Argus, februarie 1942 (Anul 32, nr. 8639-8655)
1942-02-09 / nr. 8639
1 » ANUL XXXI! Nr. 8639 A apărut $i s a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOT! No. 107 ABONAt«IEMTE In ţară Un an moo Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 iei in ţară - 6 iei în străinătate In străinătate tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale *■ 4 PAGINI 3LEI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FINANTE Telefon 3.05.44 CONSUMAŢIA SUBVENŢIONATĂ Problema salariilor şi a prefurî*lor îngrijeşte întreaga lume. Pretutindeni se sîmte mereu nevoîa de a se potrivi salariile,cu prefurîle, fîndcă pretutindeni prefurile, din Septembrie 1939, s’au tot urcat. E greu să se arate un „indice" exact al acestei urcări, din pricina raționalizării ca șî din pricina dispariției multor articole alimentare. In genere, însă, după statistici, prețurile s'ar fî urcat cel puțin cu 40 la sut din Franța, de pildă, după datele din Bulletin de la Statistique générale, în răstimpul August 1939— Septembrie 1941, preful tuturor produselor agricole secundare s'au întreit, cel al grâului și al cărnii crescând cu 35 până la 60 la sută- Preful textilelor s'a îndoit. De aceea, în Franța, după cum ne Informează d- Jacques Gascuel (Velei la France, lan. 1942), Charta muncii a Introdus oficial noţiunea de „minimum vital"- întreprinderile şi aşezămîntele de tot felul, publice ca şî particulare, au trebuit să mărească salariile- Serviciile ministerului Economiei Naţionale cercetează acum toate împrejurările pentru a hotărî cifra sub care nevoile elementare ale unei familii nu pot fî îndestulate. Primejdia unei circulafii monetare prea însemnată, față de cantitatea de mărfuri existente, îndeamnă însă diferitele guverne la o mare înțelpeiune și astfel se observă peste tot oarecare încetineală la deslegarea acestei grele probleme- Fiecare trebue să ştie că a mări mereu salariile înseamnă a da vânt şî preţurilor şi că dacă s'ar merge aşa la nesfârşit, s'ar ajunge la o adevărată anarhie. Frâna sfatului este clar trebuitoare- Astfel, lunecuşul ajunge din ce în ce mal primejdios-In fara acestei situaţii, unele guverne au găsit un leac, care pare destul de simplu. Ele înrâuresc, prin puterea lor, asupra preţurilor. Totul e ca să găseşti un preţ destuî de potrivit pentru a mulţumi pe producători şî, în acelaşi timp, destul de scoborît, pentru ca acei cu venituri mici, adică ce, multî, să poată trăi. Statul ia asupra lui o parte din preţuri- Acesta e sistemul „consumaţiei subvenţionate" sau al „preţurilor politice", care pare că a dat până acum rezultate destul de bune, mai ales în Italia şi în Anglia-Nu trebue dealtfel ca Statul să se amestece în preţurile tuturor mărfurilor, cî numai la acelea care corespund nevoilor elementare ale vefîi: hrana, încălzitul, locuința. Șî, nici nu e vorba ca să se împartă subvențîî importante unor anume organizări econormce sau să se creeze asemenea organizări. Foloasele sistemului sunt, după autorul citat, numeroase. Primejdia Inflaţiei este îndepărtată- Mărirea salariilor nu mai e cerută, căci acea parte din populațîe carele săracă, are astfel o putere de cumpărare îndestulătoare. In chipul acesta nu se fac nîcî scăderi speciale, pentru unii cumpărători, ceea ce ar fî rău înțeles, şî nîcî împărfirî gratuîte de mărfuri, ceea ce e totdeauna descurajator. Statul, în ce’l priveşte, în afară de siguranţa că fine moneta în frâu, găseşte astfel posibilitatea de a orienta cumpărăturile marii mulfimî spre cutare sau cutare marfă, după cum socoteşte el mai potrivit. Cât despre mijloacele trebuincioase, ele II sunt date prin taxele crescânde asupra cumpărăturilor acelor produse de care cei multi se pot lipsi. Cumpărătorii unor astfel de mărfuri, de lux sau ajunse de lux, finanţează în fapt sistemul Se stabileşte, cu alte cuvinte, un fel de compensaţie între diferitele straturi sociale, unele finanţând pe celelalte; veniturile neobişnuit de mare acoperă veniturile neobişnuit de a mici- A. In Egipt alimentele lipsesc din ce in ce mai mult După informaţii oficiale din Cairo, se află că deficitul ministerului egiptean al aprovizonării se ridică anul acesta la 2.600.000 chintale în ceea ce priveşte carnea, la 2,24 milioane porumbul şi la 468.000 chintale, mălaiul. Această scădere se datoreşte insuficienţii materiilor fertilizante care veneau aproape toate din Germania. In cercurile economice egiptene se socoteşte că dacă această stare de lucruri va continua deficitul ar spori in chip cu totul alarmant. HAITE DE LUPI CUTREERA REGIUNILE ALMÁDÉN §1 TOLEDO MADRID, 7 (Rador). — De când s‘a lăsat din nou ger, au apărut în regiunea Almádén haite de lupi, care au omorât numeroase vite. S‘au organizat vânători pentru omorârea lor. Haite de lupi s'au ivit şi in regiunea Mora de Toledo,. Populaţia a înființat organizații de protecție. Pe frontiul de răsărit Luptele continua cu tot gerul şi viscolul puternic BERLIN, 7 (Rador). 1— De la marele cartier general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate transmite Sâmbătă următorul comunicat : In răsărit, luptele continuă cu tot gerul mare şi cu tot viscolul. In sectorul central al frontului, au fost încercuite şi nimicite părţi importante din două divizii sovietice. Am capturat cu acest prilej 15 tunuri şi 44 mitraliere şi aruncătoare de granate. In luptele din ultimele două săptămâni au fost capturate sau nimicite numai în sectorul unei singure armate, 80 tancuri peste 300 tunuri, 1000 de mitraliere şi aruncătoare de granate precum şi peste 400 autovehicule şi 850 sănii. Inamicul a pierdut, pe lângă numeroşi prizonieri şi peste ICOO de morţi. În sectorul de nord al frontului, trupele germane au pricinuit inamicului pierderi grele şi sângeroase, în cursul mai multor acţiuni ale trupelor de şoc, şi au distrus un mare număr de poziţii de luptă inamice. Pe frontul Careliei, forţe de aviaţie germane şi finlandeze au atacat cu succes instalaţii feroviare de pe linia Murmansk precum şi tabere ale înamicului. ........................ . , In cursul zilei de Vineri au fost dobonte in lupte aeriene sau nimicite pe sol 34 avioane sovietice, fără ca noi să fî suferit pierderi. Săptămâna financiară Activitatea bancară. Fabricarea cauciucului sintetic in România Ratificarea traficului comercial cu Turcia. Recensământul agricol Marile întreprinderi industriale şi comerciale sunt în perioada lucrărilor pentru încheierea bilanţurilor. Unele dintre ele le-au Şi încheiat Şi chiar publicat, convocăndu-şi acţionarii în adunare generală ordinară. O altă preocupare deosebită a întreprinderilor pe acţiuni este aceea de a evalua din nou activul, luăndu-se în considerare spo- ACTIVITATE In urma ratificării noului acord comercial dintre România şi Turcia, schimbul de mărfuri cu această ţară va intra într’o perioadă de activitate ceva mai internă decât până acum. Deasemenea, unele aranjamente pentru importul de mărfuri din Italia au fost încheiate între firmele româneşti de import şi câteva mari industrii italiene — în special care se ocupă cu producta textilor şi a articoelor chimico-farmaceutice — vor da un plus nou acţiunii băncilor pentru finanţarea acestor importuri, precum şi a expoturior — In partid de mărfuri care se vor face pentru acoperirea contravaloarei mărfurilor importate-O parte din mare virturi bancare au încheiat bi nn urare pe anul 1941. Banca Românească l-a publicat acum câtva timp, imediat după cel al Cassei Naţionale de economii şi ceţuri postate şi al Băncii Naţionale a României. O privire asupra cifrelor bilanţului Băncii Româneşti, una din cele mai solide instituţii bancare din ţara noastră, cu capital în bururire de preţuri la bunurile imobiliare, care întrec azi cu mult valoarea lor de cumpărare sau construcţie în lei, de la data când au fost dobândite. Această preocupare se vădeşte mai cu seamă la întreprinderile industriale, ale căror instalaţiuni au azi, faţă de preţul de cumpărare, valori îndoite şi întreite. A BANCARĂ tregime românesc, constatăm următoarele: Mişcarea conturior, înregistrează cifra de 7.847.000.009 Iei. Depunerile spre fructificare prezintă cifra de 933 200 900 lei, din care 340.300.009 lei reprezintă depunerile pe livrete la purtător. Contul creditori arată cifra de 5 miliarde 421.200.000 lei. La conturile active contată următoarele: portofoliul de scont însumează 1.690.400 900 lei, contul debitori se prezintă cu 3 mierde 294.600.000 lei -- cu garanţii, din care pentru 1.960.300.000 Iei sunt garantaţi cu mărfuri. Beneficiul pe anul 1941 a fost de 64.400.000 lei. Dacă ţinem seamă, de conjunctura economică a anului 1941 şi de împrejurările de război care au dominat lumea în fieră, trabuc şi constatăm că activitatea Bănci Româneşti — judecând după cifrele de maî sus — şî credem că activitatea bancară în general, a fost destul de vie, ceea ce se explică pre siguranţa în victorie, dat fiind mersul general al războiului purtat de Axă şi ar aţi împotriva blocului anglo-americano-bolşevic, precum şi prin aceea că circulaţia mărfurilor şi capitalul lor nu a fost stânjenită.De altfel, importurile angajate pentru anul 1942, prin volumul lor cantitativ şi mai ales prin valoarea lor, sunt în măsură a dovedi că producţia europeană este destul de activă şi schimburile comerciale pot urma fără greutăţi. Această situaţie oferă instruţiunilor bancare perspective încurajatoare pentru anul în curs şi capitalurile vor avea de lucru într-o măsură îndestulătoare* Fabricarea cauciucului sintetic în România Fabricarea cauciucului sintetic, care a făcut progrese foarte mari în principalele ţări industriale, dar mai cu seamă în Germania, se putea face şi în ţara noastră, dacă spiritul de prevedere ar fi fost mai viu la vechii conducători. Dispunem pentru aceasta de mari cantităţi de materii prime. Avem bogate zăcăminte de gaz metan, o producţie petroliferă deosebită care ar fi putut furniza materii prime pentru cauciucul sintetic. S-au făcut în această privinţă studii serioase încă din 1936, iar în ldL, d. prof. dr. Dănăilă a intocmaion referat deosebit de interesant care a fost examinat cu toată atenţiunea de forurile oficiale. Izbucnind războiul în Europa, nu a mai fost cu putinţă să se procure instalaţiunile necesare pentru montarea unei mine pentru fabricarea cauciucului sintetic. (Continuare în pag. II-a) ta încurajarea crescătorilor de vite şi asigurarea consumul de produse animale Problema preţurilor. Organizarea valorificării produselor animale şi asigurarea unui beneficiu pentru crescători. Concesionarea colectării laptelui şi consumului de brânzeturi în numărul de ori al ziarului nostru arătam că încurajarea pe toate căile şi prin toate mijloacele a creşterii vitelor este o problemă de interes naţional. Bogăţia zootechnicăi a României a fost apreciată în trecut de toate statele europene şi pe bună dreptate. In afară de acoperirea consumului intern, transporturi de vite tot mai mari luau drumul pieţelor străine die consum, la preţuri pe care crescătorii noştri de vite le socoteau îndestulătoare. , Raţionarea consumului actual de carne s’a făcut cu scopul de a protegui bogăţia animală a ţării şi de a asigura atât consumul viitor, cât şi numărul de vite necesar faceriimuncilor agricole în special la proprietatea mijlocie şi mică. Dar mijloacele pentru refacerea bogăţiei animale nu se pot sta numai în restricţiuni impuse consumului de carne. Crescătorul de vite, mic, mijlociu sau mare, trebue să aibă convenienţă, adică, pe lângă acoperirea cheltuelilor cu întreţinerea vitelor să dobândească din această ocupaţiune şi un câştig. Cine munceşte trebue să câştige, in nicio ramură de activitate nu se poate concepe muncă deficitară. Arătam cum crescătorii de vaci nu mai au azi convenienţă, din cauză că preţul oficial al laptelui nu acoperă cheltuelile. Suntem împotriva sporirilor continui de preţuri. Procesul de producţie în orice ramură are însă legile lui, peste care nu se poate trece. Producătorul îşi continuă activitatea numai atunci când vânzându-şi marfa, acoperă cheltuelile şi câştiga ceva in plus Vorbind despre situaţia celor care se ocupă cu creşterea vacii* pentru lapte, de preţul actual al laptelui şi de cheltuelile de întreţinere, propuneam să, se facă noui cercetări şi după constatarea realităţilor de pe teren, să se procedeze la o revizuire a actualelor preţuri ale laptelui şi ca o urmare firească a acestei revizuiri, să se examineze din nou şi preţurile derivatelor laptelui. Valorificarea fructelor şi legumelor O continuare esenţială deci a încurajării creşterii vitelor este stabilirea unor preţuri drepte ale produselor acestora. Condiţiunea priveşte toţi crescătorii de vite, deci şi pe cei de oi, porci etc... O a doua condiţiune însă, este aceea a organizării putinţelor de a pune producţia în valoare. Astfel, dacă pentru cei din preajma centrelor de mare consum putinţele de valorificare sunt destul de multe, pentru cei mai îndepărtaţi de ele, sunt cu pluit mai reduse. Şi atunci se pune problema valorificării în regiunea respectivă, pe căi diferite. Marile turme de oi şi ferme cu vaci numeroase sunt foarte rare. Agricultorii cari sunt departe de marile centre de consum cresc oi pentru lână şi lapte — ca să le asigure consumul propriu în oarecare măsură şi să vândă ce prisoseşte — şi vaci pentru viţei şi lapte. Din cauza neputinţei de a avea un câştig din vânzarea produselor, cei mai mulţi s’au limitat la creşterea vitelor necesare numai întreţinerii gospodăriilor. Ori, interesul general al statului, al economiei naţionale, este ca această situaţiune să dispară şi numărul de oi şi cornute mari să crească într’o cât mai mare măsură. Iată pentru ce, organizarea mijloacelor de valorificare a produselor animale, la aspectul unei probleme de interes naţional-Prisosul de lapte se lucrează azi, în regiunile îndepărtate de Capitală, de diferiţi fabricanţi de unt şi brânzeturi. Unii din aceştia nu au nicio pricepere şi nu sunt în măsură să industrializeze laptele în condiţiuni prea bune. Mai mult, aceştia alcătuesc o piedică serioasă pentru fabricanţii pricepuţi, cari dispun şi de maşini speciale, de instalaţiuni pentru fabricaţie, de frigorifere pentru conservarea produselor etc... In interesul crescătorilor de vite ar fi să se deia acestora putinţa de a lucra nestingheriţi, ei fiind în acelaş timp şi contribuabili serioşi din punct de vedere fiscal. In afară de aceasta, se ia putinţa falsificatorilor de a mai pune în consumaţie produse de calitate inferioară. Noi credem că valorificarea producţiei de lapte — dela vaci şi oi — în regiunile depărtate de centrele care au o consumaţie mare, valorificare constituind pentru crescătorii de vite un apreciabil îndemn în sensul intensificării acestei ocupaţiuni, s’ar putea face numai prin organizarea unor centre de colectare şi de fabricaţie, sub conducerea unor oameni de meserie, cari dispun şi de capitalul şi de instalaţiunile necesare ajungerii acestui scop. Nu prin funcţionari sau prin unităţi economice care nu dispun de specialişti şi de instalaţii se poate face acest lucru. In fiecare regiune există una sau două întreprinderi particulare care au asemenea obiect de activitate. Aceste întreprinderi ar fi cele mai indicate. Pentru aceasta, ar fi nimerit să se înlăture fabricanţii de ocazie sau clandestini şi să se concesioneze dreptul de colectare numai întreprinderilor care oferă — prin activitatea lor de până acum — toate garanţiile că pot corespunde scopului propus. Avantagiile unor asemenea concesiuni sunt considerabile şi vom enumera numai pe cele principale a) se poate controla costul de fabricaţie — în rapport cu prețul lap(Continuare în pagina 8) M&W A Luni ÎÎbruarie 1942 Aaproîis‘a pus în vanzare ÿ ÎMPUL ! familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 107 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar „ARGUS” S. 4, înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETRO VIO Nu poci limba Neologismele au ajuns a fi o adevărată îmbolnăvire literară la noi. Titu Maiorescu, Critice, Direcţia Noua Fără limbă... autorul cel mai minunat E totdeauna, orice ar face, un scriitor prost. Boilean, Arta Poetică. NU ZICE.. GI ZI... Consiliul nu se întruneşte decât Consiliul nu se întruneşte decât atunci când e convocat de director, atunci când e convocat de director. Or, acesta nu Ta convocat. Insă acesta nu Ta convocat. OR e o conjuncţie franceză, care înseamnă, dar, Insă. Alta e conjuncţia ORI a noastră cu înţelesul, sau. ORI vorbeşte cum ţi-e portul, ORI te poartă cum ţi-e vorba. In fiecare zi te împiedici de acest or, acest „infam ori“, cum îl numeşte Ionnescu-Gion. Or, adesea scrisori, se răsfaţă în unele ziare, în reviste, în scrierile „literare“, şi mai ales la tribunal, în vorbirea avocaţilor: „Maître X... adică avocatul, surâde şi începe cu un an veste, domnilor judecători, sau cu acel infam ori, franţuzeşte or... parazit care se lipeşte tocmai ca filoxera... de toate alineatele unui discurs judiciar sau parlamentar". (Ionnescu-Gion), , O formidabilă avalanşe s’a pră- O groaznică lavină s’a prăbuşit buşit acoperind o linie ferată, acoperind o linie ferată. FORMIDABILA, din formidable, înseamnă foarte mare, îngrozitor, groaznic. Formidable e din latinul formidabilis, din formidare, temere, ce e de temut, groaznic, îngrozitor, frica ce ţi-o dă o mare putere fisică ori morală. Pe FORMIDABLE, şi francezii, cari caută frumosul, îl ocolesc. Abel Hermant, acum câţiva ani, când în Franţa nimeni nu mai vorbea decât cu formidable, scria: „Simt că vine vremea să scăpăm poate de acest formidable...“ Avalanşe e francezul ■ valanche. In italiană lavina, în limba noastră lavina. Lavina e o mare grămadă de zăpadă, care se desprinde din creştetul şi de pe coastele munţilor. In repedea ei cădere, se rostogoleşte, rupe şi târăşte cu ea câteodată coaste de munţi. Lavinele Alpilor. ..•a avut onoarea A REMITE...........a avut onoarea SA ÎNMÂNEZI scrisorile sale de acreditare. ..scrisorile sale de acreditare. A REMITE SCRISORILE e o vorbire franceză: REMETTRE les lettres. Pe româneşte: să înmâneze scrisorile. D. Victor Eftimiu trimete ziarului Timpul o scrisoare în care arată câ nu e mulţumit nici cu „îndemnaţi", pus în locul lui „invitaţi“ nici cu „repede", pus în locul lui „de urgenţă". • Despre asta în articolul viitor. T. Pisaru Relaţiile politice româno-croate INTERVIEWUL ACORDAT DE NOUL MINISTRU PLENIPOTENŢIAR CROAT LA BUCUREŞTI AGENŢIEI „TRANSKONTINENT PRESS” VIENA, 7 (rp). — Noul ministru plenipotenţiar extraordinar al statului independent croat la Bucureşti, d. Branko Benzon, care a remis Miercuri Regelui Mihai I scrisorile sale de acreditare, a acordat, cu ocazia preluării postului său, un interview unui colaborator al agenţiei „Transkontinent Press“ declarând următoarele: „Relaţiile politice dintre ţara mea şi Regatul României s-au dezvoltat imediat după formarea statului independent croat. România se găseşte printre primele ţări care a recunoscut Croaţia trimiţând scurt timp după aceia ministrul ei plenipotenţiar la Zagreb. Când Croaţia a aderat la pactul tripartit s-au clarificat şi relaţiile dintre Croaţia şi România precum şi statele ce sunt unite prin pactul tripartit. In sfârşit Croaţia şi România au aderat în acelaş timp la pactul anticomirtern. In acest fel ambele ţări s-au găsit împreună în frontul împotriva pericolului bolşevic. Prin aderarea sa la pactul tripartit, Croaţia a dovedit dorinţa ei nesdruncinată de a colabora la crearea unei noi Europe care va fi realizată pe baza dreptăţii şi a unităţii rasialo-biologice ale popoarelor. România face parte din acelaşi pact şi prin acest fapt este caracterizată şi desvoltarea viitoare a relaţiilor dintre cele două ţări. Noul spirit care emană din învăţătura d-lui Adolf Hitler va ajuta România şi Croaţia să ajungă la o dezvoltare desăvârşită a independenţei politice, la o perfecţiune naţională şi la o maturitate biologică. Această dezvoltare va fi in spiritul acelui scop pentru care azi se varsă sângele scump al actualei Europe. Prin aderarea lor comună la pactul anticomiteri ambele ţări au inceput greaua luptă împotriva barbariei comuniste. Această luptă se apropie totuşi de sfârşit şi toate jertfele, fie cele de pe frontul intern fie cele de pe frontul extern, vor fi încununate cu victorie. Nu este o dovadă de măgulire dacă evidenţiez faptul că niciodată în istorie nu a avut loc vreo ciocnire intre România şi Croaţia, deşi ambele popoare trăesc pe teritorii care întotdeauna au depins una de alta. Pentru toate aceste motive sunt ferm convins că, misiunea mea politică in România este în armonie cu fundamentale colaborării europene. O dezvoltare şi mai strânsă a relaţiilor dintre poporul românesc şi cel croat sub conducerea marilor lor conducători va contribui la atingerea ţelului comun". Muncă silnică pe viaţă pentru traficanţii de cartele în Franţa ocupată PARIS 7 (Rador)-„Ştefani“ . Un decret recent apărut, prevede muncă silnică pe viaţă şi confiscarea bunurilor de către stat pentru acei cari se vor face vinovaţi de trafic cu cartele alimentare false. Cutremur in ANATOLIA ISTANBUL, 7 (tp.). — In orașul Aakhisai în Anatolia de vest s’a înregistrat un cutremur. Numeroase case au fost avariate. Victime omenești nu sunt. REGLEMENTAREA SITUAŢIEI LUCRĂTORILOR FRANCEZI DIN GERMANIA BERLIN, 7 (Rador). — Subsecretarul de stat francez, d. Benoist Mechin, a fost zilele acestea la Berlin spre a discuta chestiunea reprezentării lucrătorilor francezi aflaţi în Germania. După cum se spune, aceste conversaţii au dus la rezultate practice cari se vor exprima în primul rând în înfiinţarea unor reprezentanţe permanente franceze pentru cetăţenii francezi cari lucrează în Germania. In cercurile autorizate se evaluiază la aproximativ 100.000 numărul lucrătorilor, din teritoriul ocupat şi neocupat francez, cari lucrează prin contract în Germania, după ce s'au angajat în mod liber. Spre a se evita concluzii greşite, se subliniază în mod deosebit că aceste reprezentanţe, dintre cari una va activa şi la Berlin, nu au absolut niciun caracter politic. " •