Argus, aprilie 1942 (Anul 32, nr. 8682-8703)

1942-04-01 / nr. 8682

ANUL XXXII Nr. 8682 A apărut $i s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 114 ABONAMENTE în tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 ,, 3 suni 300 „ 3 iei în tară - 6 iei în străinătate In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale ORGAN ZILNIC AL COMERTULU BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 Telefon 3.05.44 ORI 1 APRILIE 1942 A apărut şi s'a pus In vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 114 PUBLICITATEA ce primeşte Ia administraţia ziaru­lui şi Ia toate agenţiile de publicita­te. Proprietar­­ „A R O U S” S. A. înscria sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabili AL. PETKOVI­CI Munca vremurilor de războiu începutul primăverii, cu muncile agricole care trebuesc pornite de Îndată şi făcute cât mai temeinic ca să nu rămână nici o palmă de pă­mânt nelucrat, ne trezesc şi alte gânduri privitoare la sforţarea obş­tească pentru câştigarea războiu­lui. Precum am mai scris-o şi se cu­vine să fie repetat, în vremi de răz­boi se cere muncă şi sforţare din partea tuturor mai multă decât în vremi obişnuite de pace pentru a­­coperirea consumaţiei sporită, cât şi pentru înlocuirea braţelor munci­toare luate pe linia de luptă a fron­tului. De aceea, nici sexul şi nici vârs­ta sau alte cruţări speciale din vremi de pace nu-şi mai au rostul spre a îngădui guri consumatoare pe de­geaba din puţinul re se gă­seşte pentru toţî. Fiecare trebue să-şi aducă partea îuî la sforţarea obştească pentru câştigarea războuluî spre a avea dreptul, netăgăduit, Ia porţia redu­să de întreţinere. In afară de cei bolnavi şi de co­pii sau bătrâni cu totul neapţi pen­tru orice muncă sau sforţare,­­ ceilalţi locuitori sunt datori toţî, fără nici o deosebire, să contribue la sforţarea obştească, fiecare potri­vit cu însuşirile sau pregătirea lui. De aceea, am scris că nici chiar persoanele îndreptăţite să aştepte grija asistenţei sociale pe temeiul legăturilor familiare cu luptătorii frontului, nu pot fi scutite de înda­torirea sforţării obşteşti dacă, din punct de vedere fizic şi intelectual sunt în stare să contribue la aceas­tă sforţare. Nevoia cantitativă de muncă şi de sforţare pentru câştigarea răz­boiului se împlineşte cu nevoia mo­rală de a folosi timpul şi energiile neîntrebuinţate ale persoanelor di­­napoia frontului de luptă propriu zis spre a îndreptăţi acest punct de ve­dere, care ar putea apărea prea co­vârşitor. In vremi de război, cu grijile de tot soiul şi cu starea de nervozitate provocate de împreju­rări, timpul neîntrebnînt.'it cu chib­zuială ca şi energiile nefolosite, pot foarte uşor ajunge pricina de acte nesocotite din punct de vedere in­dividual ca şi de infăţişări demora­lizatoare din punct de vedere social. Fiind vorba, însă, de o sforţare mai mare ca un vremi de pace în toate ramurile de activitate, se naş­te pe drept cuvânt întrebarea dacă serviciile publice civile, cu personal mobilizat pe loc „pentru lucru” fac această sforţare şi contribuesc în măsură corespunzătoare la câştiga­rea răsboiului. întrebarea aceasta se naşte mai ales în legătură cu greutatea comunicaţiilor dintre Ca­pitală şi restul ţării şi priveşte, în chip special, orariul serviciilor pu­blice din oraşul Bucureşti, rămas acelaş ca în timp de pace. Intr’adevăr, ştim din vremurile de pace la câte nemulţumiri dă loc serviciile publice din Capitală, m­o­­rariu care silea pe oricare cetăţean venit din provincie să piardă mai multe zile pe cheltuială, în Bucu­reşti, pentru orice chestiune care-1 silea să vină la centru. Desigur, măsurile severe luate pentru reducerea călătoriilor cu tre­nul sunt perfect îndreptăţite şi ni­meni nu are să se plângă. Dar, ca o complectare necesara şi legitimă, trebue să se ia măsuri şi pentru sporirea muncii şi a sforţării în birourile administrative de tot fe­lul ale Capitalei spre a grăbi lucra­rea hârtiilor privitoare la interesele provinciei. E știut, de pildă, că plata salarii­lor s’a făcut, totdeauna, d­intâi în Capitală și, apoi, în provincie. Ceea ce se întâmplă cu plata sa­lariilor, se repetă și cu alte servicii sau hârtii oficiale privitoare la in­teresele provinciei. Cunosc dintr-o experienţă admi­nistrativă de doi ani această prac­tică împotriva căreia am căutat să reacţionez, faţă de inerţia deprinde­rilor din biurourile centrale , nevoe, prin urmare, să se facă ceva în favoarea provinciei pentru îndreptarea unei asemenea situa­ţii In orice caz, serviciile publice ale Capitalei beneficiind de unele avan­­tagii ale centrului, trebue să sufere şi sporul de sforţare, ca un cores­punzător dezavantagiu decupând din nevoile speciale şi grabnice ale stării de războiu. N. Dascovici Acord economic turco-elveţialis ANKARA. (EPE.). — Duminică la prânz a fost semnat în ministe­rul de externe al Turciei un nou a­­cord între conducătorul delegaţiunii elveţiene şi subsecretarul de stat d­in ministerul economiei. Acordul prevede noui furnizări de material de construcţii feroviare şi medica­­mente în schimb pentru materii pri­me şi tutun din Turcia. Finanţele Germaniei în război EXPOZEUL FĂCUT DE SECRETARUL DE STAT AL MINISTERULUI FINANŢELOR, DR. REINHARDT (UTA). — Secretaml de stat din ministerul de finanţe german, dr. Reinn­irdh,­a făcut in faţa repre­zentanţilor economiei din Hamburg, un interesant expozeu în legătură cu valuta germană in răsboi. Al doilea an de război, impozitele au­ crm­at o sumă-record, și anume 49 miliarde R. M. Puterea financiară a Reicinului german, a adăugat dir. Reinhardt, s'a dovedit în actualul răsboi, considerabil superior celei din timpul răsboiului mondial din 1914-1918. Cercetând situaţia finan­ţelor acestui răsboi, se trage con­cluzia că nu există nici un fel de primejdie pentru valuta germană. Reinhardt a dat si o sumă de date referitor la activitatea economiilor d­in începutul lui 1941. In primele 10 luni ale anului precedent s'a in ■ registrat în Germania o creștere a depozitelor de economii, adică un excedent de depozite, însumând in medie lunară 1.017 mii. R. M. Dela 1 Noembrie 1941 economiile s'au ridicat la o medie 1500 mii. R. M„ prin urmare cu circa 50®/». Acest fapt face să se tragă concluzia în trăinicia valutei și in totala încre­dere a poporului german în condu­cerea sa şi pe de altă parte, că po­porul german este decis să-şi res­trângă cumpărăturile sale din mo­mentul de faţă, când lipsesc mărfu­rile, aşteptăndu-se ameliorarea si­tuaţiei în ce priveşte producţia de mărfuri pentru populaţia civilă, in epoca de după răsboi. In sf­âr­sit, din darea de seamă fă­cută de secretarul de stat, Rein­hardt, iese in relief excelentele re­zultate obţinute prin acţiunea „eco­tto­­ lo­nomiei de Her", inaugurată in Nov. 1941. Intr’un interval de 3-4 luni, până la sfârşitul lui Martie 1942, au fost economisite 250 milioane de mărci germane la contul „economiei de fier". Nu mai puţin de 3 m­li­oane de salariaţi au contribuit la realizarea practică a acestei „eco­nomii de fier este stabilită la o su­mă de 26 mărci germane pe fond, maximum. Pedepse cu închisoare pentru întârzierea lucrătorilor în Anglia LONDRA, 30 (Ess).­ Vor fi în­­troduse în Anglia pedepse cu în­chisoare pentru lucrătorii cari în­târzie la locul unde lucrează şi îşi văd în mod nedisciplinat de lnerul lor. „New Chronicle“ anunţă că mi­nistrul muncii, Bevin ar fi dis­pus pedepse până la 3 luni de în­chisoare sau 200 lire amendă în bani. Măsura aceasta intră în vi­goare încă în ziua de Vinerea Ma­re, pentru ca lucrătorii să nu ex­tindă prea mult sărbătorile Paş­­telui aşa după cum a fost cazul de Crăciun. NU RISIPIŢI PÂINEA ! P Bursa Târgul financiar şi-a început activi­tatea de vacanţă foarte însufleţită şi cu tendinţă fermă. Petroliferele au continuat să-şi măr t­ească foarte mult volumul afaceri­lor. Cu urcări mari în raport cu şe­dinţa precedentă au încheiat: Con­cordia la 1360 dela 1200, Prahova la 385 dela 120, Astra Română şi Credi­tul Minier in câştig cu 100 puncte, Redevenţa la ţ1O faţă de 360. Industrialele s'au negociat susţinute in special Letea pui care închee la 1350 faţă de 1250 şi Mica. Valorile cu venit fix au înregistrat câteva plusuri apreciabile. Au câşti­gat câte */?.-% de punct. Exproprierea înzestrarea mică şi renta unificată 41/2 la sută. Contribuţia l­­a sursă şi valoarea finală de facturare Pentru a înlătura unele confuzii la aplicarea contribuţiei excepţio­nale de 40/0 la valoarea finală a mărfurilor importate, ministerul fi­nanţelor a dat ordinul circular nr. 756.001 din 12 Martie a. c. în care precizează că: valoarea finală de facturare cuprinde preţul de cost al mărfurilor, ambalajul, ta­xele vamale, taxele d­e consumaţie, timbrul de factură, spese de tran­sport şi orice alte taxe şi impo­zite care grevează direct asupra mărfurilor. Prin urmare comisioa­nele cuvenite băncilor care fac transferul, onorariile de avocat, co­misioanele de reprezentanţă sau ale agenţilor şi voiajorilor nu se adaugă la factură şi ca atare va­loarea acestora nu suportă contri­buţia excepţională de 46/0. Dacă totuşi unele organe fiscale de con­trol pretind şi introducerea aces­tora în preţul final de facturare, li se vor atrage atenţia de către în­treprinderile respective asupra or­dinului circular al ministerului de finanţe arătat mai sus, care este precis în această privinţă. De alt­fel, în instrucţiunile ministerului de Finanţe pentru aplicarea legii impozitului excepţional pe exerci­ţiul financiar 1942/43, care vor fi publicate la 1 Aprilie, se dau pre­­ciziuni şi mai amănunţite. Subscripţiile la împru­mut Atragem atenţiunea firmelor cari sunt românizate numai din punct­ de vedere juridic, şi cari în con­formitate cu prevederile decretu­lui lege pentru combaterea camu­flajului, urmează să declare situa­ţia reală, că pentru a fi scutite de impozitul de Reîntregire trebuesc să subscrie de patru ori impozitul comercial la care era impusă fir­ma iniţială. Firmele care nu vor subscrie în această măsură, vor plăti drept impozit o sumă egală cu diferenţa nesubscrisă, calculată după cum­ ara arătat. Preţul produselor pe­troltfere Revista „România Petroliferă” publică în ultimul său număr un foarte sugestiv tablou comparativ al preţurilor actuale la diferite ar­ticole de mare consum faţă de preţul petrolului. In timp ce laptele a ajuns 35 Iei litrul, cartofii 10—16 Iei kgr., lemnele 3—4 lei kgr., electricitatea 10—13 kwc., încălţămintea 5000— 8000 lei perechea, stofa 4000 Iei metrul, etc., singur petrolul, cu toate că preţul de cost, datorită scumpirei materialelor şi mânei de lucru, a crescut cu peste 80o/o, a rămas la 4 lei b­­rul. Dintr’un alt tablou se vede că numai diferenţa între preţurile pla­fon fixate pentru export şi presu­rile de sacri­­­iu fixate intern, însu­mează la consumul din ulimul tri­mestru al anului 1941 circa 426 milioane Iei. Aceasta corespunde cu o diferenţă anuală de peste un miliard şapte sute de milioane Iei. Dacă această sumă ar fi fost încasată şi învestită în industria petroliferă, s’ar fi putut aduce multe îmbunătăţiri în explorare şî exploatare, care ar însemna reale foloase pentru stat şi pentru con­sumator. IATA Aplicarea legii impozitului de reîntregire Sumeia datorate de evrei. Conditiunile de plată ale ratelor neplatite la subscrierile vechi. Impunerea veniturilor din tantieme, dividende si altele Războiul contra bolşevismului şi pentru întregirea graniţelor la ră­sărit a impus sporirea cheltuelilor ţârii. Din încasările bugetare obiş­nuite, aceste cheltueli nu se puteau acoperi. Apoi, refacerea economică a ţinuturilor eliberate, unde distru­gerile armatelor bolşevice nu au avut nici o limită, au cerut alte cheltueli. Pentru acoperirea acestora a fost lansat împrumutul Reîntregirii, cu condiţiuni din cele mai avantajoase pentru subscriitorii de toate catego­riile. Când prime şi dobânzi mai mari decât se pot dobândi din mul­te alte plasamente ale capitalurilor mobiliare, guvernul a înţeles să răs­plătească fiecărui subscriit­or con­tribuţia cu care el venea să ajute finanţele publice in aceste împre­jurări excepţionale. Termenul de subscriere a fost de­stul de lung, ca şi cel de plată. Pen­tru a da tuturor categoriilor de contribuabili putinţa de a subscrie în raport cu veniturile lor, s-a sta­bilit că cota minimă de subscriere să fie egală cu impozitul asupra ve­nitului anual. Pentru evrei, cota de subscriere a fost stabilită de patru ori mai mare ca aceea a creştinilor. Prin urmare, în loc să fi venit cu o dublare a impozitelor pentru cre­ştini şi cu măsuri financiare mai as­pre asupra patrimoniilor evreeşti, guvernul a ales calea împrumutului. Au fost unii cari n’au înţeles că subscrierea la împrumutul Reîntre­girii este în primul rând o datorie de conştiinţă, o datorie morală, şi in al doilea rând, dacă nu există conştiinţa acestei datorii morale, ea trebuia să se transforme într-o obli­gaţiune de ordin material, total le­gitimată din punctul de vedere al intereselor superioare ale ţării. Pentru aceştia, ministerul de fi­nanţe a venit cu decretul-lege prin care se înfiinţează „Impozitul reîn­tregirii“, dându-le termen încă o lună de zile — în alte condiţiuni decât primilor subscriitori, — celor cari nu subscriseseră până la 25 Martie. Au fost scutiţi­­de impozitul reîntregirii cei cari au fost mobili­zaţi, cari au luat parte sub orice formă la actualul războiu, invalizii, văduvele şi orfanii din toate războa­iele de până acum. Ar fi fost necesar să se arate care este situaţia văduvelor din tre­cutul, războii care s’au căsătorit din nou între timp şi au întreprinderi comerciale sau industriale, sau care au investit averea lor dotată în în­treprinderi ale­­ soţilor lor,­ cari nu sunt scutiţi de acest impozit. Atât legea, cât şi instrucţiunile date de ministerul de finanţe în le­gătură cu aplicarea ei, sunt pentru toate categoriile de contribuabili destul de clare. Pentru cei cari ne-au pus diverse întrebări în legătură cu aceasta, le dăm explicaţiile de mai jos: VENITURILE DIN PLA­SAMENTE DE CAPITA­LURI MOBILI­ARE Astfel, atât legea cât şi instrtu­­ţiunile, arată că „beneficiarii de ve­nituri din plasamente de capitaluri mobiliare, fie materiale, fie drepturi, ca şi beneficiarii de tantieme, sunt supuşi unui impozit egal cu 35 la sută din valoarea brută a drepturi­lor și încasărilor din anul 1941“. Prin urmare, cota de 35 la sută se va calcula la venitul brut, înainte de scăderea impozitelor aferente, iar nu din valoarea netă primită, după scăderea impozitelor. Altă chestiune este aceea de a se ști dacă evreii cari sunt beneficiarii unor astfel de venituri vor plăti nu­mai cota de 35 la sută, ca şi cre­ştinii, sau dacă vor plăti această cotă împătrită. In această privinţă, legea şi in­strucţiunile dau următoarele preci­­ziuni: „Veniturile din categorii legale di­ferite, se impun separat. Veniturile din surse diferite, însă de aceeaş ca­tegorie, se cumulează în vederea impunerii“. Prin urmare se preci­zează că toate veniturile , cu excepţia celor ale sa­­lar­iaţilor care nu trec lu­nar de o anumită sumă, sau ale profesioniştilor li­beri care ni depăşesc 48 mii lei anual — sunt su­pu­­se impozitului reîntregi­rii, dacă nu s’a făcut în termenul legal subscrie­rea la împrumut. Pentru aceşti creştini şi evrei, co­tele de impozit vor fi cele prevăzute de legi. De asemenea, legea şi instrucţiu­nile precizează că: „evreii datorează cu titlul de impozit de reîntregire împătritul sumelor datorate de cre­ştini. Ei sunt scutiţi de acest impo­zit numai dacă vor fi subscris împă­tritul sumelor datorate de creştini“, întrucât prin precizarea dintâi se stabileşte că la toate veniturile se datorează impozitul reîntregirii, iar din aceasta, a doua precizare rezul­tă că evreii datorează împătritul sumelor datorate de creștini, în­semnează că și cota de 35 la sută asupra veniturilor rezultate din pla­samentele de capitaluri mobiliare, evreii vor plăti-o împătrit. Prin urmare, la venitul brut rezultat din plasa­mentele de capitaluri mo­biliare, evreii vor plăti o cotă egală cu 140 la sută. Explicaţiuni în acest sens ne-au fost date fie către Cassa de amortizare şî fi­nanţare. RATELE NEPLATITE PANA LA 25 MARTIE Se ştie că subscriitorii cari au a­­chitat ratele la sumele subscrise Ia împrumutul reîntregirii înăuntrul termenului ultim, care s’a sfârșit Ia 25 Martie, aveau o primă de 500 Iei Ia fie Ia fiecare titlu de 5000 lei, pentru care primeau in ziua ram­bursării — în afară de dobânda le­gală, 6000 de Iei. Sunt unii subscriitori cari n’au a­­chitat înăuntrul termenului de sub­scriere, una sau două rate din to­talul sumelor subscrise. întrucât ni s’au pus unele întrebări în legătură cu condiţiunile în care se achită a­­ceste rate, le dăm următoarele ex­­plicaţiuni din sursă oficială. Primele s’au dat numai pentru sumele subscrise şi depuse la oficiile de subscriere până la 25 Mar­tie 1942. Numai aceste su­me sunt luate în conside­raţie ca subscrise la îm­prumut. Ratele neplătite până la 25 Martie, se so­cotesc ca nesubscrise. Dacă aceste rate sunt complecta­­rea cotei minimale de subscriere, ele trebuesc neapărat depuse la cursul lunei Aprilie, însă subscrii­­torul va depune suma întreagă, fă­ră a mai beneficia de prim­ă, con­­­form nouei legoi prin care se prelun­gesc subscrierile. Dacă ele nu se vor achita în noui­­e condiţiuni, sumele acestea­­ vor trebui plătite în cursul lunei Mai sub formă de impozit de reîntregi­re, adică, vor urma regimul sural­­or datorate de contribuabilii cari iu au subscris sau nu vor subscrie n termen la împrumut. I. S. M. 1 RAŢIONAREA CAUCIUCULUI IN ARGENTINA BUENOS AIRES. (EPE.). — Din cauza lipsei de materii prime a fost introdusă în Argentina raţio­­narea cauciucului. Proprietarii de autovehicule primesc o cartelă ali­ă care îi îndreptăţeşte să cumpere pneumatice noui numai în schimbul celor vechi. Fabricile de cauciuc trebue să-şi reducă producţia de pneumatice pentru camioane cu 20 la sută şi de pneumatice pentru au­tomobile cu 60 la sută faţă de pro­­ducţia din anul 1941. CERCURILE BERLINEZE DESPRE DECLARAŢIILE FĂCUTE DE D. MAREŞAL ANTONESCU LA BREAZA BERLIN, 30 (Rador). — Discursul d-lui Mareşal Antonescu, Conducă­torul Statului, rostit Sâmbătă la Breaza, a fost excepţional de bine primit în cercurile din Berlin. Se subliniază pasajul în care Conducătorul Statului a spus că toată viaţa sa a stat sub semnul muncii şi luptei. Din această deviză guvernul a făcut fundamentul vieţii româneşti. In această concepţie, d. Mareşal Antonescu a urmărit totdeauna cu admiraţie progresul poporului mun­citor german de sub conducerea marelui Fuehrer. Tineretul german şi-a regăsit disciplina naţională prin muncă într-un timp foarte scurt şi a asigurat poporului german avan­tagii care l-au pus în situaţia de a scrie cu sângele acestui tineret o pagină strălucită în istoria germană şi mondială. Ţinta Mareşalului — se subliniază în cercurile germane — este de a învăţa ţăranul şi soldatul român să-şi îngrijească pământul său cu aceiaşi pricepere cu care luptă as­tăzi. Din acest motiv, d-sa a pus la baza muncii de folos obştesc expe­rienţa germană. Aceleaşi cercuri germane subli­niază în sfârşit pasajul din cuvân­tarea d-lui mareşal Antonescu în care d-sa a arătat că totdeauna a­­colo unde s'au întâlnit poporul ro­mân şi cel german au domnit simţă­mintele cele mai curate. Noul buget al Statului nu va aduce impozite noui Cu începere de mâine, 1 Apri­lie, va intra în vigoare noul buget general al Statului pe exerciţiul financiar 1942—1943. Noul buget, nu aduce nici im­pozite noui şi nici majorări împo­vărătoare. Echilibrarea acestui buget a cărui cifră totală desigur trebue să fie mai mare decât cifra buge­tului precedent, se obţine numai prin creşterea randamentului fi­­resc al actualelor impozite şi prin unele modificări aduse în aşeza­rea lor. ........................... la numărul nostru de mâine vom fi în măsură să arătăm struc­tura viitorului buget. Germania urmăreşte cu interes activitatea tineretului român BERLIN, 30 Martie (rp). — Corespon­dentul diplomatic al agenţiei „Trans, kontinent Press“, scrie : Scurta cuvântare în care Conducăto­rul Statului Român, Mareşalul Anto­­nescu, s-a ocupat la „Şcoala comandan­ţilor muncii tineretului român“ cu În­sărcinarea tineretului, este o dovadă a armoniei şi a legăturii ideologice care uneşte noua Românie cu Germania. D. Mareşal Antonescu şi-a exprimat prin cuvinte cordiale admiraţia a sa pentru lupta şi munca poporului german chiar şi în domeniul instrucţiunii. Colabora­rea care a fost realizată prin înfiinţa­rea Serviciului român al muncii cu a­­jutorul experienţelor germane şi al me­todelor organizatorii încercate, va con­tribui şi în România la progresul con­secvent al problemelor de educaţi®. Această muncă a tineretului român, ca de altfel și munca constructivă pe care o depune noua Românie, este ur­mărită în Germania cu cel mai mare interes deoarece rezultatul acestei mun­ci atât in domeniul ideal cât și în do­meniul material va deveni odată de a­­­semenea un element al muncii comune europene. MOSCOVA VIOLENT BOMBARDATA DE AVIAŢIA GERMANĂ BERLIN, 30 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor ar­mate germane comunică : In regiunea Doneţului, la est de Harcov, au fost respinse atacuri vio­lente ale inamicului, în lupte crân­cene, 9 care blindate fiind nimicite cu acest prilej. Şi în celelalte părţi ale frontului de est, pe un ger care s’a lăsat din nou, au fost respinse noui atacuri inamice, în lupte bogate în pierderi pentru inamic. Artileria armatei de uscat a bomi,­bardat cu efect bun obiective impor­tante din punct de vedere militar din Leningrad şi Kronstadt. Au fost ob­servate explozii şi incendii durabile. Pe frontul Careliei, forţe aeriene finlandeze au distrus în ziua de 28 Martie, mai multe coloane inamice şi au doborit 27 de avioane sovieti­ce în lupte aeriene. In noaptea trecută, avioane de luptă germane au bombardat cu e­­fect obiective militare în centrul Moscovei, pe Volga superioară şi la est de Begoloje aruncând bombe de calibru greu. Bombe în plin au prici­nuit incendii mari în fabricile de ar­mament, printre altele. După cum s’a anunţat printr’un comunicat special, submarine ger­mane au scufundat în Atlanticul de Nord şi în faţa coastei americane, 16 vase de comerţ inamice, cu o de­plasare totală de 110.600 tone, prin­tre care se găseau şi 8 vase petro­liere mari, cu o deplasare totală de 73.900 tone. Distrugătoare germane au atacat convoiul inamic cu destinaţia Mur­mansk, care, după cum a declarat comunicatul militar german din 29 Martie, fusese obiectivul unor a­tacuri aeriene germane. Prin foc de artilerie şi prin torpile, distrugă­toarele au scufundat un mare vas de transport de 10.000 tone, care se găsea pe drum din New-York, cu o încărcătură de care blindate şî mu­niţii. Supravieţuitorii de pe acest vas, precum şi cei de pe un alt vas scufundat de aviaţia germană, au fost luaţi pe bord. După ce s’a fă­cut lumină, s’a ajuns la o luptă ma­rină cu forţele de siguranţă inami­ce mult superioare, compuse din distrugătoare și crucișetoare. O lo­vitură în plin a atins un crucișător britanic, al cărei efect nu a putut fi însă observat, din cauza viscol­­lului. Un distrugător german a fost pierdut, într’o luptă grea. O mare parte din echipajul său a fost sal­vată de celelalte distrugătoare ger­mane, după ce acestea au respins prin tir de artilerie o formaţie de distrugătoare inamice. In Africa de Nord, activitate de patrule de ambele părţi. In ziua de 28 Martie, în faţă coa­stei de vest a Franţei, un avion de luptă german a scufundat o altă ve­detă rapidă britanica. Cu prilejul atacului aerian brita­nic asupra localităţii Luebeck, atac anunţat pr­in comunicatul militar german de ieri, au fost lovite în primul rând cartiere­ de locuinţe ale oraşului. Populaţia civilă a avut pierderi importante. Cu prilejul raidurilor făcute r de avioane de bombardament britanice izolate noaptea trecută asupra regiu­nii de coastă olandeze, au fost dobo­râte două­­avioane inamice. In­succesele împotriva navigaţiei comerciale anglo-americane din At­lanticul de nord, submarinul de sub comanda locotenentului Kies s'a dis­tins in mod deosebit.

Next