Argus, octombrie 1943 (Anul 33, nr. 9124-9149)
1943-10-01 / nr. 9124
ANUL XXXIII Nr. 9124 4 A apărut și s‘a pus la vânzare TIMPUL familiei TIPUL PENTRU TONI No. 191 A B O N In tari Un an 1500 Lei 6 luni 800 3 .. 400 AMINTE In străinătate » H WW „ , peatru bănci, Instituţii ti adi tii puV' Tariful in functione de convenţiile nogtale internaţionala 8000 Iei anual • iei la tari -12 iei m tMUinta 4 PAGINI 5 LEI (metil ZILNIC AL COMERTUIL) BIROURILE, Bucureşti, Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FINANTE! Telefon 3.05.44 Vineri 1 Octombrie A apărut şi s'a pus In vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 191 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia mara- Ini si la toate agenţiile de publicitate, Proprietar: ,,A K G US“ 8. A înscria eut If*. 203 fiii». Wow 1 Redact« responsabil: AL. PETROVICH VIITORUL VA DECIDE Odată ce am intrat in războîu, Suntem datori să credem în victoria finală. Fără această credinţă, puterea noastră de luptă atât pe front cât şi îndărătul frontului, s'ar fi el înainte de vreme. Nu e mai puţin adevărat însă, că războîu! nu este un spart. El nu are scopul lui de sine însuşi. Nu ne batem pentru a ne bate, ci întrebuinţăm războiul Ca un mijloc violent pentru a ajunge la un anumit scop politic pe care nu lam putut realiza prin mijloace paşnice. Care este scopul nostru politic în incest războiu şi pentru ce ne-am alăturat şi noi de germani în lupta lor cu Ruşii? Răspunsul la această întrebare este şi nu poate fi decât Unul: Asigurarea stăpânirii noastre asupra Bucovinei şi a Basarabiei, teritorii pur româneşti răpite de ruşi din corpul statului nostru, în iunie 1940. Avem şi alte revendicări teritoriale, în alte direcţii- Dar procesul politic pentru acele teritorii româneşti pierdute, nu se desbate pe fronturile de luptă din Rusia. Războiul nostru cu Rusia ne-a fost impus ca o obligaţie morală de însăşi agresiunea, nejustifcată prin nimic, a Rusiei în vara 1940. Cca 23a de a face acest războu ne-a oferit-o armata germană care a trecut victorioasă graniţele ruseşti în 1941. Nu există judecată sănătoasă şi imparţială care să nu admită că România nu putea sta indiferentă la filtrarea victorioasă a trupelor germane în Rusia în iunie 1941. Ar fi fost o sinucidere morală din partea noastră, dacă jigniţi cum eram până în adâncul sufletului de Rusia, nu ne-am fi asociat cu germanii la acţiunea împotriva Rusiei. Abţinându-ne am fi recunoscut Rusiei dreptul de a ne desmembra ţara, bazaţi pe incapacitatea noastră de a reacţiona chiar şi într-o ocazile minunată ca aceea pe care ne-o oferea Germanîa victorioasă şi stăpână petreaga Europă. Sânt comentatori şi critici politipo-mitari, anglosaxonî veritabili sau de ocazie, cari pretind că acţiunea noastră militară trebuia să se oprească la Nistru. Trecând dincolo de Nistru împreună cu Germanii, noi am fi făcut o greşeală care ne anulează avantagiile poziţiei noastre morale de popor ofensat şi umilit de Ruşi- Judecata aceasta dacă nu e naivă e nesinceră. Ea tinde să descarce pe Ruşi de răspunderea morală pentru agresiunea împotriva noastră, agresiune motivată de căderea sistemului politic european aşezat la Versailles şi la Trianon prin înfrângerea iremediabilă a armatelor franceze la Sedan. Ruşii au întrebuinţat împotriva noastră victoria germană din occident, noi ar fi trebuit să nu întrebuinţăm împotriva ruşilor victoria germană din orient. Dacă în 1941 Rusia ar fi fost o putere militară decăzută și inexistentă cum era in 1918, este adevărat că înaintarea noastră peste Nistru ar fi fost o greşală. Dar în 1941 Rusia nu era de loc o putere militară decăzută, ci tocmai dimpotrivă. Soluția problemei noastre, Basarabia şi Bucovina, nu o mai puteam deci căuta decât într'o victorie prin arme alături de germani. Presupunând un moment, că intrând în război şi alături de Germani, pentru redobândirea provinciilor răpite, ne am fi oprit cu armatele noastre la Nistru, aşteptând victoria germană şi dacă această victorie nu ar mai fi venit niciodată, oare situaţia noastră ar fi fost mai bună? Laşitatea noastră neacoperită de armatele germane nu ar fi fost oare şi mai crunt răsplătită decât înfrângerea în luptă dreaptă? Sântem alături de germani în lupta contra Rusiei prin forţa împrejurărilor create de Rusia însăşi şi nu pentru vre-o ideologie oarecare. Obiectul revendicărilor noastre împotriva Rusiei, Basarabia şi Bucovina, formează cimentul legăturilor noastre cu germanii. Viitorul va decide de partea cui va fi victoria, dar oricare ar fi hotărârea viitorului,noi ştim că am luptat şi că luptăm pentru o cauză dreapta, pentru redobândirea provinciilor noastre răpite: Basarabia şi Bucovina şi nimic mai mult. A. Gorier mi . PROBLEMA VALORIFICĂRII VINULUI ŞI RACHIURILOR DIN ACTUALA RECOLTĂ Câteva sugestii şi masuri ce se impun. — Lipsa de vase. — Lichidarea datoriilor. —— Cifra de afaceri. Ultimele ştiri venite din regiunile viticole ne arată că producţia de vin va fi abundentă. Dar odată cu aceasta podgorenii par a fi foarte îngrijoraţi asupra posibilităţii de valorificare a produselor lor. Pricinile sunt numeroase şi dau de gândit. In anul 1942 a fost introdus vinultip cu preţ maximal, din cauza slabelor recolte din ultimii ani. S’a întâmplat însă ca recolta din anul 1942 să fie satisfăcătoare, dar din cauza sistemului de speculare a podgorenilor de către unii negustori de vinuri, reîmprospătările, de stocuri au fost efectuate de aceştia din urmă la aceiaş tărie-tip (de 9,5 grade) realizând câştiguri nepermise prin diferite amestecuri. Din această cauză reese in mod clar de ce cumpărările au fost restrânse. Aşadar, aceasta fiind situaţia de pe piaţă pivniţele podgorenilor au rămas aproape neatinse. La aceasta se mai adaugă şi grija producătorilor cari nu ştiu ce să facă cu recolta nouă, care, după cum se ştie, din cauza ridicării preţurilor la unele materiale ea costă mai scumpdecât în alţi ani. Apoi nu trebuie uitat că mâna de lucru, transportul, etc s’a ridicat enorm, iar vasele necesare păstrării vinurilor nu se găsesc aproape de loc. De asemenea, nici recolta de tescovină şi drojdie nu poate fi valorificată. Aceste produse care reprezintă circa 10 la sută din valoarea anuală a c. vinului constitue un câştig destul de însemnat pentru podgoreni. Aceştia însă nu pot să-şi găsească cumpărători şi nici vase unde să-şi depoziteze rachiul. Se ştie că anul acesta producătorii de cereale vor avea câştiguri mai însemnate. Preţurile cerealelor fiind ■ satisfăcătoare şi recolta bogată- agricultorii vor avea prilejul să soluţioneze Dacă starea aceasta ar mai dăinui, s’ar putea ajunge la iniţiativa, nefavorabile în sensul că s’ar putea ingloba rachiul în producţia de vin, ceiace ar echivala cu importante pagube fiscale în afara faptului că s’ar putea falsifica vinurile. Reese, deci, clar că se impun o serie de măsuri pentru îmbunătăţireaactualei stări a viticulturii noastre. Si aceasta cât mai neîntârziat. In primul rând trebue procedat cu cea mai mare severitate împotriva celor cari de vreme îndelungată nesocotesc munca producătorilor şi îşi bat in acelaş timp joc de consumatori. Un control sever al mărfurilor vândute publicului ar duce de îndată la un spor important al consumului de vinuri, deoarece în Ioc să consume alte băuturi, consumatorul ar bea vin De asemenea, Statul ar trebui să coordoneze fără zăbavă, activitatea atelierelor fabricilor de vase pentru păstrat vinurile, evitând astfel, părăduirea unor masive cantităţi de matti Mai este de dorit, o politică de armonizare a colectărilor şi vânzărilor de rachiuri industriale şi de drojdie şi rachiuri de tescovină, care ar da viticultorilor siguranţa unor câştiguri mai mari. Iată o serie de probleme pe care Monopolul Alcoolului le-ar avea de soluţionat. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât viticultorii cer această co-* laborare, deoarece instituţia sus numită. ar« y. nai aî rolul să iduci o însemnată redevenită Statului, dar mai mult are.chiar datoria să- şi sporească indirect veniturile printr’o încurajare a tuturor ramurilor de producţie. şi unele probleme la cari nici nu se gândeau în anii trecuţi. Cum era şi natural, creditorii din conversiune, au găsit în acest an un bun prilej de a li se plăti vechile datorii cari până acum nici nu puteau fi măcar amintite o statistică precisă cu privire la aceste datorii-nu, s’a făcut până acum. Date mai vechi pe care le avem la Îndemână ne arată că numărul acelor cari au beneficiat de legea conversiunii datoriilor atingeau cifra de 56.143 debitori și 17.669 creditori. Din numărul total de debitori circa. 68 la sută erau debitori agricoli sub zece hectare. 13,6 la sută cu peste 10 hectare şi restul debitorilor urbani. Este clar, prin urmare, că massa cea mare a datornicilor era reprezentată de agricultori mici şi mijlocii. Se ştie că avantagiile acordat® erau destul de bune, atât din punctul de vedere al reducerii datoriei, cât şi din acela al eşalonării şi al dobânzii. După vreme de aproape un deceniu cât a trecut dela legea conversiunii până astăzi, e probabil că s-au lichidat circa 75 la sută din datorii. Cum în cei cinci ani câţi au mai rămas, nu mai este mult de plătit, agricultorii ar putea scăpa de datorii. Măsurile luate de cei in drept în această privinţă în urma sugestiilor date de ziarul nostru nu de mult, au fost bine venite. Institutul Cooperaţiei primeşte acum şi cereale, adică plata in natură pentru datoriile către băncile populere Pentru a convinge pe datornici să-şi plătească datoriile socotim că ar fi nimerit ca afară de îndemnurile scrise sau verbale, să se mai reobçiaad® unele avantagii noui pentru, a se sfâşi eu socoteli de Acest fel. ’ ’ Poate aşa s’ar putea ‘ reuşi să s* '.lichideze mai de grabă și aceste datorii, cari poate cu alt prilej, nu mai puteau fi lichidate. CIFRA DE AFACERI Este interesant de cunoscut modul în care Statul își acoperă nevoile sale bugetare. .Cercetând statisticile cu privire la. Continuare in pag. II-a Câteva date privitoare la lichidarea datoriilor conversiunii OBLIGAȚIUNILE PENTRU FABRICILE de săpun ' aptn. |« w*. Pe data, publicării predecîziuni fabricile și atelierele Producătoare de săpun sunt obligate fă fabric©: Din cantitățile de uleiu solidificat geglicerinat aflate în stoc și netrecute tacă la fabricație la data publicării prezentei deciziuni. Din cantitățile de uleiu solidificat deglicerinat ce mai au de primit, pe baza deciziei ministeriale nr. 132 din 9 Iunie 1943 și a aconturilor aprobate de subsecretariatul de stat al aprovizionării nr. 48.453 din 17 Iulie 1943. precum și din cantitățile de uleiu soldificat deglicerinat ce li se vor repartiza în viitor de subsecretariatul de stat al aprovizionării, numai trei categorii de săpunuri, și anume: a) Săpun de rufe cu bază de uleiu solidificat deglicerinat și acizi naftenici, denumit tip „N. S.“; b) Săpun de rufe cu bază de uleiu solidificat deglicerinat uleiu de floarea soarelui brut deglicerinat sau acizi graşi provenind din rafineria uleiurior comestibile, cu umplutură, denumit tip ,,S. IT.”; c) Săpun de rufe cu bază de uleiu solidificat deglicerinat uleiu de floarea soarelui brut deglicerinat sau acizi graşi provenind din rafinarea uleiurilor comestibile fără umplutură, denumit tip „S”. Până la noul dispoziţiuni se interzice utilizarea uleiurilor solidificate de glicerinat pentru fabricarea altor categorii de săpun, decât cele prevăzute mai sus ( de exemplu : săpunul de toaletă, precum și săpunuri speciale, medicinale, lichide, fulgi de săpun, prafuri de spălat, săpun de ras etc.). ART. 2. — Săpunul cu bază de uleiu solidificat, uleiu deglicerinat și acizi naftenici, prevăzut la art. 1. lit a. va fi pus in vânzare numai în cupluri de formă prismatică, în greutate de 1 kg. sau 0,500 kg., cu o toleranţa în plus sau minus de 2 la sută în momentul ştanţării. Calupurile vor avea marginile drepte şi bine definite, vor fi stanţate cu chenar, având însemnate sferturile de kilogram In linii transversale şi având imprimate pe fiecare sfert de kilogram literile N. S., denumirea fabricii sau emblema înregistrată şi preţul pe sfert de kilogram. ART. 3. - Săpunul de rufe cu bază de uleiu solidificat deglicerinat uleiu de floarea soarelui brut sau acizi graşi provenind din rafinarea uleiurilor comestibile cu umplutură, prevăd aut art. 1 alin. b), va fi pus în vânzare numai in calupuri de formă prismatică In greutate de 1 sau 2 kg., calupurile de săpun vor avea ştampila în mod vizibil pe tot lungul lor și la capete litera „S. U.“, denumirea fabricei producătoare sau emblema de fabricaţie ai preţul stabilit pe kilogram. ART. 4. - Săpunul de rufe cu bază de uleiu solidificat deglicerinat şi uleiu brut de floarea soarelui deglicerinat sau acizi graşi proveniţi din rafinarea uleiurilor comestibile prevăzut în art. 1, alin c, va fi pus în vânzare astfel: a) In calupuri de formă prismatică, în greutate de 1 kg. şi 0.500 kg., cu o toleranţă în plus sau minus de 2 la sută în momentul ştanţării. Calupurile vor avea marginile drepte şi bine definite vor fi ştanţate cu chenar având însemnata sferturile de kilogram cu o linie transversală şi vor avea imprimat pe fiecare sfert de kilogram, litera „S“ denumirea fabricii sau emblema înregistrată cu preţul pe sfert de kilogram; b) în bucăţi a 100 grame ca săpun de spălat mâinile. Bucata va fi da formă prismatică cu marginile drepte şi bine definite, va fi stanţată cu chenar şi va avea imprimat litera ,.S" fabrica sau emblema Înregistrată şi preţul in lei pe bucată. ART. 5. — Fabricile şi atelierele producătoare d® săpun care primesc cote de uleiu solidificat deglicerinat dela subsecretariatul de stat al aprovizionării armatei şi populaţiei civile, sunt obligate să fabrice săpunurile prevăzute la art. 1 alin. a, b și c, in următoarele condițiuni: a) Săpunul „N. S.“ indicat la art. 1, alin. a, se va produce exclusiv pentru trebuinţele armatei; b) Săpunul „3. U.“ și „S“, indicat la art. 1 alin. b și c, se vor fabrica exclusiv pentru aprovizionarea populaţiei civile. Proporţia de fabricaţie a lor este lăsată liberă. ART. 6. — Săpunurile de rufe indicate în art. 1, alin. a, b şi c, vor trebui să îndeplinească condiţiunile de fabricaţie, prevăzute la cadtul de sarcini ce urmează: a Veniturile exploatării pescuitului Evoluţiei produst iei® Peştele sărat * îmbunătăţirea condiţiilor de transport* Pescuitul maritim In cursul ultimilor trei ani, producţia piscicolă a fost în continuă creştere ajungând în anul 1942 la cifră neîntâlnită in statisticele noastre in ultimii 50 de ani cu cifra de 40.736.674 kgr. la care adăugându-se cantităţile pescuite, în ANUL 1940—1941 1941— 1942— 1942— 1943 1 Aprilie 1943— 30 Iunie 1943— Beneficiile nete realizate de direcţia comercială a pescăriilor au evoluat astfel In exerciţiul 1940-41. 179.672.214 lei în anul 1941-42, 276 563.405 lei în exerciţiul 1942-43,. 533.324.862 lei. Redevenţa vărsată statului a marcat aceleaşi majorări succesive şi anume: 146.850 000 în 1940-41, 225 milioane 544.000 în 1941-42 şî 306 milioane 480.000 în exerciţiul 1942- 1943. La atingerea acestui rezultat şi a ajuns printr-o intervenţie activă a administraţiei de stat a pescăriilor. Pescarii au fost înzestrati cu materiale şi unelte a căror valoare s'a ridicat la 68.183.090 Iei în exerciţiul 1941- 42 şî la 81.199-199 în exerciţiul 1942- 43. PEŞTELE SARAT Pentru aprovizionarea populaţiei pe timp de iarnă, direcţia comercială a pescăriilor a sărat şi a vândut in 1941-42 o cantitate de 1.824.498 kgr. peşte sărat în valoare de 92.340.199 lei iar în 1942- 43, o cantitate de 1.464.590 kgr. peste sărat în val. de 135.000.000 lei. TRANSPORTUL PEŞTELUI Pentru asigurarea transportului s’au construit în şantierele din Tulcea trei mahoane cu o capacitate de 3,5 vagoane şi alte 3 mahoane de aceiaşi capacitate au fost reparate. Mahoanele suntvas® de lemn cari merg pe Dunăre remorcate. Au fost comandate In Gemania bălţii© particulare se ajunge la un total de 53.736.674 kgr. peşte. EVOLUŢIA PRODUCŢIEI Evoluţia producţiei piscicolei în bălţile proprietatea statului rezultă din, următorul tablou: patru vase fluviale de câte 80-100 tone pentru transportul peştelui , braţele şi canalele din Delta Dunărei. : , * Pentru a asigura transport’ peştelui în bune cgrinţijuaii s’au pus în circulaţie pe liniilecăilor ferate,, şapte vagoane frigoriferei speciale şi s‘au mai comandat încă 22 asemena vagoane. FIGORIFERE Pentru o mai bună realizare a valorificării peştelui s'au pus în construcţie o serie de frigortfere de mare capacitate la Galaţi, Sf. Gheorghe, Vâlcov, Tulcea, Jurilofca, Constanţa şi Cetatea Albă. Lucrările sunt în curs de executare-Pescuitul în Marea Neagră a ajunsese în 1939 la cifra de 3.521 mii kgr. După ce în anii 1940-41, pescuitul în mare nu a produs decât circa un milion kgr. anual, din cauza restricţiilor impuse de starea de război, a fost reluat în 1942 iar producţia a atins cifra de 3.094 mii 238 kgr. Pentru intensificarea pescuitului maritim s-au comandat în Germania patru cutere motorizate pescăreşti mari, iar pentru pescuitul în larg s-au comandat în Suedia zece cutere motorizate. Aceste comenzi constituesc numai prima parte din programa de învechimii pentru organizarea pescuitului maritim. In program se prevede construcţia a treizeci de vase de pescuit. PRODUCŢIA BASARABIEI In Basarabia, pescuitul a fost reluat imediat după desrobire. S-a pescuit în apele exploatate de stat şi în lacurile fosta proprietate a epitropiei liceului din Bolgrad şî în bălţile arendate şi comunale o cantitate de 10.050.000 kg. peşte. De asemeni au fost puse în exploatare şi heleşteeele basarabene cari ocupă o suprafaţă de circa 8000 ha şi cari erau cam neglijate până te -a asasat Blaasali soîneţdalî I pescăriilor a luat în primire 72 din aceste iazuri. Pe baza dispoziţiilor date de d. Mareşal Ion Antonescu s-a început în cursul lunei octombrie 1941, campania de refacere a iazurilor şi heleşteurilor din Basarabia, alegandu-se initial câte două iazuri de fiecare judeţ. INDUSTRIALIZAREA1 ! Fabrica de conserve de peşte din Cetatea Albă, a industrializat în 1942 o cantitate de 120.536 kgr, peste. In acest răstimp s-au înfiinţat două şcoli practice de pescari şi un cămin. Au fost aduse în ţară 404 familii de pescari români şi 6 familii de pescari lipoveni din Turtucaia care urmează a fi împroprietăriţi în judeţele Romanaţi, Teleorman, Vlaşca, Ilfov, Ialomiţa, Constanţa şi Tulcea. Cantitatea în : Valoarea în lei I 829.821.512 103.347.480 Pescuitul maritim 10.240.764 22.605.263 40.736.674 5.295361 554.766.521 923.414.101 ATff" ■ !' iii in mmmmmem PIATA Bursa Şedinţa de Miercuri a ramas la fel de calmă ca fi cele precedente. ifid compartimentul rentelor singurul susţinut In ultima vreme, nu s’a bucurat de o atmosferă mai favorabila. Petrolerele au continuat să ■rămână necotăte. Bancarele n’au fost reprezentate decât prin Banca Românească, şi această mafor regres, dintre industriale s’au negociat numai Mica şi Letea, cu minusuri de câte 10 puncte. Volumul afacerilor a fost foarte scăzut. De când începe impunerea la cota de afiliere Ministerul finanţelor, a dat la 22 Septembrie a. c. un comunicat prin care fixează data de când se datoreşte plata cotei complimentare de afiliere. Potrivit comunicatului cota de afiliere trebue plătită'la'mărfurile intrate în vămi de la. 1 ' Iulie a. c. ' Desigur că sumele respective nu mai ' pot fi încasate prin vămi ci prin administraţiile financiare. Se pune însă întrebarea : ce se întâmplă cu comercianţii socotiţi afiliaţi, pe baza situaţiei importului lor pe anul trecut ? Cum vor achita ei sumele considerate drept cote de afiliere, după ce au vândut mărfurile fără să-şi calculeze în preţul de vânzare şi acest impozit suplimentar pe cinii de afaceri? - • ■” ’;r -) .'Nu se poate nici măcar obiecta că obligaţiunea calculării cotei complimentare în preţul de vânzare incumbă comercianţilor, fiindcă aceştia nu-şi pot adăuga în preţ decât impozitele pe cari le suportă marfa, or marfar ori marfă trebuind să fie impusă la vamă conformi legii, din moment ce n’a fost impusă, comercianţii nu sunt îndreptăţiţi să-şi calculeze în preţ un impozit inexistent. In orice caz, dacă ministerul crede de cuviinţă că se pot aplica dispoziţiile legii pentru aşezarea impozitului pe cifra de afaceri privitoare la afiliere, cu toate obiecţiile can' s'au 'adus., este necesar ca să explice cum urmează săse facă imipunerea, fără, de care nu se pot' face în mod normal’ plăţile, ' ‘ ' .| Furniturile către Stat de mărfuri maximalizate Se ştie că potrivit legii timbrului toate furniturile făcute de către Stat suportă un impozit proporţional de 1,70 la sută perceput prin viză la administraţiile financiare. Potrivit art. 36 al. 1 din legea timbrului, acest impozit urmează să fie suportat de furnizori. Accelaş articol în aliniatul 'ultim" arată că în cazul când mărfurile furnizate au preturi maximale, impozitul proportional de 1,70 la sută va fi suportat de stat. Acest ultim aliniat al art. 36 din legea timbrului, a fost introdus prin modificarea făcută legii la 1 Aprilie a. c., de când i se aplică prevederile. Conţinuşareri asociaţiei cu urmaşii nu este obligatorie Suntem întrebaţi dacă un asociat într’o societate în nume colectiv fiind decedat, moştenitorii săi pot pretinde să-l înlocuiască. Arătăm că potrivit art. 193 din codul de comerţ nu numai că nu există această obligaţiune pentru asociaţii rămaşi în viaţă, dar societatea nici nu mai poate funcţiona în caz de moarte, interdicţiune sau incapacitate legală a unuia din asociaţi. Toate operaţiunile făcute de la data decesului sau pronunţarea incapacităţii unuiasociat nu se răsfrâng atât ca drepturi cat şi ca obligaţiuni,decât asupra asociaţilor rămaşi in societate. Moştenitorii celui decedat sau curatorul incapabilului nu pot pretinde nimic asupra operaţiunilor comerciale, ■’. Drepturile urmaşilor sau ale incapabilului urmează a fi stabilite material, potrivit cu bunurile existente în inventar la data încetării din viaţă sau a constatării incapacităţii pe cale judecătorească. Numai în cazul când prin contractul de asociaţie s'a prevăzut din urmaş, pentru vreunul dintre asociaţi, atunci acela poate pretinde dreptul de a intra in asociație, pe care nu . ll poate conferi decat contractul. ! ; -■ LA ISTANBUL A sosit Marți o delegație comercială română ISTANBUL, 20 fPador). — Ieri a sosit la Istanbul, o delegație comercică română, pentru a lua contact cu: cercurite comercială locate. ✓ mmm Ratificarea convenţiei româno-slovace pentru navigaţie BRATISLAVA 59 (Hadar). Inni J »•rut l«e la Minsterul de Erf/Irne din Bratislava, schimbul Instrumentelor de ratificare a convenţiei româno-slovace privitoare la dubla impunere pentru navigaţie. Schimbul Instrumentelor de ratificare »,a făcut între d. dr. Tuka, Preşedintele Consulului şi ministru de externe slovac şi d .Gheorghe Elefterescu, ministrul României. Admiterea in școlile medii de agricultură „Monitorul Oficial“, din .29 art., publica următorul decret-lege pentru moslificarea art. 55 din legea învățământului agricol din 30 Septembrie 1938: AHT ONIC. - Se modifică precum urmează art 36 din legea pentru organizarea învățământului mediu, inferior şi de popularizare din 30 Septembrie 1938. ART. 36. In şcolile medii sunt admişi absolvenţii şcolilor inferioare de agricultură şi absolvenţii celor clasa din cursul inferior al liceului sau ai unei şcoli echivalente ca studii, având vârsta da cel puţin 19 ani împliniţi. Nu se admite nici o dispensă. , Admiterea în şcoală se face în urma unui examen scris şi oral, din următoarele materii, după programul şcolilor inferioare de agricultură: limba română; matematici; ştiinţe naturale; ştiinţe fizico-chimice. Primii trei absolvenţi (în ordinea clasificării) ai şcolilor inferioare de agricultură, vor fi admişi în şcolile medii, faxe examen. Mouile pre eile ca muflajului luminilor] In enilepmnate cu art. 4 din Ordonanţa nr. 9 din 14 Aprilie 1943, dîspo*ît*MnH® art* 1,2, 3, 5,6 şi 7 referitoare la camuflaj se vor aplica începând din ziua de 1 Octombrie 1943, între orele 19 şi 5,30 dimineaţa. ispozţii cu privire la tariful de mărfuri româno-bulgar Direcţia comercială p. t. v. face cunoscut că de la 1 Octombrie a. c., se aduc importante modificări în tariful direct de mărfuri român-bulgar, cu privire la transporturile cu dstinaţia Burgas şi Varna, modificându-se şi taxele prevăzute pentru aceste staţiuni. . De asemenea, la taxarea vagoanelor particulare goale cu ferry-boat-ul, între Giurgiu şi Rusciuk, taxa de fiecare oră poate fi 100 lei sau 50 leva. S’au pus in vigoare dela 20 Septembrie a. c. nevti fascicole tarifare cu privire la următoarele mărfuri: In direcţia Bulgaria-Rominia: Fascleeale tarifare pentru cereale, arpagic fruste, bota de ardei, untdelemn, măsline, .lemn® de foc, carne proaspătă, peşte, ouă, vin, caolini, nisip pentru fabricarea sticlei, marmoră, fier vechi. In direcţia România-Bulgaria ; Fascicolele tarifare pentru cereale, seminţe oleaginoase, cherestea, hârtie, sticlă, articole de sticlă, fier şi oţel. De asemeni, în tariful de mărfuri la capitolul F s'au şters unele fascicole tarifare şi s’au înlocuit cu altele noul. Toate nouile fascicole tarifare, ce s’au Introdus în acest tarif se găsesc o vânzare la Biroul Oficial de Voiaj C. F. R.