMÁDÉN §1 TOLEDO MADRID, 7 (Rador). — De când s‘a lăsat din nou ger, au apărut în regiunea Almádén hai­­te de lupi, care au omorât nu­meroase vite. S‘au organizat vânători pen­tru omorârea lor. Haite de lupi s'au ivit şi in regiunea Mora de Toledo,. Populaţia a înființat organiza­ții de protecție. Pe frontiul de răsărit Luptele continua cu tot gerul şi viscolul puternic BERLIN, 7 (Rador). 1— De la marele cartier general al Fuehreru­­lui, înaltul comandament al forţelor armate transmite Sâmbătă urmă­torul comunicat : In răsărit, luptele continuă cu tot gerul mare şi cu tot viscolul. In sectorul central al frontului, au fost încer­cuite şi nimicite părţi importante din două divizii sovietice. Am capturat cu acest prilej 15 tunuri şi 44 mitraliere şi aruncătoare de granate. In luptele din ultimele două săptămâni au fost capturate sau nimicite numai în sectorul unei sin­gure armate, 80 tancuri peste 300 tunuri, 1000 de mitraliere şi aruncătoare de granate precum şi pe­ste 400 autovehicule şi 850 sănii. Inamicul a pie­rdut, pe lângă numeroşi prizonieri şi peste ICOO de morţi. În sectorul de nord al frontului, trupele ger­mane au pricinuit inamicului pierderi grele şi sân­geroase, în cursul mai multor acţiuni ale trupe­lor de şoc, şi au distrus un mare număr de poziţii de luptă inamice. Pe frontul Careliei, forţe de aviaţie germane şi finlandeze au atacat cu succes instalaţii ferovi­are de pe linia Murmansk precum şi tabere ale î­­namicului. ........................ . , In cursul zilei de Vineri au fost dobonte in lup­te aeriene sau nimicite pe sol 34 avioane sovietice, fără ca noi să fî suferit pierderi. Săptămâna financiară Activitatea bancară. Fabricarea cauciucului sintetic in România Ratificarea traficului comercial cu Turcia. Recensământul agricol Marile întreprinderi industriale şi comerciale sunt în perioada lu­crărilor pentru încheierea bilanţu­rilor. Unele dintre ele le-au Şi în­cheiat Şi chiar publicat, convocăn­­du-şi acţionarii în adunare genera­lă ordinară. O altă preocupare deo­sebită a întreprinderilor pe acţiuni este aceea de a evalua din nou ac­tivul, luăndu-se în considerare spo- ACTIVITATE In urma ratificării noului acord comercial dintre România şi Turcia, schimbul de mărfuri cu această ţară va intra într’o perioadă de activitate ceva mai internă decât până acum. Deasemenea, unele a­­ranjamente pentru importul de măr­furi din Italia au fost încheiate în­tre firmele româneşti de import şi câteva mari industrii italiene — în special care se ocupă cu pro­­ducta texti­­lor şi a artico­elor chi­­mico-farmaceutice — vor da un plus nou acţiunii băncilor pentru finanţarea acestor importuri, pre­cum şi a expo­turi­or — In parti­d de mărfuri care se vor face pentru acoperirea contravaloarei mărfuri­lor importate-O parte din ma­r­e vi­rturi ban­care au încheiat bi nn urare pe anul 1941. Banca Românească l-a pu­blicat acum câtva timp, imediat după cel al Cassei Naţionale de economii şi ceţuri postate şi al Băncii Naţionale a României. O privire asupra cifrelor bilan­ţului Băncii Româneşti, una din cele mai solide instituţii bancare din ţara noastră, cu capital în bu­rurire de preţuri la bunurile imobi­liare, care întrec azi cu mult valoa­rea lor de cumpărare sau construc­ţie în lei, de la data când au fost dobândite. Această preocupare se vădeşte mai cu seamă la întreprin­derile industriale, ale­ căror instala­­ţiuni au azi, faţă de preţul de cum­părare, valori îndoite şi întreite. A BANCARĂ tregime românesc, constatăm ur­mătoarele: Mişcarea conturior, înregistrea­ză cifra de 7.847.000.009 Iei. De­punerile spre fructificare prezintă cifra de 933 200 900 lei, din care 340.300.009 lei reprezintă depu­nerile pe livrete la purtător. Con­tul creditori arată cifra de 5 mili­arde 421.200.000 lei. La conturile active con­tată­­ ur­mătoarele: portofoliul de scont în­sumează 1.690.400 900 lei, contul debitori se prezintă cu 3 mi­erde 294.600.000 lei -- cu garanţii,­­ din care pentru 1.960.300.000 Iei sunt garantaţi cu mărfuri. Beneficiul pe anul 1941 a fost de 64.400.000 lei. Dacă ţinem seamă, de conjunctu­ra economică a anului 1941 şi de împrejurările de război care au do­minat lumea în fieră, trabuc şi constatăm că activitatea Bănc­i Ro­mâneşti — judecând după cifrele de maî sus — şî credem că activi­tatea bancară în general, a fost des­tul de vie, ceea ce se explică pr­e siguranţa în victorie, dat fiind mer­sul general al războiului purtat de Axă şi ar aţi împotriva blocului an­glo-americano-bolşevic, precum şi prin aceea că circulaţia mărfurilor şi capitalul lor nu a fost stânjenită.De altfel, importurile angajate pentru anul 1942, prin volumul lor cantitativ şi mai ales prin valoarea lor, sunt în măsură a dovedi că pro­ducţia europeană este­ destul de activă şi schimburile comerciale pot urma fără greutăţi. Această situaţie oferă inst­ruţiunilor bancare pers­pective încurajatoare pentru anul în curs şi capitalurile vor avea de lucru într-o măsură îndestulătoare* Fabricarea cauciucului sintetic în România Fabricarea cauciucului sintetic, care a făcut progrese foarte mari în principalele ţări industriale, dar mai cu seamă în Germania, se pu­tea face şi în ţara noastră, dacă spiritul de prevedere ar fi fost mai viu la vechii conducători. Dispunem­ pentru aceasta de mari cantităţi de materii prime. Avem bogate ză­căminte de gaz metan, o produc­ţie petroliferă deosebită care ar fi putut furniza materii prime pentru cauciucul sintetic. S-au făcut în a­­ceastă privinţă studii serioase încă din 1936, iar în ldL, d. prof. dr. Dănăilă a intocma­ion referat deosebit de interesant care a fost examinat cu toată atenţiunea de forurile oficiale. Izbucnind răz­boiul în Europa, nu a mai fost cu putinţă să se procure instala­­ţiunile necesare pentru montarea unei mine pentru fabricarea cauciu­cului sintetic. (Continuare în pag. II-a) ta încurajarea crescătorilor de vite şi asigurarea consumul de produse animale Problema preţurilor. Organizarea valorificării produselor animale şi asigurarea unui beneficiu pentru crescători. Concesionarea colectării laptelui şi consumului de brânzeturi în numărul de ori al ziarului no­stru arătam că încurajarea pe toa­te căile şi prin toate mijloacele a creşterii vitelor este o problemă de interes naţional. Bogăţia zootechnicăi a României a fost apreciată în trecut de toate statele europene şi pe bună drep­tate. In afară de acoperirea consu­mului intern, transporturi de vite tot mai mari luau drumul pieţelor străine die consum, la preţuri pe care crescătorii noştri de vite le socoteau îndestulătoare. , Raţionarea consumului actual de carne s’a făcut cu scopul de a pro­­tegui bogăţia animală a ţării şi de a asigura atât consumul viitor, cât şi numărul de vite necesar facerii­­muncilor agricole în special la pro­prietatea mijlocie şi mică. Dar mijloacele pentru refacerea bogăţiei animale nu se pot sta nu­mai în restricţiuni impuse consumu­lui de carne. Crescătorul de vite, mic, mijlociu sau mare, trebue să aibă convenienţă, adică, pe lângă acope­rirea cheltuelilor cu întreţinerea vi­telor să dobândească­ din această ocupaţiune şi un câştig. Cine mun­ceşte trebue să câştige, in nicio ra­mură de activitate nu se poate con­cepe muncă deficitară. Arătam cum crescătorii de vaci nu mai au azi convenienţă, din cauză că preţul oficial al laptelui nu acoperă cheltuelile.­ Suntem îm­potriva sporirilor continui de pre­ţuri. Procesul de producţie în orice ramură are însă legile lui, peste care nu se poate trece. Producăto­rul îşi continuă activitatea numai atunci când vânzându-şi marfa, aco­peră cheltuelile şi câştiga ceva in plus­ Vorbind despre situaţia celor care se ocupă cu creşterea vacii* pen­tru lapte, de preţul actual al lapte­lui şi de cheltuelile de întreţinere, propuneam să, se facă noui cerce­tări şi după constatarea realităţi­lor de pe teren, să se procedeze la o revizuire a actualelor preţuri ale laptelui şi ca o urmare firească a acestei revizuiri, să se examineze din nou şi preţurile derivatelor lap­telui. Valorificarea fructelor şi legumelor O continuare esenţială deci a în­curajării creşterii vitelor este stabi­lirea unor preţuri drepte ale produ­selor acestora. Condiţiunea priveşte toţi crescătorii de vite, deci şi pe cei de oi, porci etc... O a doua condiţiune în­să, este aceea a organiză­­rii putinţelor de a pune producţia în valoare. Astfel, dacă pentru cei din preaj­ma centrelor de mare consum pu­tinţele de valorificare sunt destul de multe, pentru cei mai îndepărtaţi de ele, sunt cu pluit mai reduse. Şi a­­tunci se pune problema valorificării în regiunea respectivă, pe căi dife­rite. Marile turme de oi şi ferme cu vaci numeroase sunt foarte rare. A­­gricultorii cari sunt departe de ma­rile centre de consum cresc oi pen­tru lână şi lapte — ca să le asigure consumul propriu în oarecare mă­sură şi să vândă ce prisoseşte — şi vaci pentru viţei şi lapte. Din cauza neputinţei de a avea un câştig din vân­zarea produselor, cei mai mulţi s’au limitat la creş­terea vitelor necesare nu­mai întreţinerii gospodă­riilor. Ori, interesul general al statului, al economiei naţionale, este ca a­­ceastă situaţiune să dispară şi nu­mărul de oi şi cornute mari să creas­că într’o cât mai mare măsură. Iată pentru ce, organizarea mijloacelor de valorificare a produselor animale, la aspectul unei probleme de interes naţional-Prisosul de lapte se lucrează azi, în regiunile îndepărtate de Capitală, de diferiţi fabricanţi de unt şi brân­zeturi. Unii din aceştia nu au nicio pricepere şi nu sunt în măsură să industrializeze laptele în condiţiuni prea bune. Mai mult, aceştia alcătu­­esc o piedică serioasă pentru fa­bricanţii pricepuţi, cari dispun şi de maşini speciale, de instalaţiuni pentru fabricaţie, de frigorifere pen­tru conservarea produselor etc... In interesul crescători­lor de vite ar fi să se deia acestora putinţa de a lu­cra nestingheriţi, ei fiind în acelaş timp şi contri­buabili serioşi din punct de vedere fiscal. In afară de aceasta, se ia putinţa falsificatorilor de a mai pune în consumaţie pro­duse de calitate inferi­oară. Noi credem că valorificarea pro­ducţiei de lapte — dela vaci şi oi — în regiunile depărtate de centrele care au o consumaţie mare, valori­ficare constituind pentru crescătorii de vite un apreciabil îndemn în sen­sul intensificării acestei ocupaţiuni, s’ar putea face numai prin organi­zarea unor centre de colectare şi de fabricaţie, sub conducerea unor oa­meni de meserie, cari dispun şi de capitalul şi de instalaţiunile nece­sare ajungerii acestui scop. Nu prin funcţionari sau prin unităţi econo­mice care nu dispun de specialişti şi de instalaţii se poate face acest lu­cru. In fiecare regiune există una sau două întreprinderi particulare care au asemenea obiect de activitate. A­­ceste întreprinderi ar fi cele mai in­dicate. Pentru aceasta, ar fi nime­rit să se înlăture fabricanţii de oca­zie sau clandestini şi să se concesio­neze dreptul de colectare numai în­treprinderilor care oferă —­ prin activitatea lor de până acum — toate garanţiile că pot corespunde scopului propus. Avantagiile unor asemenea con­cesiuni sunt considerabile şi vom e­­numera numai pe cele principale a) se poate controla costul de fa­bricaţie — în rapport cu prețul lap­(Continuare în­ pagina 8) M&W A Luni ÎÎbruarie 1942 Aap­roî­is‘a pus în vanzare ÿ ÎMPUL ! familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 107 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru­lui şi la toate agenţiile de publicita­te. Proprietar­­ „ARGU­S” S. 4, înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETRO VIO Nu poci limba Neologismele au ajuns a fi o adevă­rată îmbolnăvire literară la noi. Titu Maiorescu, Critice, Direcţia Noua Fără limbă... autorul cel mai minu­­nat E totdeauna, orice ar face, un scriitor prost. Boilean, Arta Poetică. NU ZICE­.. GI ZI... Consiliul nu se întruneşte decât Consiliul nu se întruneşte decât atunci când e convocat de director, atunci când e convocat de director. Or, acesta nu Ta convocat. Insă acesta nu Ta convocat. OR e o conjuncţie franceză, care înseamnă, dar, Insă. Alta e conjuncţia ORI a noastră cu înţelesul, sau. ORI vorbeşte cum ţi-e portul, ORI te poartă cum ţi-e vorba. In fiecare zi te împiedici de acest or, acest „infam ori“, cum îl nu­meşte Ionnescu-Gion. Or, adesea scris­ori, se răsfaţă în unele ziare, în reviste, în scrierile „literare“, şi mai ales la tribunal, în vorbirea avocaţi­lor: „Maître X... adică avocatul, surâde şi începe cu un an veste, domnilor judecători, sau cu acel infam ori, franţuzeşte or... parazit care se lipeşte tocmai ca filoxera... de toate alineatele unui discurs judiciar sau parla­mentar". (Ionnescu-Gion), , O formidabilă avalanşe s’a pră- O groaznică lavină s’a prăbuşit buşit acoperind o linie ferată, acoperind o linie ferată. FORMIDABILA, din formidable, înseamnă foarte mare, îngrozitor, groaznic. Formidable e din latinul formidabilis, din formidare, temere, ce e de temut, groaznic, îngrozitor, frica ce ţi-o dă o mare putere fisică ori morală. Pe FORMIDABLE, şi francezii, cari caută frumosul, îl ocolesc. Abel Her­­mant, acum câţiva ani, când în Franţa nimeni nu mai vorbea decât cu formidable, scria: „Simt că vine vremea să scăpăm poate de acest for­midable...“ Avalanşe e francezul ■ valanche. In italiană lavina, în limba noastră lavina. Lavina e o mare grămadă de zăpadă, care se desprinde din creşte­tul şi de pe coastele munţilor. In repedea ei cădere, se rostogoleşte, rupe şi târăşte cu ea câte­odată coaste de munţi. Lavinele Alpilor. ..•a avut onoarea A REMITE...........a avut onoarea SA ÎNMÂNEZI scrisorile sale de acreditare. .­.scrisorile sale de acreditare. A REMITE SCRISORILE e o vorbire franceză: REMETTRE les let­tres. Pe româneşte: să înmâneze scrisorile. D. Victor Eftimiu trimete ziarului Timpul o scrisoare în care arată câ nu e mulţumit nici cu „îndemnaţi", pus în locul lui „invitaţi“ nici cu „repede", pus în locul lui „de urgenţă". • Despre asta în articolul viitor. T. Pisaru­ Relaţiile politice român­o-croate INTERVIEWUL ACORDAT DE NOUL MINISTRU PLENIPOTENŢIAR CROAT LA BUCUREŞTI A­­GENŢIEI „TRANSKONTINENT PRESS” VIENA, 7 (rp). — Noul ministru ple­nipotenţiar extraordinar al statului in­­dependent croat la Bucureşti, d. Branko Benzon, care a remis Miercuri Regelui Mihai I scrisorile sale de acreditare, a acordat, cu ocazia preluării postului său, un interview unui colaborator al agenţiei „Transkontinent Press“ decla­rând următoarele: „Relaţiile politice dintre ţara mea şi Regatul României s-au dezvoltat ime­diat după formarea statului indepen­dent croat. România se găseşte printre primele ţări care a recunoscut Croaţia trimiţând scurt timp după aceia minis­trul ei plenipotenţiar la Zagreb. Când Croaţia a aderat la pactul tripartit s-au clarificat şi relaţiile dintre Croaţia şi România precum şi statele ce sunt uni­te prin pactul tripartit. In sfârşit Croa­ţia şi România au aderat în acelaş timp la pactul anticomirtern. In acest fel ambele ţări s-au găsit împreună în frontul împotriva pericolului bolşevic. Prin aderarea sa la pactul tripartit, Croaţia a dovedit dorinţa ei nesdrunci­­nată de a colabora la crearea unei noi Europe care va fi realizată pe baza dreptăţii şi a unităţii rasialo-biologice ale popoarelor. România face parte din acelaşi pact şi prin acest fapt este ca­racterizată şi desvoltarea viitoare a re­laţiilor dintre cele două ţări. Noul spi­rit care emană din învăţătura d-lui A­­dolf Hitler va ajuta România şi Croa­ţia să ajungă la o dezvoltare desăvâr­­şită a independenţei politice, la o per­fecţiune naţională şi la o maturitate biologică. Această dezvoltare va fi in spiritul acelui scop pentru care azi se varsă sângele scump al actualei Europe. Prin aderarea lor comună la pactul anticomiteri ambele ţări au inceput greaua luptă împotriva barbariei comu­niste. Această luptă se apropie totuşi de sfârşit şi toate jertfele, fie cele de pe frontul intern fie cele de pe frontul ex­tern, vor fi încununate cu victorie. Nu este o dovadă de măgulire dacă eviden­ţiez faptul că niciodată în istorie nu a avut loc vreo ciocnire intre România şi Croaţia, deşi ambele popoare trăesc pe teritorii care întotdeauna au depins una de alta. Pentru toate aceste motive sunt ferm convins că, misiunea mea politică in România este în armonie cu funda­mentale colaborării europene. O dezvol­tare şi mai strânsă a relaţiilor dintre poporul românesc şi cel croat sub con­ducerea marilor lor conducători va contribui la atingerea ţelului comun". Muncă silnică pe viaţă pentru traficanţii de cartele în Franţa ocupată PARIS 7 (Rador)-„Ştefani“ . Un decret recent apărut, pre­vede muncă silnică pe viaţă şi confiscarea bunurilor de către stat pentru acei cari se vor face vinovaţi de trafic cu cartele ali­mentare false. Cutremur in ANATOLIA ISTANBUL, 7 (tp.). — In orașul Aakhisai în Anatolia de vest s’a în­registrat un cutremur. Numeroase case au fost avariate. Victime ome­nești nu sunt. REGLEMENTAREA SITUAŢIEI LUCRĂTORILOR FRAN­CEZI DIN GERMANIA BERLIN, 7 (Rador). — Subsecretarul de stat francez, d. Benoist Mechin, a fost zilele acestea la Berlin spre a dis­cuta chestiunea reprezentării lucrători­lor francezi aflaţi în Germania. După cum se spune, aceste conversa­ţii au dus la rezultate practice cari se vor exprima în primul rând în înfiinţa­rea unor reprezentanţe permanente franceze pentru cetăţenii francezi cari lucrează în Germania. In cercurile autorizate se evaluiază la aproximativ 100.000 numărul lucră­torilor, din teritoriul ocupat şi neocu­pat francez, cari lucrează prin contract în Germania, după ce s'au angajat în mod liber. Spre a se evita concluzii greşite, se subliniază în mod deosebit că aceste re­prezentanţe, dintre cari una va activa şi la Berlin, nu au absolut niciun ca­racter politic. "­­ •

Next