Argus, octombrie 1943 (Anul 33, nr. 9124-9149)

1943-10-01 / nr. 9124

ANUL XXXIII Nr. 9124 4 A apărut și s‘a pus la vânzare TIMPUL familiei TIPUL PENTRU TONI No. 191 A B O N In tari Un an 1500 Lei 6 luni 800 3 .. 400 AMINTE In străinătate » H WW „ , peatru bănci, Instituţii ti adi tii puV' Tariful in function­e de convenţiile nogtale internaţionala 8000 Iei anual • iei la tari -12 iei m tMUin­ta 4 PAGINI 5 LEI (metil ZILNIC AL COMERTUIL) BIROURILE, Bucureşti, Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FINANTE! Telefon 3.05.44 Vineri 1 Octombrie A apărut şi s'a pus In vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 191 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia m­ara- Ini si la toate agenţiile de publici­tate, Proprietar: ,,A K G US“ 8. A înscria eut­ If*. 203 fiii». Wow 1 Redact« responsabil: AL. PETROVICH VIITORUL VA DECIDE Odată ce am intrat in războîu, Suntem datori să credem în victo­ria finală. Fără această credinţă, puterea noastră de luptă atât pe front cât şi îndărătul frontului, s'ar fi el înainte de vreme. Nu e mai pu­ţin adevărat însă, că războîu! nu este un spart. El nu are scopul lui de sine însuşi. Nu ne batem pentru a ne bate, ci întrebuinţăm războiul Ca un mijloc violent pentru a ajun­ge la un anumit scop politic pe ca­re nu lam putut realiza prin mij­loace paşnice. Care este scopul nostru politic în incest războiu şi pentru ce ne-am alăturat şi noi de germani în lupta lor cu Ruşii? Răspunsul la această întrebare este şi nu poate fi decât Unul: Asigurarea stăpânirii noastre asupra Bucovinei şi a Basarabiei, teritorii pur româneşti răpite de ruşi din corpul statului nostru, în iunie 1940. Avem şi alte revendicări terito­riale, în alte direcţii- Dar procesul politic pentru acele teritorii româ­neşti pierdute, nu se desbate pe fronturile de luptă din Rusia. Răz­boiul nostru cu Rusia ne-a fost im­pus ca o obligaţie morală de în­săşi agresiunea, nejustifcată prin nimic, a Rusiei în vara 1940. Cca­ 23a de a face acest războ­u ne-a oferit-o armata germană care a trecut victorioasă graniţele ruseşti în 1941. Nu există judecată sănătoasă şi im­parţială care să nu admită că Ro­mânia nu putea sta indiferentă la filtrarea victorioasă a trupelor ger­mane în Rusia în iunie 1941. Ar fi fost o sinucidere morală din partea noastră, dacă jigniţi cum eram până în adâncul sufletului de Rusia, nu ne-am fi asociat cu germanii la ac­ţiunea împotriva Rusiei. Abţinân­­du-ne am fi recunoscut Rusiei drep­tul de a ne desmembra ţara, bazaţi pe incapacitatea noastră de a reac­ţiona chiar şi într-o ocazile minunată ca aceea pe care ne-o oferea Ger­­manîa victorioasă şi stăpână pe­treaga Europă. Sânt comentatori şi critici politi­­po-m­itari, anglosaxonî veritabili sau de ocazie, cari pretind că ac­ţiunea noastră militară trebuia să se oprească la Nistru. Trecând dincolo de Nistru împre­ună cu Germanii, noi am fi făcut o greşeală care ne anulează avanta­­giile poziţiei noastre morale de po­por ofensat şi umilit de Ruşi- Ju­decata aceasta dacă nu e naivă e nesinceră. Ea tinde să descarce pe Ruşi de răspunderea morală pentru agresiunea împotriva noastră, agre­siune motivată de căderea siste­mului politic european aşezat la Versailles şi la Trianon prin înfrân­gerea iremediabilă a armatelor fran­ceze la Sedan. Ruşii au întrebuinţat împotriva noastră victoria germană din occi­dent, noi ar fi trebuit să nu între­buinţăm împotriva ruşilor victoria germană din orient. Dacă în 1941 Rusia ar fi fost o pu­tere militară decăzută și inexisten­tă cum era in 1918, este adevărat că înaintarea noastră peste Nistru ar fi fost o greşală. Dar în 1941 Rusia nu era de loc o putere militară de­­căzută, ci tocmai dimpotrivă. Solu­­ția problemei noastre, Basarabia şi Bucovina, nu o mai puteam deci cău­ta de­cât într'o victorie prin arme alături de germani. Presupunând un moment, că intrând în răz­boi şi alături de Germani, pen­tru redobândirea provinciilor ră­pite, ne am fi oprit cu arma­tele noastre la Nistru, aşteptând victoria germană şi dacă această victorie nu ar mai fi venit nici­o­­dată, oare situaţia noastră ar fi fost mai bună? Laşitatea noastră neaco­perită de armatele germane nu ar fi fost oare şi mai crunt răsplătită de­cât înfrângerea în luptă dreaptă? Sântem alături de germani în lup­ta contra Rusiei prin forţa împreju­rărilor create de Rusia însăşi şi nu pentru vre-o ideologie oarecare. O­­biectul revendicărilor noastre îm­potriva Rusiei, Basarabia şi Buco­­vina, formează cimentu­l legăturilor noastre cu germanii. Viitorul va decide de partea cui va fi victoria, dar oricare ar fi hotărâ­rea viitorului,noi ştim că am luptat şi că luptăm pentru o cauză dreap­ta, pentru redobândirea provinciilor noastre răpite: Basarabia şi Buco­vina şi nimic mai mult. A. Gorier mi . PROBLEMA VALORIFICĂRII VINULUI ŞI RACHIURILOR DIN ACTUALA RECOLTĂ Câteva sugest­ii şi masuri ce se impun. — Lipsa de vase. — Lichidarea datoriilor. —— Cifra de afaceri. Ultimele ştiri venite din regiunile viticole ne arată că producţia de vin va fi abundentă. Dar odată cu acea­sta podgorenii par a fi foarte îngrijo­raţi asupra posibilităţii de valorificare a produselor lor. Pricinile sunt nume­roase şi dau de gândit. In anul 1942 a­ fost introdus vinul­­tip cu preţ maximal, din cauza sla­belor recolte din ultimii ani. S’a întâmplat însă ca recolta din a­­nul 1942 să fie satisfăcătoare, dar din cauza sistemului de speculare a pod­gorenilor de către unii negustori de vinuri, reîmprospătările, de stocuri au fost efectuate de aceştia din urmă la aceiaş tărie-tip (de 9,5 grade) reali­zând câştiguri nepermise prin diferite amestecuri. Din această cauză reese in mod clar de ce cumpărările au fost restrânse. Aşa­dar, aceasta fiind situaţia de pe piaţă pivniţele podgorenilor au rămas aproape neatinse. La aceasta se mai adaugă şi grija producătorilor cari nu ştiu ce să facă cu recolta nouă, care, după cum se ştie, din cauza ridicării preţurilor la unele materiale ea costă mai scump­­de­cât în alţi ani. Apoi nu trebuie ui­tat că mâna de lucru, transportul, etc s’a­ ridicat enorm, iar vasele ne­cesare păstrării vinurilor nu se gă­sesc aproape de loc. De asemenea,­­ nici recolta de tesco­vină şi drojdie nu poate fi valorifi­cată. Aceste produ­se care reprezintă circa 10 la sută din valoarea anuală a c. vinu­lui constitue un câştig destul de în­semnat pentru podgoreni. Aceştia însă nu pot să-şi găsească cumpărători şi nici vase unde să-şi de­poziteze rachiul. Se ştie că anul acesta producătorii de cereale vor avea câştiguri mai în­­semnate. Preţurile cerealelor fiind ■ sa­tisfăcătoare şi recolta bogată- agricul­torii vor avea prilejul să soluţioneze Dacă starea aceasta ar mai dăinui, s’ar putea ajunge la iniţiativa, nefa­vorabile în sensul că s’ar putea in­­globa rachiul în producţia de vin, ceiace ar echivala cu importante pa­gube fiscale în afara faptului că s’ar putea falsifica vinurile. Reese, deci, clar că se impun o se­rie de măsuri pentru îmbunătăţirea­­actualei stări a viticulturii noastre. Si aceasta cât mai­­ neîntârziat. In primul rând trebue procedat cu cea mai mare severitate împotriva celor cari de vreme îndelungată neso­cotesc munca producătorilor şi îşi bat in acelaş timp joc de consumatori. Un control sever al mărfurilor vân­dute publicului ar duce de îndată la un spor important al consumului de vinuri, deoarece în Ioc să consume alte băuturi, consumatorul ar bea vin De asemenea, Statul ar trebui să coordoneze fără zăbavă, activitatea atelierelor fabricilor de vase pentru păstrat vinurile, evitând astfel, pără­­duirea unor masive cantităţi de mat­ti Mai este de dorit,­ o politică de ar­monizare a colectărilor şi vânzărilor de rachiuri industriale şi de drojdie şi rachiuri de tescovină, care ar da vi­ticultorilor siguranţa unor câştiguri mai mari. Iată o serie de probleme pe care Monopolul Alcoolului le-ar avea de soluţionat. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât viticultorii cer această co-* laborare, deoarece instituţia sus nu­mită. ar« y. n­ai aî rolul să iduci o însemnată redevenită Statului, dar mai mult are.chiar datoria să-­ şi spo­rească indirect veniturile printr’o în­curajare a tuturor ramurilor de pro­ducţie. şi unele probleme la cari nici nu se gândeau în an­ii trecuţi. Cum era şi natural, creditorii din conversiune, au găsit în acest an un bun prilej de a li se plăti vechile da­torii cari până acum nici nu puteau fi măcar amintite o statistică precisă cu privire la a­­ceste datorii-nu, s’a făcut până acum. Date mai vechi pe care­ le avem la Îndemână ne arată că numărul acelor cari au beneficiat de legea conversiu­nii datoriilor atingeau cifra de 56.143 debitori și 17.669 creditori. Din numărul total de debitori circa. 68 la sută erau debitori agricoli sub zece hectare. 13,6 la sută cu peste 10 hectare şi restul debitorilor urbani. Este clar, prin urmare, că massa cea mare a datornicilor era reprezen­tată de agricultori mici şi mijlocii. Se ştie că avantagiile acordat® erau destul de bune, atât din punctul de ve­dere al reducerii datoriei, cât şi din acela al eşalonării şi al dobânzii. După vreme de aproape un dece­niu cât a trecut dela legea conver­siunii până astăzi, e probabil că s-au lichidat circa 75 la sută din datorii. Cum în cei cinci ani câţi au mai rămas, nu mai este mult de plătit, a­­gricultorii ar putea scăpa de datorii. Măsurile luate de cei in drept în această privinţă în urma sugestiilor date de ziarul nostru nu de mult, au fost bine venite. Institutul Cooperaţiei primeşte acum şi cereale, adică plata in natură pen­tru datoriile către băncile populere Pentru a convinge pe datornici să-şi plătească datoriile socotim că ar fi ni­merit ca afară de îndemnurile scrise sau verbale, să se mai reobçiaad® u­­nele avantagii noui pentru, a­ se­ sfâ­şi eu socoteli de Acest­ fel. ’ ’ Poate aşa s’ar putea ‘ reuşi să s* '.li­chideze mai de grabă și aceste dato­rii, cari poate cu alt prilej, nu mai puteau fi lichidate. CIFRA DE AFACERI Este interesant de cunoscut modul în care Statul își­ acoperă­ nevoile sale bugetare. .­­Cercetând statisticile cu­ privire la. Continuare in pa­g. II-a Câteva date privitoare la lichidarea datoriilor conversiunii OBLIGAȚIUNILE P­ENTRU FABRICILE de săpun ' aptn. |« w*. Pe data, publicării pre­­decîziuni fabricile și atelierele Producătoare de săpun sunt obligate fă fabric©: Din cantitățile de uleiu solidificat geglicerinat aflate în stoc și netrecute tacă la fabricație la data publicării prezentei deciziuni. Din cantitățile de uleiu solidificat deglicerinat ce mai au de primit, pe baza deciziei ministeriale nr. 132 din 9 Iunie 1943 și a aconturilor aproba­te de subsecretariatul de stat al a­­provizionării nr. 48.453 din 17 Iulie 1943. precum și din cantitățile de uleiu soldificat deglicerinat ce li se vor re­partiza în viitor de subsecretariatul de stat al aprovizionării, numai trei categorii de săpunuri, și anume: a) Săpun de rufe cu bază de uleiu solidificat deglicerinat și acizi nafte­­nici, denumit tip „N. S.“; b) Săpun de rufe cu bază de uleiu solidificat deglicerinat uleiu de floa­rea soarelui brut deglicerinat sau a­cizi graşi provenind din rafineria u­­leiurior comestibile, cu umplutură, denumit tip ,,S. IT.”; c) Săpun de rufe cu bază de uleiu solidificat deglicerinat uleiu de floa­rea soarelui brut deglicerinat sau a­­cizi graşi provenind din rafinarea u­­leiurilor comestibile fără umplutură, denumit tip „S”. Până la noul dispoziţiuni se inter­zice utilizarea uleiurilor solidificate de glicerinat pentru fabricarea altor categorii de săpun, decât cele prevă­zute mai sus ( de exemplu : săpunul de toaletă, precum și săpunuri spe­ciale, medicinale, lichide, fulgi de să­pun, prafuri de spălat, săpun de ras etc.). ART. 2. — Săpunul cu bază de u­­leiu solidificat, uleiu deglicerinat și acizi naftenici, prevăzut la art. 1. lit a. va fi pus in vânzare numai în cu­pluri de formă prismatică, în greuta­te de 1 kg. sau 0,500 kg., cu o tole­ranţa în plus sau minus de 2 la sută în momentul ştanţării. Calupurile vor avea marginile drepte şi bine definite, vor fi stanţate cu chenar, având în­semnate sferturile de kilogram In li­nii transversale şi având imprimate pe fiecare sfert de kilogram literile N. S., denumirea fabricii sau emble­ma înregistrată şi preţul pe sfert de kilogram. ART. 3. - Săpunul de rufe cu bază de uleiu solidificat deglicerinat uleiu de floarea soarelui brut sau acizi graşi provenind din rafinarea uleiuri­lor comestibile cu umplutură, prevăd aut art. 1 alin. b), va fi pus în vân­zare numai in calupuri de formă pris­matică In greutate de 1 sau 2 kg., calupurile de săpun vor avea ştampi­la în mod vizibil pe tot lungul lor și la capete litera „S. U.“, denumirea fabricei producătoare sau emblema de fabricaţie ai preţul stabilit pe kilo­gram. ART. 4. - Săpunul de rufe cu bază de uleiu solidificat deglicerinat şi u­­leiu brut de floarea soarelui deglice­rinat sau acizi graşi proveniţi din ra­finarea uleiurilor comestibile prevă­zut în art. 1, alin c, va fi pus în vân­zare astfel: a) In calupuri de formă pris­matică, în greutate de 1 kg. şi 0.500 kg., cu o toleranţă în plus sau minus de 2 la sută în momentul ştanţării. Calupurile vor avea margi­nile drepte şi bine definite vor fi ştanţate cu chenar având însemnata sferturile de kilogram cu o linie tran­sversală şi vor avea imprimat pe fiecare sfert de kilogram, litera „S“ denumirea fabricii sau emblema înre­gistrată cu preţul pe sfert de kilo­gram; b) în bucăţi a 100 grame ca săpun de spălat mâinile. Bucata va fi da formă prismatică cu marginile drepte şi bine definite, va fi stanţată cu che­nar şi va avea imprimat litera ,.S" fabrica sau emblema Înregistrată şi preţul in lei pe bucată. ART. 5. — Fabricile şi atelierele producătoare d® săpun care primesc cote de uleiu solidificat deglicerinat dela subsecretariatul de stat al apro­vizionării armatei şi populaţiei civile, sunt obligate să fabrice săpunurile prevăzute la art. 1 alin. a, b și c, in următoarele condițiuni: a) Săpunul „N. S.“ indicat la art. 1, alin. a, se va produce exclusiv pen­tru trebuinţele armatei; b) Săpunul „3. U.“ și „S“, indicat la art. 1 alin. b și c, se vor fabrica exclusiv pentru aprovizionarea popu­laţiei civile. Proporţia de fabricaţie a lor este lăsată liberă. A­RT. 6. — Săpunurile de rufe indi­cate în art. 1, alin. a, b şi c, vor tre­bui să îndeplinească condiţiunile de fabricaţie, prevăzute la cadtul de sar­cini ce urmează: a Veniturile exploatării pescuitului Evoluţiei produ­st iei® Peştele sărat * îmbunătăţirea condiţiilor de transport* Pescu­itul maritim In cursul ultimilor trei ani, pro­ducţia piscicolă a fost în continuă creştere ajungând în anul 1942 la cifră neîntâlnită in statisticele noastre in ultimii 50 de ani cu ci­fra de 40.736.674 kgr. la care adău­gându-se cantităţile pescuite, în ANUL 1940—1941 1941— 1942— 1942— 1943 1 Aprilie 1943— 30 Iunie 1943— Beneficiile nete realizate de di­recţia comercială a pescăriilor au evoluat astfel In exerciţiul 1940-41. 179.672.214 lei în anul 1941-42, 276 563.405 lei în exer­ciţi­ul 1942-43,. 533.324.862 lei. Redevenţa vărsată statului a mar­cat aceleaşi majorări succesive şi anume: 146.850 000 în 1940-41, 225 milioane 544.000 în 1941-42 şî 306 milioane 480.000 în exerciţiul 1942- 1943. La atingerea acestui rezultat şi a ajuns printr-o intervenţie activă a administraţiei de stat a pescăriilor. Pescarii au fost înzestrati cu ma­­teriale şi unelte a căror valoare s'a ridicat la 68.183.090 Iei în exerciţiul 1941- 42 şî la 81.199-199 în exerciţiul 1942- 43. PEŞTELE SARAT Pentru aprovizionarea populaţiei pe timp de­ iarnă, direcţia comerci­ală a pescăriilor a sărat şi a vân­dut in 1941-42 o cantitate de 1.824.498 kgr. peşte sărat în va­loare de 92.340.199 lei iar în 1942- 43, o cantitate de 1.464.590 kgr. peste sărat în val. de 135.000.000 lei. TRANSPORTUL PEŞTELUI Pentru asigurarea transportului s’au construit în şantierele din Tul­­cea trei mahoane cu o capacitate de 3,5 vagoane şi alte 3 mahoane de aceiaşi capacitate au fost repa­rate.­­ Mahoanele sunt­vas® de lemn cari merg pe Dunăre remorcate. Au fost comandate In Gemania bălţii© particulare se ajunge la un total de 53.736.674 kgr. peşte. EVOLUŢIA PRODUCŢIEI Evoluţia producţiei piscicolei în bălţile proprietatea statului rezul­­­tă din, următorul tablou: patru vase fluviale de câte 80-100 tone pentru transportul peştelui , braţele şi canalele din Delta Dună­rei. : ,­ * Pentru a asigura transport’ peştelui în bune cgrin­ţijuaii s’au pus în circulaţie pe liniile­­căilor ferate,, şapte vagoane frigoriferei speciale şi s‘au mai comandat în­că 22 asemena vagoane. FIGORIFERE Pentru o mai bună realizare a va­lorificării peştelui s'au pus în con­strucţie o serie de frigortfere de mare capacitate la Galaţi, Sf. Gheor­­ghe, Vâlcov, Tulcea, Jurilofca, Con­stanţa şi Cetatea Albă. Lucrările sunt în curs de execu­tare-Pescuitul­­ în Marea Neagră a ajunsese în 1939 la cifra de 3.521 mii kgr. După ce în anii 1940-41, pescuitul în­­ mare nu a produs de­cât circa un milion kgr. anual, din cauza restricţiilor impuse de sta­rea de război, a fost reluat în 1942 iar producţia a atins cifra de 3.094 mii 238 kgr. Pentru intensificarea pescuitului maritim s-au comandat în Germa­nia patru cutere motorizate pes­căreşti mari, iar pentru pescuitul în larg s-au comandat în Suedia zece cutere motorizate. Aceste comenzi constituesc nu­mai­­ prima parte din programa de învechi­mii pentru organizarea pes­cuitului maritim. In program se prevede construcţia a trei­zeci de vase de pescuit. PRODUCŢIA BASARABIEI In Basarabia, pescuitul a fost re­luat imediat după desrobire. S-a pescuit în apele exploatate de stat şi în lacurile fosta proprietate a epitropiei liceului din Bolgrad şî în bălţile arendate şi comunale o cantitate de 10.050.000 kg. peşte. De asemeni au fost puse în ex­ploatare şi heleşteeele basarabene cari ocupă o suprafaţă de circa 8000 ha­ şi cari erau cam neglijate până te -a asasat Blaasali soîneţdalî I pescăriilor a luat în primire 72 din aceste iazuri. Pe baza dispoziţiilor date de d. Mareşal Ion Antonescu s-a început în cursul lunei octombrie 1941, campania de refacere a iazurilor şi heleşteurilor din Basarabia, alegan­­du-se initial câte două iazuri de fie­care judeţ. INDUSTRIALIZAREA1 ! Fabrica de conserve de peşte din Cetatea Albă, a industrializat în 1942 o cantitate de 120.536 kgr, peste. In acest răstimp s-au înfiinţat două şcoli practice de pescari şi un cămin. Au fost aduse în ţară 404 familii de pescari români şi 6 familii de pescari lipoveni din Turtucaia care urmează a fi împroprietăriţi în judeţele Romanaţi, Teleorman, Vlaşca, Ilfov, Ialomiţa, Constanţa şi Tulcea. Cantitatea în : Valoarea în lei I 829.821.512 103.347.480 Pescuitul maritim 10.240.764 22.605.263 40.736.674 5.295361 554.766.521 923.414.101 ATff" ■ !' iii in mmmmmem P­I­A­T­A Bursa Şedinţa de Miercuri a ram­as la fel de c­almă ca fi cele precedente. ifid compartimentul rentelor singu­rul susţinut In ultima vreme, nu s’a bucurat de o atmosferă mai favora­bila.­­ Petrolerele au continuat să ■rămâ­nă necotăte. Bancarele n’au fost­­ reprezentate decât prin Banca Românească, şi a­­ceastă m­­afor regres, d­intre industriale s’au negociat nu­mai Mica şi Letea, cu minusuri de câte 10 puncte. Volumul afacerilor a fost foarte scăzut. De când începe im­­punerea la cota de a­­filiere Ministerul finanţelor, a dat la 22 Septembrie a. c. un comu­nicat prin care fixează data de când se­ datoreşte plata cotei com­plimentare de afiliere. Potrivit co­municatului cota de afiliere trebue plătită'la'mărfurile intrate în vămi de la. 1 ' Iulie a. c. ' Desigur că sumele respective nu­ mai ' pot fi încasate prin vămi ci prin administraţiile financiare. Se pune însă întrebarea : ce se în­tâmplă cu comercianţii socotiţi a­­filiaţi, pe baza situa­ţiei importului lor pe anul­ trecut ? Cum vor a­­chita ei sumele considerate drept cote de afiliere, după ce au vân­dut mărfurile fără să-şi calculeze în preţul de vânzare şi acest im­­pozit suplim­entar pe cinii de a­­faceri? - • ■” ’;r -) .'Nu se poate nici­ măcar o­biecta că obligaţiunea calculării co­tei complimentare în preţul de vân­zare incumbă comercianţilor, fiindcă aceştia nu-şi pot­ adăuga în preţ decât impozitele pe­ cari le suportă marfa, or marfar ori marfă trebuind să fie impusă la vamă conformi legii, din moment ce n’a fost impusă, comercianţii nu sunt îndreptăţiţi să-şi calcu­leze în preţ un impozit inexistent. In orice caz, dacă ministerul crede de cuviinţă că se pot apli­ca dispoziţiile legii pentru aşezarea impozitului pe cifra de afaceri pri­vitoare la afiliere, cu toate obiec­ţiile can'­­ s'au 'adus., e­ste ne­cesar ca să explice cum urmează să­­se facă imipunerea, fără, de care nu se pot' face în mod nor­mal’ plăţile, ' ‘ ' .| Furniturile către Stat de mărfuri maximali­­zate Se ştie că potrivit legii tim­brului toate furniturile făcute de către Stat suportă un impozit pro­porţional de 1,70 la sută perce­put prin viză la administraţiile fi­nanciare.­­ Potrivit art. 36 al. 1 din legea timbrului, acest impozit urmează să fie suportat de furnizori. A­­ccelaş articol în aliniatul 'ultim" a­­rată că în cazul când mărfurile furnizate au preturi maximale, im­pozitul proportional de 1,70 la sută va fi suportat de stat. Acest ultim aliniat al art. 36 din legea timbrului, a fost in­trodus prin modificarea făcută le­gii la 1 Aprilie a. c., de când i se aplică prevederile. Conţinuşareri asocia­­ţiei cu urmaşii nu es­te obligatorie Suntem întrebaţi dacă un aso­ciat­ într’o societate în nume co­lectiv fiind decedat, moştenitorii săi pot pretinde să-l înlocuiască. Arătăm că potrivit art. 193 din codul de comerţ nu numai că nu există această obligaţiune pentru asociaţii rămaşi în viaţă, dar so­cietatea nici nu mai poate func­ţiona în caz de moarte, interdic­­ţiune­ sau incapacitate legală a unuia din asociaţi. Toate opera­ţiunile făcute de la data decesului sau pronunţarea incapacităţii unui­­­asociat nu se răsfrâng atât ca drepturi cat şi ca obligaţiuni,­­de­cât asupra asociaţilor răm­aşi in societate. Moştenitorii celui dece­dat sau curatorul incapabilului nu pot pretinde nimic­ asupra ope­raţiunilor comerciale,­­ ■’. Drepturile urmaşilor sau ale in­capabilului urmează a fi stabilite material, potrivit cu bunurile exi­stente în inventar la data încetării din viaţă­ sau a constatării inca­pacităţii pe cale judecătorească. Numai în cazul când prin con­tractul de asociaţie s'a prevăzut din urmaş, pentru vreunul dintre asociaţi, atunci acela poate pre­tinde dreptul de a intra in aso­ciație, pe care nu . ll poate con­feri decat contractul. ! ; -■ LA ISTANBUL A sosit Marți o delegație comercială română ISTANBUL, 20 fPador). — Ieri a sosit la Istanbul, o delegație com­er­­cică română, pentru a lua contact cu: cercurite comercială locate. ✓­ mmm Ratificarea convenţiei r­omâno-slovace pent­ru navigaţie BRATISLAVA 59 (Hadar).­­ Inni J »•rut l«e la Minsterul de Erf/Irne din Bratislava, schimbul Instrumentelor­ de ra­­tificare a convenţiei româno-slovace privi­­toare la dubla impunere pentru navigaţie. Schimbul Instrumentelor de ratificare »,a făcut între d. dr. Tuka, Preşedintele Con­su­lului şi ministru de externe slovac şi d .Gheorghe Elefterescu, ministrul Româ­niei. Admiterea in școlile medii de agricultură „Monitorul Oficial“, din .29 art., publica următorul decret-lege pentru­ moslificarea art. 55 din legea învățământului agricol din 30 Septembrie 1938: AHT ONIC. - Se modifică precum ur­­mează art 36 din legea pentru organiza­­rea învățământului mediu, inferior şi de popularizare­­ din 30 Septembrie 1938. ART. 36. In şcolile medii sunt admişi absolvenţii şcolilor inferioare de agricul­tură şi absolvenţii celor­­ clasa din cursul inferior al liceului sau ai unei şcoli echi­valente ca studii, având vârsta da cel pu­ţin 19­ ani împliniţi. Nu se admite nici o dispensă. , Admiterea în şcoală se face în urma u­­nui examen scris şi oral, din următoarele­ materii, după programul şcolilor inferioa­re de agricultură: limba română; matema­tici; ştiinţe naturale; ştiinţe fizico-chimice. Primii trei absolvenţi (în ordinea clasi­ficării) ai şcolilor inferioare de agric­ultu­­ră, vor fi admişi în şcolile medii, faxe examen. M­ouile pre eile ca m­­uflaju­lui luminilor] In enilepmn­ate cu art. 4 din Ordonanţa nr. 9 din 14 Aprilie 1943, dîspo*ît*MnH® art* 1,2, 3, 5,6 şi 7 re­feritoare la camuflaj se vor aplica începând din ziua de 1 Octom­brie 1943, între orele 19 şi 5,30 dimineaţa. ispozţii cu privire la tariful de mărfuri româno-bulgar Direcţia comercială p. t. v. face cu­­noscut că de la 1 Octombrie a. c., se aduc importante modificări în tariful direct de mărfuri român-bulgar, cu privire la transporturile cu dstinaţia Burgas şi Varna, modificându-se şi taxele prevăzute pentru aceste sta­ţiuni. . De asemenea, la taxarea vagoane­lor particulare goale cu ferry-boat-ul, între Giurgiu şi Rusciuk, taxa de fie­care oră poate fi 100 lei sau 50 leva. S’au pus in vigoare dela 20 Septem­brie a. c. nevti fascicole tarifare cu privire la următoarele mărfuri: In direcţia Bulgaria-Rominia: Fasclee­ale tarifare pentru cereale, arpagic fruste, bota de ardei, untde­lemn, măsline, .­lemn® de foc, carne proaspătă, peşte, ouă, vin, caolini, ni­sip pentru fabricarea sticlei, marmoră, fier vechi. In direcţia România-Bulgaria ; Fascicolele tarifare pentru cereale, seminţe oleaginoase, cherestea, hârtie, sticlă, articole de sticlă, fier şi oţel. De asemeni, în tariful de mărfuri la capitolul F s'au şters unele fasci­cole tarifare şi s’au înlocuit cu altele noul. Toate nouile fascicole tarifare, ce s’au Introdus în acest tarif se găses­­c o vânzare la Biroul Oficial de Voiaj C. F. R.

Next