Argus, aprilie 1942 (Anul 32, nr. 8682-8703)
1942-04-01 / nr. 8682
ANUL XXXII Nr. 8682 A apărut $i s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 114 ABONAMENTE în tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 ,, 3 suni 300 „ 3 iei în tară - 6 iei în străinătate In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale ORGAN ZILNIC AL COMERTULU BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 Telefon 3.05.44 ORI 1 APRILIE 1942 A apărut şi s'a pus In vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 114 PUBLICITATEA ce primeşte Ia administraţia ziarului şi Ia toate agenţiile de publicitate. Proprietar „A R O U S” S. A. înscria sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabili AL. PETKOVICI Munca vremurilor de războiu începutul primăverii, cu muncile agricole care trebuesc pornite de Îndată şi făcute cât mai temeinic ca să nu rămână nici o palmă de pământ nelucrat, ne trezesc şi alte gânduri privitoare la sforţarea obştească pentru câştigarea războiului. Precum am mai scris-o şi se cuvine să fie repetat, în vremi de război se cere muncă şi sforţare din partea tuturor mai multă decât în vremi obişnuite de pace pentru acoperirea consumaţiei sporită, cât şi pentru înlocuirea braţelor muncitoare luate pe linia de luptă a frontului. De aceea, nici sexul şi nici vârsta sau alte cruţări speciale din vremi de pace nu-şi mai au rostul spre a îngădui guri consumatoare pe degeaba din puţinul re se găseşte pentru toţî. Fiecare trebue să-şi aducă partea îuî la sforţarea obştească pentru câştigarea războuluî spre a avea dreptul, netăgăduit, Ia porţia redusă de întreţinere. In afară de cei bolnavi şi de copii sau bătrâni cu totul neapţi pentru orice muncă sau sforţare, ceilalţi locuitori sunt datori toţî, fără nici o deosebire, să contribue la sforţarea obştească, fiecare potrivit cu însuşirile sau pregătirea lui. De aceea, am scris că nici chiar persoanele îndreptăţite să aştepte grija asistenţei sociale pe temeiul legăturilor familiare cu luptătorii frontului, nu pot fi scutite de îndatorirea sforţării obşteşti dacă, din punct de vedere fizic şi intelectual sunt în stare să contribue la această sforţare. Nevoia cantitativă de muncă şi de sforţare pentru câştigarea războiului se împlineşte cu nevoia morală de a folosi timpul şi energiile neîntrebuinţate ale persoanelor dinapoia frontului de luptă propriu zis spre a îndreptăţi acest punct de vedere, care ar putea apărea prea covârşitor. In vremi de război, cu grijile de tot soiul şi cu starea de nervozitate provocate de împrejurări, timpul neîntrebnînt.'it cu chibzuială ca şi energiile nefolosite, pot foarte uşor ajunge pricina de acte nesocotite din punct de vedere individual ca şi de infăţişări demoralizatoare din punct de vedere social. Fiind vorba, însă, de o sforţare mai mare ca un vremi de pace în toate ramurile de activitate, se naşte pe drept cuvânt întrebarea dacă serviciile publice civile, cu personal mobilizat pe loc „pentru lucru” fac această sforţare şi contribuesc în măsură corespunzătoare la câştigarea răsboiului. întrebarea aceasta se naşte mai ales în legătură cu greutatea comunicaţiilor dintre Capitală şi restul ţării şi priveşte, în chip special, orariul serviciilor publice din oraşul Bucureşti, rămas acelaş ca în timp de pace. Intr’adevăr, ştim din vremurile de pace la câte nemulţumiri dă loc serviciile publice din Capitală, morariu care silea pe oricare cetăţean venit din provincie să piardă mai multe zile pe cheltuială, în Bucureşti, pentru orice chestiune care-1 silea să vină la centru. Desigur, măsurile severe luate pentru reducerea călătoriilor cu trenul sunt perfect îndreptăţite şi nimeni nu are să se plângă. Dar, ca o complectare necesara şi legitimă, trebue să se ia măsuri şi pentru sporirea muncii şi a sforţării în birourile administrative de tot felul ale Capitalei spre a grăbi lucrarea hârtiilor privitoare la interesele provinciei. E știut, de pildă, că plata salariilor s’a făcut, totdeauna, dintâi în Capitală și, apoi, în provincie. Ceea ce se întâmplă cu plata salariilor, se repetă și cu alte servicii sau hârtii oficiale privitoare la interesele provinciei. Cunosc dintr-o experienţă administrativă de doi ani această practică împotriva căreia am căutat să reacţionez, faţă de inerţia deprinderilor din biurourile centrale , nevoe, prin urmare, să se facă ceva în favoarea provinciei pentru îndreptarea unei asemenea situaţii In orice caz, serviciile publice ale Capitalei beneficiind de unele avantagii ale centrului, trebue să sufere şi sporul de sforţare, ca un corespunzător dezavantagiu decupând din nevoile speciale şi grabnice ale stării de războiu. N. Dascovici Acord economic turco-elveţialis ANKARA. (EPE.). — Duminică la prânz a fost semnat în ministerul de externe al Turciei un nou acord între conducătorul delegaţiunii elveţiene şi subsecretarul de stat din ministerul economiei. Acordul prevede noui furnizări de material de construcţii feroviare şi medicamente în schimb pentru materii prime şi tutun din Turcia. Finanţele Germaniei în război EXPOZEUL FĂCUT DE SECRETARUL DE STAT AL MINISTERULUI FINANŢELOR, DR. REINHARDT (UTA). — Secretaml de stat din ministerul de finanţe german, dr. Reinnirdh,a făcut in faţa reprezentanţilor economiei din Hamburg, un interesant expozeu în legătură cu valuta germană in răsboi. Al doilea an de război, impozitele au crmat o sumă-record, și anume 49 miliarde R. M. Puterea financiară a Reicinului german, a adăugat dir. Reinhardt, s'a dovedit în actualul răsboi, considerabil superior celei din timpul răsboiului mondial din 1914-1918. Cercetând situaţia finanţelor acestui răsboi, se trage concluzia că nu există nici un fel de primejdie pentru valuta germană. Reinhardt a dat si o sumă de date referitor la activitatea economiilor din începutul lui 1941. In primele 10 luni ale anului precedent s'a in ■ registrat în Germania o creștere a depozitelor de economii, adică un excedent de depozite, însumând in medie lunară 1.017 mii. R. M. Dela 1 Noembrie 1941 economiile s'au ridicat la o medie 1500 mii. R. M„ prin urmare cu circa 50®/». Acest fapt face să se tragă concluzia în trăinicia valutei și in totala încredere a poporului german în conducerea sa şi pe de altă parte, că poporul german este decis să-şi restrângă cumpărăturile sale din momentul de faţă, când lipsesc mărfurile, aşteptăndu-se ameliorarea situaţiei în ce priveşte producţia de mărfuri pentru populaţia civilă, in epoca de după răsboi. In sfârsit, din darea de seamă făcută de secretarul de stat, Reinhardt, iese in relief excelentele rezultate obţinute prin acţiunea „ecotto lonomiei de Her", inaugurată in Nov. 1941. Intr’un interval de 3-4 luni, până la sfârşitul lui Martie 1942, au fost economisite 250 milioane de mărci germane la contul „economiei de fier". Nu mai puţin de 3 mlioane de salariaţi au contribuit la realizarea practică a acestei „economii de fier este stabilită la o sumă de 26 mărci germane pe fond, maximum. Pedepse cu închisoare pentru întârzierea lucrătorilor în Anglia LONDRA, 30 (Ess). Vor fi întroduse în Anglia pedepse cu închisoare pentru lucrătorii cari întârzie la locul unde lucrează şi îşi văd în mod nedisciplinat de lnerul lor. „New Chronicle“ anunţă că ministrul muncii, Bevin ar fi dispus pedepse până la 3 luni de închisoare sau 200 lire amendă în bani. Măsura aceasta intră în vigoare încă în ziua de Vinerea Mare, pentru ca lucrătorii să nu extindă prea mult sărbătorile Paştelui aşa după cum a fost cazul de Crăciun. NU RISIPIŢI PÂINEA ! P Bursa Târgul financiar şi-a început activitatea de vacanţă foarte însufleţită şi cu tendinţă fermă. Petroliferele au continuat să-şi măr tească foarte mult volumul afacerilor. Cu urcări mari în raport cu şedinţa precedentă au încheiat: Concordia la 1360 dela 1200, Prahova la 385 dela 120, Astra Română şi Creditul Minier in câştig cu 100 puncte, Redevenţa la ţ1O faţă de 360. Industrialele s'au negociat susţinute in special Letea pui care închee la 1350 faţă de 1250 şi Mica. Valorile cu venit fix au înregistrat câteva plusuri apreciabile. Au câştigat câte */?.-% de punct. Exproprierea înzestrarea mică şi renta unificată 41/2 la sută. Contribuţia la sursă şi valoarea finală de facturare Pentru a înlătura unele confuzii la aplicarea contribuţiei excepţionale de 40/0 la valoarea finală a mărfurilor importate, ministerul finanţelor a dat ordinul circular nr. 756.001 din 12 Martie a. c. în care precizează că: valoarea finală de facturare cuprinde preţul de cost al mărfurilor, ambalajul, taxele vamale, taxele de consumaţie, timbrul de factură, spese de transport şi orice alte taxe şi impozite care grevează direct asupra mărfurilor. Prin urmare comisioanele cuvenite băncilor care fac transferul, onorariile de avocat, comisioanele de reprezentanţă sau ale agenţilor şi voiajorilor nu se adaugă la factură şi ca atare valoarea acestora nu suportă contribuţia excepţională de 46/0. Dacă totuşi unele organe fiscale de control pretind şi introducerea acestora în preţul final de facturare, li se vor atrage atenţia de către întreprinderile respective asupra ordinului circular al ministerului de finanţe arătat mai sus, care este precis în această privinţă. De altfel, în instrucţiunile ministerului de Finanţe pentru aplicarea legii impozitului excepţional pe exerciţiul financiar 1942/43, care vor fi publicate la 1 Aprilie, se dau preciziuni şi mai amănunţite. Subscripţiile la împrumut Atragem atenţiunea firmelor cari sunt românizate numai din punct de vedere juridic, şi cari în conformitate cu prevederile decretului lege pentru combaterea camuflajului, urmează să declare situaţia reală, că pentru a fi scutite de impozitul de Reîntregire trebuesc să subscrie de patru ori impozitul comercial la care era impusă firma iniţială. Firmele care nu vor subscrie în această măsură, vor plăti drept impozit o sumă egală cu diferenţa nesubscrisă, calculată după cum ara arătat. Preţul produselor petroltfere Revista „România Petroliferă” publică în ultimul său număr un foarte sugestiv tablou comparativ al preţurilor actuale la diferite articole de mare consum faţă de preţul petrolului. In timp ce laptele a ajuns 35 Iei litrul, cartofii 10—16 Iei kgr., lemnele 3—4 lei kgr., electricitatea 10—13 kwc., încălţămintea 5000— 8000 lei perechea, stofa 4000 Iei metrul, etc., singur petrolul, cu toate că preţul de cost, datorită scumpirei materialelor şi mânei de lucru, a crescut cu peste 80o/o, a rămas la 4 lei brul. Dintr’un alt tablou se vede că numai diferenţa între preţurile plafon fixate pentru export şi presurile de sacriiu fixate intern, însumează la consumul din ulimul trimestru al anului 1941 circa 426 milioane Iei. Aceasta corespunde cu o diferenţă anuală de peste un miliard şapte sute de milioane Iei. Dacă această sumă ar fi fost încasată şi învestită în industria petroliferă, s’ar fi putut aduce multe îmbunătăţiri în explorare şî exploatare, care ar însemna reale foloase pentru stat şi pentru consumator. IATA Aplicarea legii impozitului de reîntregire Sumeia datorate de evrei. Conditiunile de plată ale ratelor neplatite la subscrierile vechi. Impunerea veniturilor din tantieme, dividende si altele Războiul contra bolşevismului şi pentru întregirea graniţelor la răsărit a impus sporirea cheltuelilor ţârii. Din încasările bugetare obişnuite, aceste cheltueli nu se puteau acoperi. Apoi, refacerea economică a ţinuturilor eliberate, unde distrugerile armatelor bolşevice nu au avut nici o limită, au cerut alte cheltueli. Pentru acoperirea acestora a fost lansat împrumutul Reîntregirii, cu condiţiuni din cele mai avantajoase pentru subscriitorii de toate categoriile. Când prime şi dobânzi mai mari decât se pot dobândi din multe alte plasamente ale capitalurilor mobiliare, guvernul a înţeles să răsplătească fiecărui subscriitor contribuţia cu care el venea să ajute finanţele publice in aceste împrejurări excepţionale. Termenul de subscriere a fost destul de lung, ca şi cel de plată. Pentru a da tuturor categoriilor de contribuabili putinţa de a subscrie în raport cu veniturile lor, s-a stabilit că cota minimă de subscriere să fie egală cu impozitul asupra venitului anual. Pentru evrei, cota de subscriere a fost stabilită de patru ori mai mare ca aceea a creştinilor. Prin urmare, în loc să fi venit cu o dublare a impozitelor pentru creştini şi cu măsuri financiare mai aspre asupra patrimoniilor evreeşti, guvernul a ales calea împrumutului. Au fost unii cari n’au înţeles că subscrierea la împrumutul Reîntregirii este în primul rând o datorie de conştiinţă, o datorie morală, şi in al doilea rând, dacă nu există conştiinţa acestei datorii morale, ea trebuia să se transforme într-o obligaţiune de ordin material, total legitimată din punctul de vedere al intereselor superioare ale ţării. Pentru aceştia, ministerul de finanţe a venit cu decretul-lege prin care se înfiinţează „Impozitul reîntregirii“, dându-le termen încă o lună de zile — în alte condiţiuni decât primilor subscriitori, — celor cari nu subscriseseră până la 25 Martie. Au fost scutiţide impozitul reîntregirii cei cari au fost mobilizaţi, cari au luat parte sub orice formă la actualul războiu, invalizii, văduvele şi orfanii din toate războaiele de până acum. Ar fi fost necesar să se arate care este situaţia văduvelor din trecutul, războii care s’au căsătorit din nou între timp şi au întreprinderi comerciale sau industriale, sau care au investit averea lor dotată în întreprinderi ale soţilor lor, cari nu sunt scutiţi de acest impozit. Atât legea, cât şi instrucţiunile date de ministerul de finanţe în legătură cu aplicarea ei, sunt pentru toate categoriile de contribuabili destul de clare. Pentru cei cari ne-au pus diverse întrebări în legătură cu aceasta, le dăm explicaţiile de mai jos: VENITURILE DIN PLASAMENTE DE CAPITALURI MOBILIARE Astfel, atât legea cât şi instrtuţiunile, arată că „beneficiarii de venituri din plasamente de capitaluri mobiliare, fie materiale, fie drepturi, ca şi beneficiarii de tantieme, sunt supuşi unui impozit egal cu 35 la sută din valoarea brută a drepturilor și încasărilor din anul 1941“. Prin urmare, cota de 35 la sută se va calcula la venitul brut, înainte de scăderea impozitelor aferente, iar nu din valoarea netă primită, după scăderea impozitelor. Altă chestiune este aceea de a se ști dacă evreii cari sunt beneficiarii unor astfel de venituri vor plăti numai cota de 35 la sută, ca şi creştinii, sau dacă vor plăti această cotă împătrită. In această privinţă, legea şi instrucţiunile dau următoarele preciziuni: „Veniturile din categorii legale diferite, se impun separat. Veniturile din surse diferite, însă de aceeaş categorie, se cumulează în vederea impunerii“. Prin urmare se precizează că toate veniturile , cu excepţia celor ale salariaţilor care nu trec lunar de o anumită sumă, sau ale profesioniştilor liberi care ni depăşesc 48 mii lei anual — sunt supuse impozitului reîntregirii, dacă nu s’a făcut în termenul legal subscrierea la împrumut. Pentru aceşti creştini şi evrei, cotele de impozit vor fi cele prevăzute de legi. De asemenea, legea şi instrucţiunile precizează că: „evreii datorează cu titlul de impozit de reîntregire împătritul sumelor datorate de creştini. Ei sunt scutiţi de acest impozit numai dacă vor fi subscris împătritul sumelor datorate de creştini“, întrucât prin precizarea dintâi se stabileşte că la toate veniturile se datorează impozitul reîntregirii, iar din aceasta, a doua precizare rezultă că evreii datorează împătritul sumelor datorate de creștini, însemnează că și cota de 35 la sută asupra veniturilor rezultate din plasamentele de capitaluri mobiliare, evreii vor plăti-o împătrit. Prin urmare, la venitul brut rezultat din plasamentele de capitaluri mobiliare, evreii vor plăti o cotă egală cu 140 la sută. Explicaţiuni în acest sens ne-au fost date fie către Cassa de amortizare şî finanţare. RATELE NEPLATITE PANA LA 25 MARTIE Se ştie că subscriitorii cari au achitat ratele la sumele subscrise Ia împrumutul reîntregirii înăuntrul termenului ultim, care s’a sfârșit Ia 25 Martie, aveau o primă de 500 Iei Ia fie Ia fiecare titlu de 5000 lei, pentru care primeau in ziua rambursării — în afară de dobânda legală, 6000 de Iei. Sunt unii subscriitori cari n’au achitat înăuntrul termenului de subscriere, una sau două rate din totalul sumelor subscrise. întrucât ni s’au pus unele întrebări în legătură cu condiţiunile în care se achită aceste rate, le dăm următoarele explicaţiuni din sursă oficială. Primele s’au dat numai pentru sumele subscrise şi depuse la oficiile de subscriere până la 25 Martie 1942. Numai aceste sume sunt luate în consideraţie ca subscrise la împrumut. Ratele neplătite până la 25 Martie, se socotesc ca nesubscrise. Dacă aceste rate sunt complectarea cotei minimale de subscriere, ele trebuesc neapărat depuse la cursul lunei Aprilie, însă subscriitorul va depune suma întreagă, fără a mai beneficia de primă, conform nouei legoi prin care se prelungesc subscrierile. Dacă ele nu se vor achita în nouie condiţiuni, sumele acestea vor trebui plătite în cursul lunei Mai sub formă de impozit de reîntregire, adică, vor urma regimul suralor datorate de contribuabilii cari iu au subscris sau nu vor subscrie n termen la împrumut. I. S. M. 1 RAŢIONAREA CAUCIUCULUI IN ARGENTINA BUENOS AIRES. (EPE.). — Din cauza lipsei de materii prime a fost introdusă în Argentina raţionarea cauciucului. Proprietarii de autovehicule primesc o cartelă aliă care îi îndreptăţeşte să cumpere pneumatice noui numai în schimbul celor vechi. Fabricile de cauciuc trebue să-şi reducă producţia de pneumatice pentru camioane cu 20 la sută şi de pneumatice pentru automobile cu 60 la sută faţă de producţia din anul 1941. CERCURILE BERLINEZE DESPRE DECLARAŢIILE FĂCUTE DE D. MAREŞAL ANTONESCU LA BREAZA BERLIN, 30 (Rador). — Discursul d-lui Mareşal Antonescu, Conducătorul Statului, rostit Sâmbătă la Breaza, a fost excepţional de bine primit în cercurile din Berlin. Se subliniază pasajul în care Conducătorul Statului a spus că toată viaţa sa a stat sub semnul muncii şi luptei. Din această deviză guvernul a făcut fundamentul vieţii româneşti. In această concepţie, d. Mareşal Antonescu a urmărit totdeauna cu admiraţie progresul poporului muncitor german de sub conducerea marelui Fuehrer. Tineretul german şi-a regăsit disciplina naţională prin muncă într-un timp foarte scurt şi a asigurat poporului german avantagii care l-au pus în situaţia de a scrie cu sângele acestui tineret o pagină strălucită în istoria germană şi mondială. Ţinta Mareşalului — se subliniază în cercurile germane — este de a învăţa ţăranul şi soldatul român să-şi îngrijească pământul său cu aceiaşi pricepere cu care luptă astăzi. Din acest motiv, d-sa a pus la baza muncii de folos obştesc experienţa germană. Aceleaşi cercuri germane subliniază în sfârşit pasajul din cuvântarea d-lui mareşal Antonescu în care d-sa a arătat că totdeauna acolo unde s'au întâlnit poporul român şi cel german au domnit simţămintele cele mai curate. Noul buget al Statului nu va aduce impozite noui Cu începere de mâine, 1 Aprilie, va intra în vigoare noul buget general al Statului pe exerciţiul financiar 1942—1943. Noul buget, nu aduce nici impozite noui şi nici majorări împovărătoare. Echilibrarea acestui buget a cărui cifră totală desigur trebue să fie mai mare decât cifra bugetului precedent, se obţine numai prin creşterea randamentului firesc al actualelor impozite şi prin unele modificări aduse în aşezarea lor. ........................... la numărul nostru de mâine vom fi în măsură să arătăm structura viitorului buget. Germania urmăreşte cu interes activitatea tineretului român BERLIN, 30 Martie (rp). — Corespondentul diplomatic al agenţiei „Trans, kontinent Press“, scrie : Scurta cuvântare în care Conducătorul Statului Român, Mareşalul Antonescu, s-a ocupat la „Şcoala comandanţilor muncii tineretului român“ cu Însărcinarea tineretului, este o dovadă a armoniei şi a legăturii ideologice care uneşte noua Românie cu Germania. D. Mareşal Antonescu şi-a exprimat prin cuvinte cordiale admiraţia a sa pentru lupta şi munca poporului german chiar şi în domeniul instrucţiunii. Colaborarea care a fost realizată prin înfiinţarea Serviciului român al muncii cu ajutorul experienţelor germane şi al metodelor organizatorii încercate, va contribui şi în România la progresul consecvent al problemelor de educaţi®. Această muncă a tineretului român, ca de altfel și munca constructivă pe care o depune noua Românie, este urmărită în Germania cu cel mai mare interes deoarece rezultatul acestei munci atât in domeniul ideal cât și în domeniul material va deveni odată de asemenea un element al muncii comune europene. MOSCOVA VIOLENT BOMBARDATA DE AVIAŢIA GERMANĂ BERLIN, 30 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică : In regiunea Doneţului, la est de Harcov, au fost respinse atacuri violente ale inamicului, în lupte crâncene, 9 care blindate fiind nimicite cu acest prilej. Şi în celelalte părţi ale frontului de est, pe un ger care s’a lăsat din nou, au fost respinse noui atacuri inamice, în lupte bogate în pierderi pentru inamic. Artileria armatei de uscat a bomi,bardat cu efect bun obiective importante din punct de vedere militar din Leningrad şi Kronstadt. Au fost observate explozii şi incendii durabile. Pe frontul Careliei, forţe aeriene finlandeze au distrus în ziua de 28 Martie, mai multe coloane inamice şi au doborit 27 de avioane sovietice în lupte aeriene. In noaptea trecută, avioane de luptă germane au bombardat cu efect obiective militare în centrul Moscovei, pe Volga superioară şi la est de Begoloje aruncând bombe de calibru greu. Bombe în plin au pricinuit incendii mari în fabricile de armament, printre altele. După cum s’a anunţat printr’un comunicat special, submarine germane au scufundat în Atlanticul de Nord şi în faţa coastei americane, 16 vase de comerţ inamice, cu o deplasare totală de 110.600 tone, printre care se găseau şi 8 vase petroliere mari, cu o deplasare totală de 73.900 tone. Distrugătoare germane au atacat convoiul inamic cu destinaţia Murmansk, care, după cum a declarat comunicatul militar german din 29 Martie, fusese obiectivul unor atacuri aeriene germane. Prin foc de artilerie şi prin torpile, distrugătoarele au scufundat un mare vas de transport de 10.000 tone, care se găsea pe drum din New-York, cu o încărcătură de care blindate şî muniţii. Supravieţuitorii de pe acest vas, precum şi cei de pe un alt vas scufundat de aviaţia germană, au fost luaţi pe bord. După ce s’a făcut lumină, s’a ajuns la o luptă marină cu forţele de siguranţă inamice mult superioare, compuse din distrugătoare și crucișetoare. O lovitură în plin a atins un crucișător britanic, al cărei efect nu a putut fi însă observat, din cauza viscollului. Un distrugător german a fost pierdut, într’o luptă grea. O mare parte din echipajul său a fost salvată de celelalte distrugătoare germane, după ce acestea au respins prin tir de artilerie o formaţie de distrugătoare inamice. In Africa de Nord, activitate de patrule de ambele părţi. In ziua de 28 Martie, în faţă coastei de vest a Franţei, un avion de luptă german a scufundat o altă vedetă rapidă britanica. Cu prilejul atacului aerian britanic asupra localităţii Luebeck, atac anunţat prin comunicatul militar german de ieri, au fost lovite în primul rând cartiere de locuinţe ale oraşului. Populaţia civilă a avut pierderi importante. Cu prilejul raidurilor făcute r de avioane de bombardament britanice izolate noaptea trecută asupra regiunii de coastă olandeze, au fost doborâte douăavioane inamice. Insuccesele împotriva navigaţiei comerciale anglo-americane din Atlanticul de nord, submarinul de sub comanda locotenentului Kies s'a distins in mod deosebit.