Argus, octombrie 1943 (Anul 33, nr. 9124-9149)

1943-10-01 / nr. 9124

s­ettiaesmm VINIEI 2 APARATE AUTOGALOR puţin întrebuinţate AC 2 şi AC 3 LETtIA ZARNESTI TEREN industrial 12.006 m­, cu clădiri «rude BIVOLARII - Ploeşti Str. Mărfurilor 3 EXPLOATAREA BREVETULUI REGAL ROMAN Nr. 3006a: Proprietara Brevetului Regal Ro­mân Nr. 30.068, cu titlul: „Dispozitiv pentru ircalarea racordurilor de scă­pare”, este dispusă a-şi vinde sau ce­siona brevetul ei de mai sus In vederea exploatării sale efective în România, In care scop îl oferă cercurilor indus­triale şi financiare din ţară. Informaţiuni: Biroul Dr.­Ing. Emil Spiess, Bucureşti VI, Str. Dr. Latro­­pol Nr. 7. Regia autonomă C.F.R. Marţi, 19 Octombrie 1943, ora 9, va avea loc in Sala Licitaţiilor C. F. R.., Str. Edgard Quinet Nr. 8, etaj IV, o licitaţie publică pentru procurarea a: 8 Locomotive Diesel - decauville, ccart. 600 mm., de 20—25 G­P. Condiţiunile de participare sunt pu­blicate în Săptămâna C. F. R.., cu data de 3.X.1948. Nr. 25.063. MIŞCAREA SOCIETĂŢILOR ANONIME APOLLO, S. A. Sighişoara­ — Ca­pitalul numerar a fost majorat dela 1.700.000 lei la 5.500.000 lei. REPOTEP, soc. in comandită simplă. — Capitalul societăţii a fost majorat dela 250.000 lei la 5.000.000 lei. ACOM, S. A. R. — Membrii consi­liului de administraţie sunt d-nii Pom­­pilian Filipescu şi George Urzică, ro­mâni, şi d. Iosef Schurarz german care îndeplineşte funcţiunea de admi­nistrator delegat. BANCA AGRICOLA, S. A. Hune­­doara. — Adunarea generală a apro­bat mărirea capitalului de la 2.000.000 lei la 6.000.000 lei. DIRECTIUCTIA ÎNTREŢINERII SERVICIUL TEHNIC L. 5 1S4216 RA/1943, regia Autonomă C.F.R. Marţi 19 Octombrie 1943, orele 9 di­mineaţa,­­se va ţine in Sala Licitaţiilor C. F. R. din Str. Edgard Quinet Nr. 8 o licitaţie publică pentru darea în antrepriză a lucrărilor de sporire a ma­gaziei de mare viteză din staţia Plo­eşti-Sud. Valoarea lucrărilor cca. 9.400.000 lei. Informaţiuni suplimentare in Săp­tămâna C. F. R. şi la Direcţiunea în­treţinerii, Gara de Nord, Serviciul L. 5, Etaj H camera Nr. 13, în fiecare zi de lucru între orele 12,30—13,30. Continuare din pag. l­a ultimii® cifre, suntem in măsură să arătăm că din veniturile bugetare to­tale, impozitele directe au reprezen­tat o cotă din ce în ce mai scăzută. In cadrul impozitelor indirecte, ta­xele de consumaţie au reprezentat şi ele un procent tot mai redus în to­talul veniturilor bugetare. In ceea ce priveşte cota de venituri vamale, ea s’a dublat aproape în ul­timii patru ani. Deasemeni cifra de afaceri a căpă­tat o importanţă din ce in ce mai mare. Singure veniturile din timbru s’au păstrat aproape aceleaşi, din punctul de vedere al procentajului. In ceiace priveşte redevenţele de la Regii şi veniturile ministerelor aces­­tea au reprezentat o cotă în creştere în anii din urmă. Iată această situaţie în Cifre care cuprinde în procente veniturile buge­tare din diverse feluri : Problema valorificării vinurilor Reese prin urmare, că cifra de afa-­­ulltimul an putem arăta c ele au fost ce ni reprezintă 23,1 la sută din veni­t a 24,3 miliarde lei față de 5,6 miliar­turile Statului, de în 1939/40. Cu privire la încasările probabile în 1939/40 1940/41 1941/42 1942/43 Impozite directe 20,9 20,5 17,2 15,5 Cifra de afaceri 17,1 17 21,2 23,1 Taxa de consumație 18,8 ÎS 7 3,6 8,2 Vămi 4,9 8,1 10,9 11,6 Spectacole 0,3 0,2 0,2— Taxa de timbru­ 13,7 14 3 14,3 13,7 Exc. venit. Minist. 24,3­­ 24,2 27,8 27,9 100 0 100,0 100,0 100,0 DIRECTIA X REGIONALA SILVICA LUGOJ In ziua de 16 Octombrie 1943, ora 10 dimineaţa se va ţine licitaţie publică cu oferte Închise în localul Direcţiei Silvice Lugoj, pentru vânzarea spre exploatare a 8500 arbori diverse spe­cii, din parchetul H Gt „Poneasca“ pendinte de Ocolul silvic Bozovici, , jud. Oraş. Preţul de strigare este de 1.177.036 fe*­­ Garanţia provizorie este de 19.000 -116. ' V . Condiţiunile speciale se pot vedea la Direcţie şi Ocolul silvic Bosovici, ; 'Oferte 'condiţionate nu se primesc,­­ fel 17.170 din 1943. f WBHOmX SPITALELOR CXVTLE f BUCURESTI 1 îfdl 049*/25.IX.9431 PUBLICATIUNE ©kNTAJRS ARBORI IN PICIOARE Loial 11 Oct 1943, orele 11 dimi­­neaţa, licitaţie publică cu oferte ta­­ţhile la Eforie în Bucureşti B-dul Eli­­sabeta Nr. 9 şi la Circ. Silvică a Efo­riei în Sinaia pentru vânzarea a 1988 arbori plop, marcaţi la pădurea Dof­­tăneţ-Poenareanca .(din operaţiuni cul­turale), , Concurenţa de la lei 850.000. I­nfixanea, provizorie la licitaţie 5 l/p igitt estimaţi®, cea definitivă 10l/6 la turna oferită. Garanţiile obligatoriu consemnate la recipisa Casei de Depuneri. Supraoferte şi oferte condiţionate nu se primesc. Condiţiunile vizibile Eforie Bucureşti şi Circ. Sinaia la orele şi zilele de ser­viciu. In cazul că nu se vor prezenta con­curenţi, la data de mai sus, se va ţine a doua licitaţie. Luni 18 Oct. a. c. Director (ss) de EFORIA SPITALELOR CIVILE BUCUREŞTI Nr. 29.926-2S-IX-943 PUBLICAŢIE VÂN­ZĂRI DE LEMNE Vineri 8 Oct. 1943, orele 11, licitaţie publică cu oferte Închise Eforie Bucu­reşti B-dul Elisabeta Nr. 9, pentru vânzarea arborilor esenţă moale aflaţi în parchetul Nr. 8, suprafaţă 56 h­a. t din pădurea Chirnogi, jud. Ilfov. Concurenţa începe de la suma de lei 8.360.000. Garanţia provizorie la licitaţii Et/o la estimaţie, cea definitivă 10­/o la suma oferită. Garanţiile obligatoriu consemnate in recipisa Casei de Depu­neri. Oferte condiţionate şi sub estimaţie nu se primesc. Condiţiunile vizibile Eforie Bucure­şti, Direcţia Silvică în zilele şi orele de serviciu. Director, Indescifrabil. Poafa alimentara la Constanţa CONSTANŢA, 29.­­ In pieţele alimentare din localitate s-au înre­gistrat următoarele preţuri: CARNE, de vacă 140 lei kgr.: batal, 229; porc, fără slănina, 190; cu slănina, 250; viţel, 200; slănină, 250; osânză, 260; untură 345. PAS­ARI­- gâşte 550-620 lei buca­ta; boboci, 420—440; rațe, 300 —­­370; găini, 250—300—400; pui de găină, 409­-500 perechea; ouă de găini, 10—11 lei buc. ZARZAVATURI : Ceapă 24—26 lei kigri; roșii, 14—16; cartofi, 15; fasole verde, 65—70; fasole boabe nouă, 80­—85; usturoiu, 60; bame, 10; morcovi 14--16; sfeclă, 8—10; vinete, 6—8—12; ardei gras, 1—3; gogoşari, 8; ţelină, 6­—8. Licitaţii publice MINISTERUL APARARII NATIO­NALE, in ziua de 6 Octombrie 1943, ora 9, se va ţine o tratare cu termen de urgenţă, în Bucureşti, la Ministe­rul Apărării Naţionale s. S. A. U„ ca­mera de licitaţii, din Piaţa Valter Ma­­răcineanu şi garnizoana Ploeşti, pen­tru canalizarea cazărmei de la Câm­peni, în valoare de lei 3.000.000 de pe deviz. — Idem, în ziua de 6 octombrie 1943, ora, se va ţine licitaţie cu termen de urgenţă, în Bucureşti, la Ministerul Apărării Naţionale, S. S. A. U., came­ra de licitaţii, din Piaţa Valter Mără­­cineanu, pentru refacerea invelitorilor la pavilioanele Regimentului 16 Arti­lerie Bacău, in valoare de lei 2.400.000 de pe deviz. — Idem, in ziua de 6 Octombrie 1943, ora 9, se va ţine o tratare cu termen de urgenţă, in Bucureşti, la Ministerul Apărării Naţionale, S. S. A. camera de licitaţii­, din Piaţa Valter Mărăcineanu şi garnizoarea Ploeşti, pentru lucrări de amenajarea localului băii şi spălătoriei mecanice de la Şcoala Ofiţeri rezervă infanterie No. 1, de lei 3.800.000 de pe deviz. MINISTERUL LUCRĂRILOR PU­BLICE ŞI AL COMUNICAŢIILOR, în ziua de 10 octombrie a. c., se va ţine la Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiil­or, Dir. construc­iiilor publice, licitaţie publică pentru con­struirea la Uzinele Mărşa a trei pavi­lioane locuinţe pentru personal, în va­loare de aproximativ 80.000.000 lei. MINISTERUL MUNCII, SĂNĂTĂ­ŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE, în ziua de 11 Octombrie 1943, ora 10, se va ţine în localul Serviciului sanitar al judeţului Fălciu, din Huşi, strada Ghica Vodă No. 3, licitaţie publică, cu oferte închise pentru darea în an­trepriză a lucrărilor de reparaţiuni de la Dispensarul Grumezoaia, spitalul Mălăeşti-Corbu şi spitalul Ghermăne­­şti, judeţul Fălciu. PRIMĂRIA OARDA, JUD. ALBA, vinde prin licitaţie publică, în confor­mitate cu art. 87­ lit) din L. C. P., cu caracter extraurgent, 800 m. s. lemne de foc cojite din pădurea comunală numită ,Dumbrava", situată pe hota­rul comunei Cioara, cu preţul global de 864.000 iei, adică 1­080 metrul ster. Licitaţia se va ţine la faţa locului, in pădure, aflându-se pădurea imediat, lângă comună un drum comunal bine aranjat, în ziua de 5 octombrie 1943, ora 10. 1 ARGUS Acte de comerț şi notariat HANDELS-UMÖ NOTARCfc fcT NOTARIAT ACTES DE COMME RIATS-URKUND£N Freier verkauf unbeweglicher 3üi ter—Ventes volontaires d immeubles Vânzător — Cumpruàtor imobil — Preţui Miercuri 29 Septem­bpict VANZAFII MOBILIARE souoo *6747. Văduva Aurica ipot. Casei de Econ. Gaz și Electricitate imob com. Lupeasca ptr. iei 100.000,­­ HAlfaSîCîrt 1 LHI 4614. Petrescu Virgiliu ipot. Sol Cred. Func. Urb. imob. cat. Rahovei 444 ptr. lei 2.000.000. 26723. Ştiubei Dimitrie și Sofia vin­de Lucia Scridon imob. Baiotesti (II. iov) lei 5.400.000. 26695. C-tineacu Răducanu C-tin vin ile Gh. și Maria Filimon apart, Smâr­­dan Ia cu lei 2.500.000. 26734. Ganea Nițu vinde Natala Pen­­tea imob, str. G. Cantacuzino 45 ei 1.107.200. 26778. Idem vinde Victoria Kisiclev­­schi apart, idem lei 857.920. 26779. Idem — idem iei 798.300. 26659. Schuller Thea vinde StSelaci imob. str. Olimp 32 lei 1.200.000. 26701. Soc. SM­C., vinde Zoe Zahler teen Hipodromul Floreasca 648.000 lei 26736. Statescu Nicolae vinde Ion Anghel imob. Giurgiu lei 700.000. INSCRIPTION! IPOTE­CARE 26718. Cazzani Amedeo ipot. Gh Rădulescu imob. cal. Grivițel 263 A. ptr. lei 1.000.000. 26746. Ghiță Petre ipot. Casei de Credit Soc. Gaz si Electricitate imob. Lupeasca lei 100.000. 26724. Stavaru Radu Ipot. Adolf Schmidt imob. str. Morilor 57 ptr. lei CONSTITUTIV 26398 Soc. Podgoriile Dealul Crucii capital lei 15.000.000. VANZARI DE MAŞINI 26735. Soc. Walkenborg Romania vinde Ruse Anton f. .tocamion lei 400 mii. GAJ 26605. Soc. An. de Lucrări Publice Const. şi Arh. Gh. Ursescu Galaţi gaj băncii Românească creanţă ptr. lei 19.000 001­. DONAŢII 26576. Ionescu Lucreţia donează Ileana Alimănişteanu şi Octavian B­­rerrila teren com. Moşneni (C-ţa), ev. lei 1.000 000. 26694. Cantuniari Florica donează Ruxandra Bossie teren Belitori (Te­­korman). Falimente Faliment pronunţat — Dos. 848 din 1943. — Tri­bunalul Ilfov, Secţia I Comercială a declarat în stare de faliment pe comerciantul Ioan Bandu­, din Bucureşti str. Chindiei 7, şi i-a fixat t­erm­en pentru depunerea Creanţelor la 9 Octombrie, iar pentru verificarea lor la 19 Oc­tombrie 1943. Popriri — Dos. 17159 din 1943. — înfiinţată prin Corpul Portăreilor, Secţia Notariat, în mâinile d-lui Virgil Constantinescu, cu domi­ciliul la­­Soc. „Steaua Română" din B-dul Carol 17, pe orice su­me de bani are de dat debitorului Gh. Bulandra din Calea Griviţei şi în special pe cele ce se cuvin din succesiunea fratelui său Toni şi urmăriri Bulandra, pentru despăgubirea­ creditoarei Aurelia Bulandra de lei 150.000. — Dos. 3340 din 1943. — Idem — în are Administraţiei Fi­nanciare a Capitalei, asupra pen­siei ce plăteşte debitorului Traian Alexandrescu , din str. Al. I. Cu­­za, stradela l­a nr. 12, idem cred. Elisabeth Suroiu de lei .3.000 cu titlul de pensie alimentară, cu în­cepere dela 15 Mai 1940. Sechestru asigurător — Dos. 17067 din 1943. —­i înfiinţat prin Corpul Portăreilor, Secţia Notariat, pe o c­e­d­ere mo­bilă a debitorului Gh. Ganotescu din str. Simionescu 8, și Calea Griviţei 150, pentru despăgubirea creditoarei Paula Grigore de lei 3.000. 000. I Contabilii autorizaţi şi stagiul de doi ani Corpul contabililor autorizaţi şi experţi din România, face parte din asociaţiile profesionale cele mai bine organizate din ţară. In acest, corp sunt admişi atât li­cenţiaţii academiei comerciale şi industriale cât­ şi absolvenţii şi ba­calaureaţii de liceu comercial­înscrierea in corpul contabililor, dă drept unui absolvent de liceu,să devină după un stagiu de doi ani, contabil autorizat. Licenţiaţii pca­­emiilor comerciale din Bucureşti şi dn ţară sunt scutiţi de acest sta­giu, ei fiind numiţi contabili utori­­zaţi dată cu incrierea in corp. Titlul de contabil expert, se a­­cordă după trecerea unui examen atât absolvenţilor de liceu cât­ şi li­cenţiaţilor şi tot după expirarea sta­giu­lui respectiv. Dacă penru acordarea titlului de expert contabil este nevoe de un examen prealabil, iar licenţiaţilor academiilor comerciale li se dă dreptul de a se mari contabili au­torizaţi odată cu înscrierea in corp, nu vedem de ce a­b­solvenţii or de li­ceu comercial, nu li se acordă şi lor această favoare, odată cu înscrie­rea lor în acelaş corp. Este"ştiut că in cursul celor opt ani de liceu, se face destulă conta­bilitate, pentru ca un absolvent să fie capabil de a ţine registrele, u­oui întreprinderi la zi sau ale sale personale şi de a semna şi bilanţul respectiv. Or astăzi ce se întâmplă Absol­venţii liceelor comerciale cu serioa­se cunoştinţe de contabilitate şi ştiinţe juridico-economice şi care fac practică efectiv în întreprinderi comerciale sunt nevoiţi să aştepte d­oi ani până ce vor avea dreptul să semneze un bilanţ, în timp ce li­cenţiaţii academiilor comerciale pot face acest lucru fără nici un fel de îngrădire, deşi toate cunoştinţele contabile se învaţă numai în liceu. La academie sunt cursuri de spe­cialitate, iar noţiunile contabile sunt ştiute din cursul liceului. Când în viaţa noastră econmică se resimte aii lipsă contabililor, credem că ar fi foarte nimerit să­­ se acorde ab­solvenţilor de liceu comercial drep­tul de a semna bilanţuri fără să mai fie nevoiţi a mai face acest sta­giu de doi ani, care nu-i folosesc nici absolventului, nici societăţei. Foarte mulţi tineri dn această ca­tegore, au deschis magazine, fac a­­faceri de import, de export, precum­ şi alte operaţiuni comerciale şi sunt nevoiţi să plătească contabili cari să le semneze bilanţurile de­oarece ei nu pot face acest lucru timp de doi ani. De multe ori nici nu poate fi găsit un contabil, azi sunt aşa de rari, iar pretenţiunile tot mai mari. Astăzi se acordă o mare însem­nătate in­­liceu studiilor contabile tarii naţionale şi al cultelor a dat şi nu de mult, chiar ministerul cui dispoziţiuni tuturor şcoalelor co­merciale, ca elevii din clasa opta să facă toţi practică in întreprin­deri, fără de care nu vor putea ab­solvi clasa.De asemenea, profesorii de specialitate au fost obligaţi să controleze activitatea elevilor pe teren şi să raporteze despre cele constata­te. După cum se vede, ministerul cul­turei naţionale a luat aceste mă­suri, tocmai pentru, ca la termina­rea liceului, absolventul să p­oată fi folosit imediat. De, altfel, actualele împrejurări sunt şi ele favorabile acestor elemente. Corpul contabili­lor ar trebui să dispenseze de sta­giul de doi ani, cari credem, nu mai prezintă azi atâta însemnătate,când ştiut este câte ore de contabilita­te se preda­u în licee şi câtă practi­că trebue să facă elevul pentru a absolvi clasa opta. Veşti econom­es din German­a Economia energiei. Controlul preţurilor. Producţia ab­ţnuri Ministerul Reichului pentru înarmări şi producţie de războiu, publică -rate interesante asupra rezultatelor de până acum obţinute graţie campaniei pentru economisirea energiilor si in­ primul rând a energiei electrice. Organizaţia făcută în acest scop se­­ foloseşte de capacităţile tehnice locale şi in primul rând de con­ducători de întreprindere cu mare ex­perienţă. Acestora li se da prilejul ca prin întâlnii periodice să-şi comunice metot­ele folosite in întreprinderile lor şi rezultatele atinse, in fiecare regiune există un birou de consultaţii tehnice, in cari specialişti anume educaţi dau sfa­turi şi fac planuri pentru reducerea con­sumului de energie. Intreaga organiza­ţie este facu­ta din voluntari cari lu­crează fără plată şi toate metodele ei sunt sing­urate de orice formalism admi­nistrativ Practica a arătat că rezultatele pro­centuale atinse în întreprinderile mari şi mai a­es in i­nstituţile publice, au depă­­şut personalului înc­ârcinat cu aceste eco­­sii aşteptările. Pentru a trezi intere­­nomii din unităţile de consum de energie mai mică se dau premii intre 50 şi 500 RM, ca şi diplome de odoare. Graţie ace­stor măsuri s'a putut până acum evita orice restrângere impusă ia consumul e­­nergiei electrice, chiar şi consumul din locuinţe pentru luminat, unde orice con- trol este atât de greu, a fost enorm relua acum in mod liber, datorită fap­tului că fiecare consumator german a înțeles că reducându-şi consumul aduce un serviciu economiei de războia. Secretarul de stat dr. Landried, din ministerul economiei germane, a adus la cunoştinţă întro cuvântare ţinută la Graz, o importantă schimbare de metodă in dirijar­ea economiei germane. Deviza nouii portici va fi: „dirijarea producţie finale în locul dirijării distribuţiei ma­teriilor prime ca până acum”. Aceasta înseamnă că d­e acum înainte guvernul înseamnă că de acum înainte guvernul va interveni direct in producţie, şi nu ţie calea deturnata a distribuţiei de ma­terii prune. Ministrul Speer urmăreşte să intervină şi mai energic astfel in pro­cesul de producţie, şi să pună la dispo­ziţia producţiei de războiu propriu-zise şi în primul rând a producţiei de arma­ment, întreprinderi cari până acum pro­duceau pentru alte scopuri. * O ordonanţă recentă aduce o serie de simplificări ia metodele de control al preţurilor pe piaţa germană. După cum se ştie, metodele severe folosite pentru a opri la sursă orice ridicare de preţuri, împiedecând in primul rând creşterea preţurilor materiilor prime şi a salarii­lor, a dus în Ger­mania la rezultatul de ne­rezut, ca după patru ani de războiu, preţurile sa arate o creştere de abia 14 la sută. Faptul că întreaga eco-, nomie germană s’a deprins perfect cu organizarea existentă de control, a per­mit ca in cazurile noui, cari se pun pen­tru produse puţin curente, să nu se mai recurgă la sisteme administraţiv com­plicate, ci să se lase stabilirea preţurilor a nor organe locale, cari lucrează mai mult gospodăreşte decât cu forme de stat. Negustorii nu riscă astfel cei sa piardă vremea, nici să cada sub penali­tăţile prevăzute de vreo lege pentru lucruri relativ neînsemnate. Datele publicate de organizaţia cen­trală a crescătorilor de animale furni­zoare de blăni, arată că anul acesta pro­­ducţia de blăni a crescut de la 50-60.500 de bucăţi, anul trecut, la 96988 bucăţi produse in 1942/43. Aceste cifre pri­vesc pe cei 4390 de producători da b mi organ­i­aţi intr o societate comună. Producţii r­ea­n este şi mai mare, deoarece, mai sunt inea mulţi producători liberi Cea mai mare parte din aceste blanuri, şi anume 47.000 de bucăţi, au fost blăni de milila. 33.000 de blăni de vulpi ar­gintii au fost produse de 176 crescătorii de vulpi. Alte 419 crescătorii de nurci au predat in comerţ 20.000 de blăni. 1 * In căutarea unei folosiri pentru va­porii rezultati din turbinele sale, şi pen­­tru care o mare industrie nu avea niciun m­iilor de utilizare, s'a făcut o conclu­­denta experiență industialo-agricolă. Con­ducând acești vapori printr'un sis era de tuburi aşezati s­ub terenul unei mari grădinării şii folosind pentru “darea gumelor apa călduţă care ieşea la capătul tuburilor de Încălzit, această a reuşit să obţină 4 până la 5 recolte de legume şi zarzavaturi pe all. Intro regiune din Vestul Germaniei, unde alt­fel­ abia se obţinea o recoltă anuală. Spectacolele TEATRE NATIONAL­ES.S4.30); mat: „Tudor Vladi­­mirescu". Seara: „Ulforal”. STUDIO (5.15.53); mat.: „O crimă celebră”. Seara: „Ttrisoli". MUMA Si UI MIN­A (5.89.13). „Instito­­torii". AUD AMBRA (5.91.45), ,­Pensiunea drago­­stei". COMEDIA (4.71.71): Topaze". COLOROADO (4.41.32) Belâche, SAKINOAH (4.84.94): „Băiatul“. SAVOY (3.55.82): Relâche. MIS1RU (4.11 53): „Patima de sub ulmi”. LOCONDA (4.42.69): „Gioconda iubeşte”. CMWF‘ * ARO: „Cătuşe roşii” cu Maria Cebotari şi Gh Timica. TRIANON: „Iţi încredinţez nevasta” cu Heinz Bichmann. CAIUTOI, (Grădina și Sala): .Poveste de dragoste" cu Asta Nori« Jurnal Non SCALA: „Dragoste de cavalerist“ cu Con­­chita Montenegru și jurnal de război. EK.MlNA. . .1/ iie iiiim-au- • . i im i REG­AI.: „Macarie la Tribunal” si Jurnal. SELECT: Astă seară nimic nou cu Alida Valii. VICTORIA: „Dragostea învinge moartea” şi jur­nal. FANT­ASIO: Faruri In ceaţă şi Jurnai. BULEVARD PALAS: „Inimă sevnic tâ­nără“ şi Ultimul jurnal. ELISEE: „Caracana Şelarilor". ARPA: „Hanul Groaezi". Jornao non. CORSO: „Odinioară”, jurnal. OMNIA: ,,In vâltoarea destinului", jur­nal şi revistă. NISSA „Extravagantul Castelan”, jurnal şi revistă. AIDA:­­,,Gorgona", revistă şi jurnal. ALCAZAR: ,,Odinioară'', jurnal şi revistă. AMERICAN (sală şi grădină): „Prima femee care trece”, jurnal şi revistă. ASTORIA (Cafea Dudeşti nr. 3): In curând descordiereff, BAIU EUG­nA: „Snampolo” on Amedeo Na­­zzari şi Lilia Silvy, jurnal şi trupă de reviste. COTROCENI: „Macarie cowboy”, jurnal. CRANGAŞI: „Romanul unui tânăr sărac”, jurnal. CARMEN SYLVA jurnal şi revistă.­­ CARMEN: „Ospăţul nebunilor”, jurnal şi revistă. CLASIC:­­„Contract cu diavolul”, jurnal şi revistă. DACIA: „Domnişoara Bonaparte”, jurnal. DICHIU: „Ştrengăriţeie“, Jurnal şi Teatrul­­,Macarie Viconte”, de Artă din Bucureşti DIANA (Cal. Griviţei 110): „Nunta spân­zuratului”, jurnal şi revistă. ELDORADO:­­„Femeia îndărătnică”, jur­nal. GLORIA: -„Aventuriera”, jurnal şi revistă. IZBANKA: „Macarie şi Banda Veselă”, jurnal. ILEANA: ,O noapte furtunoasă”, jurnal şi revistă. LIA: „Vivere”, jurnal. MARNA: ..Gorgona“ Jurnal şi revistă. MARCONI: „Copii şi părinţi", jurnal şi revistă. MODEL: „Misteriosul Domn Patrick jurnal şi revistă. MIORIŢA: ţ,Oraşul de aur”, jurnal. MILANO: Umbra cea mare”, jurnal şi şi revistă. NINI: „Era Diavolo" şi Jurnal . N. U.­­UIA 75. NERO: „Tedora", şi jurnal. ODEON: „Oraşul de aur", jurnal. FACHE: ţ,Sânge vienez'., jurnal. PICO 1.1 A): „Macario Cowboy”, jurnal şi revistă. PARIS: „Mirajul circului" Jurnal şi re­vistă RE­X: „Odinioară", jurnal. ROMA- „Dreptul la viaţă”, jurnal şi re­vistă. SPLENDID: „Gorgana”, jurnal şi vistă. UNIREA: „­Ispitele tinereţii”, jurnal şi revistă. TOMIS: „Gorgona”, jurnal. UNIC: „Singurătate”, jurnal. TRIUMF:­­„Moştenit­orii năzdrăvani” și jurnal. VERGU: „Intoarce-te iubirea mea”. VOLGA: „Oameni de varieteu”, jurnal. Fuzionarea societăţilor telegrafice din America GENEVA, 29 (Rador). — D.N.B.: Se anunţă din New-York că „Fede­ral Comunication Comision” a aprobat Marţi un proect prin care e® prevede fuzionarea „Western Union”-ului şi a „Postal Telegrajph”-ului cam­ astfel în­trunite într’o singură organizaţie vor pune la dispoziţia Statelor­ Unite un mare sistem telegrafic care va putea lucra in mod satisfăcător şi, din punct de vedere economic, în mod raţional.­­Noua organizaţie va cuprinde un nu­măr de 60 000 funcţionari. Tratativele pentru fuzionarea acestor două orga-­­ nisme au durat doi ani de site. I NU ASCULTA propaganda înveninata inamicului. Ko.9124 Extindere suprafeţelor pentru cultura cerealelor în Turcia I ANKARA 29 (tp.) — Guvernul turc intenţionează sa extindă suprafeţele de cultură pentru cereale de la 350.000 hectare la 1 milion hectare. Au fost comandate in străinătate un mare nu­măr de tractoare. Ministerul agrcultu­rii intenționează deasemenea să fa­brice in­­ fabricile din Ankara 30.000 şi in cele din Adapazar 15.000 pluguri. Hotărârile conferinţei muncii germane BERLIN, 29 (Rador' — In urma invitaţiei şefului organizaţiei muncii Reichului, dr. Ley, şefii cer­­erilor de educaţia politică a pir­­dului şi orga­nizaţiilor secundare ale partidului na­­ţional-socialist-german al muncii, din toate provinciile germane, s’a întrunit la Berlin într’o conferinţă, care a du­rat mai multe zile. Şedinţele ţinute au format o ilustra­ţie a muncii educatoare de mare an­vergură care va începe în cursul viitoarelor luni pentru aprofundarea culirii morale a poporului german. După directivele date de d. dr. Ley, această muncă de educare a fost in­tensificată de un anumit timp, In sâ­nul partidului. Şeful organizaţiei muncii Reichului a vorbit la mai multe rânduri despre problemele politice de Actualitate şi a constatat la finele şedinţei că, acum mai mult ca totdeauna,, poporul ger­man este convins de necesitatea ace­stei lupte şi e gata a duce războiul până la victoria finală a armelor ger­mane, respingând toate tendinţei® străine. Inamicii noştri, a spus d. dr. Ley, fac o mare greşeală sperând în surprinderea unui singur ceas da slăbiciune a poporului german. In Ger­mania vorbim nu de pace, ci de vic­torie. . Scăderea interes de construcţiilor pentru razboi in Statele­ Unite LISABONA 29 (Ep.) — Activitatea construcţiilor Serviciului american al producţiei de război a fost în primele şase luni din 1943 de 4.6 miliarde adi­că,, cu 22o/o mai redusă decât în aceaşi perioadă din anul trecut. In timp ce in primul semestru 1943 construcţia lucrărilor publice de administraţie şi locuinţe pentru lucrătorii din industria de armament, a crescut cu încă 7% faţă de 1942 construcţia fabricator­ul depozitelor de armament a scăzut cu 371­ 0. Chiar şi instalaţiile de maşini şi altele necesare producţiei de arma­ment nu numai că au fost reduse dar sunt mult sub nivelul prevăzut pentru primul semestru 1943 în programul întocmit de Serviciul producţiei de război. Numeroase greve i­­ndustria britaniă STOCKHOLM, 29 (Rador). — DNB: Numeroasele greve ilegale din diferi­tele industrii engleze au atras atenţiu­nea publicului englez asupra frontului intern, relatează corespondenţii tutu­ror ziarelor de dimineaţă din Stock­holm. Se citează în mod unanim ca origină a nemulţumirilor lucrătorilor englezi, atitudinea nesigură a guver­nului, in ceea ce priveşte vremurile de după război. „Stockholms Tidningen" scrie «& fiecare lucrător englez ştie că politi­cienii i-au promis că va trăi într’o lume mai fericit», după război. Acum lucrătorii englezi văd că guvernul sa face din ce în ce mai mult ca n'aude când se aduce vorba despre aceste chestiuni. In timp ce câştigurile de război sporesc mereu, lucrătorii sunt consolaţi făcându-lî-se zugrăveli tran­dafirii pentru viitor. Buletinul piețelor în ziua de 29 Septembrie 1943 ora 12

Next