Argus, aprilie 1944 (Anul 34, nr. 9269-9291)

1944-04-01 / nr. 9269

ANUL XXXIV Nr. 9269 Citiţi şi răspândiţi ZIARUL „TIMPUL" *, 10 §1 12 PAGINI 7 LEI In străinătate Tariful In funcţiune ă tnrniil noatab internaHenaia ABONAMENTEi In fără lit na 1500 Lei « Îmi 800 Le­­i « Inul 400 Lei fin Capitală 1800 l­ei Pentru b«nci, societăti ?! Instituţii publice SOM la • lei In tar* *- 12 lei rfrAi„ăta.” U­NIRE A f­orţelor DE PRODUCŢIE fT*ţp popoarelor, « şi aceea a oWiiceffor de orice categorie, «ste o succesiune de ceasuri bune şi de o#«wrl grele. Cine le domină şi pe «Wie şi pe altele, iese victorios. One nu, « un Învins. Este bine să privim viaţa în faţă, cu toate rea­lităţile ei şi să punem toate sfor­ţările, pentru a le stăpâni. Un război­ are şi faze de îngri­jorare. Această îngrijorare însă, nu trebue să ia­ un aspect de des­­nădejde, ci fiecare trebue să conti­nue a contribui, în măsura puteri­lor lui, am putea spune cu puteri sporite, la îndepărtarea ei şi la în­tărirea Sentimentului d­e siguran­ţă. Unul din sectoarele activităţii ge­nerale, care se poate influenţa în împrejurări grele, e cel economic. Din cauza evenimentelor militare, organismul economic poate fi lipsit pentru moment de unele din ele­mentele necesare unei activităţi normale şi de aceea, în unele di­recţii, se pot constata urmări pă­gubitoare. T­răindu-se sursa de materii pri­me a unei industrii, nu însemnează numaidecât că acea industrie tre­bue să-şi înceteze activitatea. In acest caz e necesar să se găsească alte surse de aprovizionare, fie de chiar mai costisitoare sau mai în­depărtate, pentru ca producţia să continue-Dacă o industrie ajunge l o zonă de lupte grele şi, fie că e distrusă de bombardamente, fie că nu, cota ei de producţie, cu toate eforturile pe care le-ar comporta o asemenea operaţiune, trebue realizată de ce­­lelalte industrii similare, pentru ca trebuinţele curente ale consumului — în deosebi ale celui militar — să fie acoperite fără greutate. Iar în cazul când cu toate aceste eforturi producţia este mai mică decât quantumul necesar menţinerii echi­librului dintre ofertă şi cerere, li­mitarea consumului la nivelul pro­ducţiei e o necesitate imperioasă. O astfel de limitare a consumului însă, se poate face şi de consuma­tori. In împrejurări deosebite, a necesară o cât­ mai mare economi­sire a produselor de orice categorie, pentru că activitatea industrială poate fi stânjenită peste prevede­rile de moment. Aşa­dar, pe de o parte o astfel de organizare a producţiei încât să se atenueze cât mai mult defecţiunile ivite în unele sectoare şi regiuni, iar de altă parte, economie de pro­duse, în consumul civil. Nu trebue adusă nicio stingherire consumului militar. Iată de ce, sporirea tuturor efor­turilor în sectorul economic, pe ori­ce cale şi prin orice fel de măsuri, e o datorie supremă a clipelor de faţă. Acest spor de sforţări se poa­te face de la producătorul de mate­rie primă până la ultimul factor care contribue la industrializarea acesteia, fie muncitor cu braţele, fie tehnician specialist, conducător tehnic sau administrativ, etc. O unire deci a tuturor, o unire a tuturor forţelor de muncă, pentru sporirea producţiei, constitue acum, pentu toţi cei care nu poartă ar­mele, cea dintâi datorie. Se reali­zează astfel în interior frontul muncii, care e oin neprețuit auxiliar al frontului militar. Şedinţa Academiei de agricultura /Cultura orezul­ui în România Academia de Agricultura a ţinut ori după amiază şedinţă în Sala Pro­gresului Silvic sub preşedinţia d-lui Aurelian Pană asistat de d. Emil Marian secretar general. D. MIHAIL BERCEANU, declară de la început că în această comuni­care se foloseşte şi de cercetările a­­sociatului său la această cultură, d. Egon Nasta. D. Ing. I. M. GHEORGHIU, Şe­ful Serviciului îmbunătăţirilor Fun­ciare a arătat evoluţia culturii ore­zului în România şi cauzele care au împiedicat extinderea acestei culturi. Interesul nostru este ca în împre­jurările actuale să încurajăm la ma­ximum cultura orezului, pentru a o încetăţeni definitiv în agricultura noastră, astfel că încheierea păcii să ne găsească pregătiţi pentru a lupta cu concurenţa orezului străin, deoare­ce noi putem să ne transformăm u­­şor din ţară importatoare în ţară ex­portatoare de orez.­­ Trecând apoi la chestiunea mala­riei în orezării a arătat care este situaţia în celelalte ţări producătoa­re de orez şi cum peste tot unde cul­tura orezului s’a făcut în mod Inten­siv, nu numai că malaria nu s’a ece­­t­tins ci din contră a scăzut. Proiectele de orezării făcute de Serviciul îmbunătăţirilor Funciare, au respectat condiţiunile pe care tre­buie să le îndeplinească o orezărie ca să nu provoace malarie. Datoria organelor tehnice agricole şi sanitare este de a veghea ca cul­tivatorii de orez să nu calce aceste condiţii în detrimentul sănătăţii pu­blice. A adus apoi mulţumiri conducerii Uzinelor Comunale Bucureşti pentru atitudinea înţelegătoare pe care a a­­­vut-o faţă de cultivatorii de orez în timpul secetei din anul trecut, înzes­trând, ca lacurile Creiate şi al­ cărui scop este compensarea debitelor Dâmboviţei să nu fie folosite în acest scop, deoarece în volumul înmagazi­nat în ele se poate asigura larg debi­tul Dâmboviţei, astfel ca să folosească şi irigaţiei pe timp de secetă. In concluzie a spus apoi că dato­ria noastră este de a folosi la maxi­mum apele ce avem disponibile, în­curajând cultura orezului care va da agriculturii româneşti o nouă şi ren­tabilă ramură de producţie, întrebu­inţând totodată braţele disponbile din mediul rural şi introducând !» «limnear. " a produs ‘­D. Mihail Berceanu a spus: Pentru ca, cultura orezului să rămână ren­tabilă şi în timpuri normale, este ne­cesar să ridicăm producţia acestei ce­reale, de la 2300 kg. la ha. cât este azi, la peste 4000 kg. la ha., micşo­rând în acelaş tmp cheltuelile de a­­menajare şi exploatare prin raţiona­lizarea acestora. Spre a vedea dacă o astfel de spo­rire a producţiei est® posibilă exami­nează condiţiile in care creşte orezul în România şi în Italia, ţară unde s’a ajuns la o producţie mede de 5800 kgr. la ha. D-sa arată că împotriva credinţei generale, clima în Româ­nia este ceva mai favorabilă pentru orez decât în Italia. Astfel suma totală de temperatură, în epoca vegetaţiei orezului, este cu 62 grade mai mare în România decât în Italia. De asemen­ea temperaturile mini­me, adică scăderile de temperatură, care sunt deosebit de periculoase pentru orez, sunt mai joase şi deci mai perculoase în Italia decât în Ro­mânia. In sfârşit soarele a cărui strălucire are o deosebită importanţă pentru desvoltarea orezului, luminează cu mult mai mult în România decât în Italia, care este mai noroasă. Cum şi apa de irigaţie este mai caldă în România decât în Italia, iar solul este mai fertil, avem toate mo­tivele să presupunem că putem ob­ţine şi la noi aceleaşi producţii ridi­cate ca în Italia. Deoarece însă numai experienţa poate confirma în mod sigur această presupunere, s’au făcut întâi la Va­­sil­aţi la orezăria d-lor Berceanu şi Nasta, iar apoi la mulţi alţi proprie­tari, încercări de a se cultiva soiuri de orez italian după metodele ita­liene. Examinând rezultatele culturilor de orez italian de soiul Agostano şi Adorio, la 24 cultivatori români, pe mai multe sute de hectare, timp de trei ani, constatăm că un hectar de orez indigen a produs în medie 2183 kg, pe când orezul Agostano şi Allo­­rio au produs 4071 kg, adică tm Sfi.4.3 la sută mai mult. Dacă însă facem comparaţia în­tre produsele medii de orez decorti­­cat indigen şi străin, ajungem le re­­mi­te. mfi 4 PAGINI 5 10 Organ Hhik al comerţului industriei şi finanţei V® . 4 Săntcă 1 Aprilie Wll A apărut şi s-a pus în vânza­tTIMPUL FAMILIEI TIMPUL PENTRU TUŞI No . 218 BIROURILE I B­ucu­­reşti, str. Sărindar No. 15. Tel. 3.05.44. P­UBLICITATEA se primeşte la administrata ziuitu lui şi la toate agenţiile de pubili­tate. Proprietar: „ARGUS" S. A. înscris sub Nr. 20S Trib­­utatr Redactor responsabil : AL. PETROVICI Şedinţa de gr­­a f°st susţinută în compartimentul acţiunilor. Am urcat, faţă da ultimele cotaţiuni din ajun: Telefoanele cu 100 puncte, Mica­la SSt­ dala «IO şi Reşiţa la, 87% dela app. Celelalte valori cu venit variabil cari au încheiat şi în şedinţa prece­dentă, au înregistrat, sporuri de cota­ţiuni mai puţin însemnate. Acţiunile cari n’au mai apărut de mai multe zile in târgul oficial au încheiat în scădere faţă de ultimele cursuri pre­cedente, fenomen explicabil date fiind scăderile din ultimele şedinţe. Dintre valorile cu venit fix n’au a­­părut decât Reîntregirea şi Urbanele Buc.­noui, acestea, din urmă, după o săptămână de absenţă din Bursă la 1­ 810 faţă de 55 ultimul curs. Târgul liber a fost bine dispus. T­ârgul alimentar Activitate deosebit de vie pe târ­gul alimentar. Populaţia se aprovi­­zionează cu tot felul de produse, in principal: grăsimi, conserve, carne conservată şi mecelu­ri, zahăr, paste făinoase, etc. Numeroase magazine au epuizat din stocuri, din care u­­nele se pot reface. Se resimte lipsa de uleiuri comestibile din târgul li­ber. Aprovizionare restrânsă cu carne de vită şi viţel. Ceva mai bună cu carne de miţă şi lipsă de păsări vii şi tăiate, şi peşte proaspăt. Peşte in abundenţă, Leffime şi zarzavaturi nu este foţi îndestulătoare. Cereale­­ leguminoase Pe târgul produselor oarecare activitate, în speciel Itf mazărea comestibilă „Victoriei unde s’au făcut încheieri pentnf complectări de angajamente de a­­­port la preţul de 310.000 lei vag**­nul de 10 000 kg, bordo slep. Mazărea furajeră „Victoria” nu glijată, preţ de orientare lei lOO OÎfc duplicat cfr. Câteva încheieri de mici parţial de fasole n’a modificat baremul dfe preţuri care rămâne la 180.000 —­ 190.000 lei, duplicat cfr. N', ' S’au efectuat cumpărări de tuifi de floarea soarelui, cantităţi modif*. rate, pentru acoperiri, la preţul de 240.000 lei vagonul, bordo şlep. Meiul, curs nominal, lei 145.000-150.000, duplicat cfr. Droguri, produse farma­­ceutice, parfumerie Piaţa de engros foarte calimăi lipsită de animaţie, Laboratoare* se aprovizionează de la «1 la ani- TAB* sesc numeroase substanţe: codeitrtt, papaverină, bismut sub galic, prepa* rate cu vitamina „B”, specialtttfQH franceze. ’ In compartimentul parfumer^ vânzările stagnează, mărfuri ss oft* şese, cu unele excepţii­: preţuruâ aproape stoibîle. Fabricaţia dispune de materii prime afară de: uleiuri eterice, imolină, adcocil cefilic. Aprovizionarea cu droguri şi pr­o­duse fa­rmaceutice se foca prin im­port din Germania şi în măsură med redusă din Elveţia. Preţurile foar­te mobile sunt în creştere. PREGĂTIRI PENTRU VREMURILE DE DUPĂ RĂZBOIU LUCRĂRI CARE SE CER STUDIATE DIN VREME ÎNTOCMIREA PLANURILOR de lucru viitoare, piaţa comercială Trebuie să ne dăm seama cu­ vremurile de război şi dacă ne aduc cu ele o serie nesfârşită de greu­tăţi şi neajunsuri de tot felul cari abea pot fi suportate, în schimb au și unele avantaj cari nu trebuesc ignorate de fel. Desigur, că în asemenea împreju­rări sunt imobilizate importante fonduri în vederea efortului perma­nent de luptă, fapt care ne deter­mină ca nenumărate lucrări să fie amânate pentru mai târziu, pentru epoca normală şi liniştită de pace, când încordarea de azi va deveni doar o simplă amintire şi când pre­ocupările generale se vor îndrepta spre alte făgaşuri mai construc­tive, mai creatoare, mai definitive. Dar aceasta nu însemnează ca să abandonăm cu totul preocuparea, grija. Trebuie să recunoaştem că încordarea de astăzi, ar trebui să constitue un fel de răgaz pentru oamenii de ştiinţă şi de tehnică. A­­ceştia, se ştie, că meditează sau crează, de obiceiu, pentru mai târ­ziu. De aceia e necesar ca «ceste categorii de oameni să acoveze în modul cel mai intens la întocmirea planurilor de lucru viitoare. De pildă, în ţara noastră este loc pentru un vast câmp de şantiere pentru ridicarea de importante lu­crări publice: drumuri, poduri, be­rate, electrificări, exploatări mini­ere, folosirea apelor, canaluri, iri­gaţii, iată numai câteva din lucră­rile mai însemnate care așteaptă să fie înfăptuite futrun vitor cât mai apropiat. In acest scop, flecarii regiune tre­­bue să fie cercetată în arttănunpme pentru a se vedea cari lucrări sunt necesare în vederea ridfcsar® ** economice și coordonarea es­te resul general al țării. In acest mod nenumărate ecaje de tehnicieni îşi vor găsi întrebuin­ţarea timpului studiind pr­obleme din cele mai variate şi mai impor­tante, astfel ca pacea să ne găsea­scă pregătiţi pentru a pomi de­­o­dată la lucru cu toată vigoarea îi entuziasmul de dare vor ave* *­furtei nevoie. _____ VALORIFICAREA PRODUCT® AVICOLE Ne-am ocupat în nimeroase duri despre valorificarea p^ratiepe noastre avicole cu care Prilej ate arătat cu date statistice ce sunt importante s’ar putea câştiga de pe urma unei mai intense creşteri a păsărilor care pe lângă carne mai obţinem o serie întreaga ai produse cari nu pot fi de fel d­r rate. Astfel, putem vedea, după datele pe care ni le oferă specialiştii, că creşterea păsărilor la noi ca şi aiu­rea, a dat naştere comerţului de fulgi şi pene, care se ridică azi la cifre din cele mai însemnate. Se ştie, în adevăr, că străfîgefţtt pufului şi a fulgilor este un lucru destul de migălos, dar are darul, în schimb, să aducă un venit bun producătorului. Este interesant, d­e pildă, să vedem, după acei* spe­cialişti, câteva amănunte în legă­tură cu modul de strângere ca­m de calitatea­ acestor produse. Ia tik penajul unei păsări se compune -­­după cum se ştie — din puf­­­­fulgi. El îşi pierde din greutatea sa, după 24 de ore dela jumulire, cand 15 la sută, la care se mai adaugă şi altele, ceiace se ridica în medie la 28 la sută. S’a constatat că o găină 85 lu medie 76,2 grame de penaj, ceiace dacă se raportează la greutatea corpului, ar însemna că reprezintă, circa 5,02 la sută, ceea ce duce la concluzia că pentru strângerea unui kgr. de puf şi fulgi treimesc 18-20 găini. Iată, cum se pot obţine no­i venituri de către gospodăriile ru­rale, care în acest fel şi-ar inau­gura şi un sector de activitate până acum aproape neglijat cu to­tul. PIATA COMERCIALA De câteva zile piaţa comercială a Capitalei se arată a fi tot mai vie în special în sectorul alimentar. Desigur, că acest compartiment nu s’a putut spune nici­odată că lâncezeşte, d­oar când cererile erau mai miei decât ofertei^ Spre dep­» 9* alMasin­tar a ştiut să se orienteze după di­versele nevoi ale consumatorilor, păstrând astfel echilibrul in cea ce priveşte aprovizionarea cu mărfu­rile de strictă necesitate. Dar tocmai pentru că acest co­merţ nu a lăsat de dorit, comer­cianţii căutând mereu să tm creeze pe piaţă unele excepţii — şi aces­tea trecătoare, este cazul să se ceară acestei categorii din cele mai căutate, să nu profite de unele con­juncturi sau svonuri neîntemeiate, pen­tru a-şi face tim­ aceasta noui surse de venit. „Nu mai departe zilele acestea, au dispărut din magazine unele arti­cole, cam­ mai înainte se găseau din abundenţă. Desigur, nu este cazul să se spună că s-au vândut sau că nu se mai pot aproviziona. Este locul să cerem nu numai consumatorului, dar şi­­comercian­tului spirit de prevedere în ceia ce priveşte aprovizionarea cu ali­mente. Dar aceasta nu însemnează dosirea, stomafic!, în vederea unei mai bune valorificări a mărfurilor cari dispar din comerţ. Desigur, că aceste procedee nu vin de la comercianţii oneşti, cari se orientează după realităţi. Ba, chiar, se poate afirma, că a­­ceştia sunt cei cari inspiră încre­dere, deoarece sunt permanent a­­provizionaţi cu mărfurile de strictă necesitate. Dar, pentru a se da prilej ace­lora cari deabia caută prilejuri spre a-şi creia noui venituri, este nece­sar să se ia măsuri pentru ca pu­blicul să fie liniştit şi să se apro­vizioneze fără grabă. Se știe că a­­vem mărfuri destule, cari sosesc mereu în Capitală. Oare, de ce a­­tunci, să ne pripim, plătind scump orice fel de mărfuri, numai ca să ne aprovizionăm. Mai multă mă­sură atât în vinderea, cât și în cumpărarea articolelor alimentare, ar fi de recomandat atât pentru consumatori cât și pentru comer­cianți. V Târgul internaţional de materii prime In cursul ultimeî săptămâni aspec­tul târgurilor trans-europeite de materii prime au evoluat într'o at­mosferă apatică afară de acela al cerealelor $i bumbacului brut, cari sunt deosebit de active. Grâul stea asumat cursuri optime, în timp ce bumbacul continuă mersul său as­cendent, dar cu moderaţiune. O caracterizare normală a aces­tor târguri, în­să este cu neţminfa, din cauza întreruperii legăturilor cu m­aî principale debuşeu­rî — Eureka în special — şi a dislocă­rii centrelor de producţie unde se acumufleeză stocuri, ce nu pot fi atoumate din camu crize­ de to­naj maritim. METALE IMOASE Târgul internaţional al metalelor neferoase de peste ocean, evoluea­ză fii acelaş strict cadru­ al econo­miei de război. Industria armamen­telor absoarbe imense cantităţi în cât anglo-americani au impus con­sumului civil restricţiuni severe. Bolia, cu toată situaţiunea po­litică faţă de aliaţi, continuă să fur­nizeze cositor, fie altfel minele de easiterită (minereu de cositor) sunt în proprietatea a două grupuri: li­nul britanic şi altul american. Sta­tul andin mai furnizează aliaţilor şi zifi« (41000 tone în 1943, Contra 39000 în WV) 'die producţie este ab-*, aceşti efi»», carii ridică o lecrim­î asupra calităţii,dar figent­ele imperioase ale annfiment talid îi obăgă să procure rine cu orice preţ prSTut­ metalelor Cuprul HAMBURG. Gctoni electrolitic, eff. Hamburg Bremen Sau Ro%-­ dam; termen: Rm. 68,25 pe suta de ÎClTî ' •l NEW YORK (ín cents pe lb). Ctrprn electrolitic,. toc« 17. Prompt *1.®. Terr.cn 30-90 rile TÏ 3£4 Capra electrolitic. Sbond hand n. f : : f 1 : Cupru importă! 11 1/4. DONORA. Capml se negodazS la prețul invariabil de 62 Ist tona Cositorul Târg calm, fără modificări de cursuri. H­AMBURG,, Afaceri calme. Ter­men. Rm. 310 pe suta de kg. Rm. 310 pe suta de kgr. NEW YORK. Cositor „Straits" (în cents pe ib.): 52. m­­L LONDRA. Cositor „Standard“ (în 1st. tona lungă, prompt 300 1st. ZriscuS HAMBURG. Tendinţa calmă, (preț pe 100 kgr.): Zinc brut de uzină Rm. 21,10. NEW YORK (în cents pe lb.) : 8.25. I. Londra (pe tona lunară) 1st. 25 Plumbul NEW YORK (îr. «sits or lb,): Plumb Soft Foreign. 6.50. DONORA. Ost. 1% tona lungă. Aluminium BERLIN, Aluminium pu? 99 h sută. blocuri brute- 1?m ’ ~7 sute­ de kgr., în bare Rm. 132. HAMBURG. Blocuri originale de aluminium braf 99 la sută Rm« 127 suta de kgr. sârmă, tablă, 99 la sută, Rm» 182 suta de kgr. 1 1 NEW YORK. Preţ oficial RS fb. 15 cents. 1 j Nikéiül NEW YORK. (In cents pS fo.}, Nikel electrolitic: 35, LONDRA. Preţ intern tonă lungă 1st. 19019? * * *» ' Antimoniu LONDRA (tona lungă). Anti­moniu 99 la sută; ist. :20. Afmi­­moniu 70 la sută; 1st. 100. Cromul ****?’ LONDRA. Minereu de e&m de Irtete, cif. baza 48 la sută (pe tona lungă) 1st. 165-178« Wolfram ^.fr' LONDRA (tona lungă (aftÎÎ. fei­ner­eu de wolfram 1 la suS .it|L 55 METALE PRETEEÎE ARGINTUL. Berlin Argint 1.000 la teh. Brw­ 65.50 — 38.50 Pe kgr. Hamburg. Argint fin. Rm. 35150 58.50 pe kgr. New Yorke. (în cents pe uncie ** 31 grame 1035) Argint fin. 4?A­ LONDRA (în shil. pe uncie). Argint în baie, prompt 23*A Argint fin prompt 28 Ju­m­ătate. AURUL LONDRA 168 shilling^, uncia. NEW YORK. 35 dolari, uncia. PRODUSE AGRICOLE ■ r*.. _ .y . Cursul grâului la Chicago se­ menţine pe o linie fermă. Este vor­ba de târgul termen „Mai” unde preţul a atins un nivel optim, peste 173 cents per bushel. Se mai pre­feră şi termenele Iulie şi Septem­vrie, cari evoluează pe o scară co­respunzătoare de cursuri sporite. Interesant este de relevat că In altă ţara mare producătoare de grâu — Argentina — o parte dii stocul de grâu, care nu se poate exporta este întrebuinţat ca com­bustibil. Se precizează că disponi­bilul vechi de 2.000.000 tone, cel puţin 400.000 tone, vor lua această destinaţie, lată cum într’o parte a huriei se distrug imense cantităţi de grâu, în timp ce în­ Bengalul Incilz­ei Britanice sute de mii de oameni se prăpădesc prin moartea grozavă a foametei. Târgul cafelei brute, New-York, fără nici o modificare, cursurile,per prompt, figurează, sub titlu nominal de aproape doi ani, Importul de ca-Continuecras în pap* 11*8 sp. (1016 kgr.) Cum se va face aprovizionarea Capitalei ca carne proaspătă Obligaţie măertanter eegrosi­şti $i fabricilor de mezeluri Monitorai OfWtgjl d» «ti­jmWSe# mrajS­­toarea defliriun« AiOpstefliSi: ATIT. 1.­ Micd­arU »riftrorfftl As Bn­­ce vor fl d«*ftroare prii ScSlun­ea Strt­ secretarl*tn]ni­mîc «tot al atttotftloiillttl *m­at#­ ți popu­lației «vu* «aut «Wl­ap tS «ditcă îaoar. trunsdtoîi di» Mea MAră* iții («•âtra anfovtaiottanta Oumnteiel co earn« țnoaaplftk, ttunirv) ti» «tpftaaftt­o* va fi ft, xm fi» cărat«., Ptttt mbm 4m*tâ», M M. a» *«»4t5tatii us a earerilor ât acnmuâi ®i aâmplrare dis ram, AST *._ JMt tUyrteO* + tcwtafl cât «t SiiuMoatol rfndwter A 'dk cotai« de aniatal* M 11 M w aprob« lttnaor d* către «libccerthtcrlatul de »tat «1 aprtrrijtioiAra srînaW « prnmlkpei civile, cSie W i*r autor» «Pita pefttm flecare pore sacrificat; Sindicatul aflmentar va pr&Sb­aintornini toai» otftnaa cblUSntK la sacrificarea porcinelor aduse In Capital®. Afifr t — Carnea prafaspfită ee ss adntse (Mitre Bnoarectl Ta fl tKa­t numai în a­­mattrela fin ătrtl prevăzute cn Mgn­ifere;­­ va fl tStdeauna transportat» numai în ragosne fri*orlfer», Vajoanle tretrae *& fie Însoţite de adeverinţa abatoruilui respectiv, Sin care *» se constate e», după tfiiere. car- ÎM» a stat in frigorlfer cel puţin Î4 ore. AST. 1. — Toate animalele vii (bovine, ovine, porcine) ce sosesc în Capitali prin Sin «1 bariere, pentru tăiere, precum el toate cantUfiții* de carne proasp­ît ce sunt aduse tn Capitală pentru comercializare *i­­ndvatrializare, trebuie sfi fie dirijate la a­­batorul corintîal. Vagoanele ce se Încarcă cn animal* ti carne proaspîttft Pentru Capitală, vor fi tri­­mise iniiiai pe adresa. ..Abatorul comunal (tara CVaret, linia de garaj a abatorului”. PRETURILE DE VANZARE ALE CARNEI BOVINE ART. 5.,, Cu începere dela data publi­­căirii prezentei deciziuni, preturile maxima­le de vânzare ale cărnii ce bovi­ne si bivoli, atât ele­ven ridicata cât si cele cu amă­nuntul, vor fi stabilite în cuprinsul Mu­nicipiului București, de către comisariatul general al preturilor, pe baza calculatiei fă­cută de către Primăria municipiului Bucu­rești, pe a sa răspundere. Preturile astfel fixate se vor publica în Mercurialul din Buletinul informativ și Mercurial al Came­rei d* comerţ ţi industrie Măcelarii detalilţtl sunt obligaţi a aflţa in mod vizibil pîrpiriu cu simfonofiul al* Cărnei, ART. 6. — In celelalte municipii ţi co­­mâne urbane, preţurile mat­­ triale locala pentru vânzarea cărnii de bovine şi bivoli a fi stabilite de primăriile respective, ţi­­nând seama de condiţiile locale. Aceste preţuri nu vor pute fi deplşţi ur­­mătoarele preţuri maximale (preţurile cu ridicata ln lei per kg.): a) Carnea de bovine, vită întreagă ex­­clusv căpăţână ţi picioare, lei PS5. b) Carnea de bivol, vită întreagă ex­clusiv căpăţână şi picioare eli 12b. Preţurile cu amănuntul în lei par kg.­ a) Carnea de bovine 148; b) Carnea de bivol 138. Prefecţii judeţelor sunt deasemenea a­u­­torizati să stabilească preţuri. 1Stximale pentru comunele rurale din cuprinsul jude­ţului respectiv care nu vor putea Insă de­păşi preturile maximale stabilite pentru colimna urbană reşedinţă de judeţ. Preturile se vor stabili prin ordonanţe, cu respectarea dispozitiunilor din le­­gea nr. 282 publicată In Monitorul Oficial nr. 100 din 1 Mai 1943 cu modificările sale ulterioare. ART. VII. — Pe data publicării prezen­­tei deciziuni sunt și rămân abrogate dis­­pozițiunile deciziunii nr. 301 publicată în Monitorul Oficial nr. 232 din 4 oct. 1943. *♦■* s--* ♦ * *♦ * ♦ * * ♦ ♦♦ ♦ ♦-*•-» f Examenul de inspector financiar a fost amânat Ministerul Finanţelor, aduce la cunoştinţa celor în drept, că e­xam­e­­nul pentru ocuparea unui post de inspector general financiar şi două posturi de inspectori financiari fi­xat în ziua de 25 Martie .lŞJtJf, a fost amânat la data de 20 Aprilie M­U. F­ran­ca­rea scrisorilor destinate tarilor In Uniunea Europeană Direcţiunea generală P. T. T. adu­ce la cunoştinţa publicului că înce­­pând dela 1 Aprilie 1944, scrisorile şi cărţile poştale simple şi cu răs­puns plătit,, prezentate în România şi destinate ţarilor care fac parte din Uniunea europeana de poştă şi telecomunicaţii se vor franca cu taxele tarifului intern şi anume: Scrisori până la 20 gr. cu 16 lei ; cărţi poştale simple cu 10 lei; cărţi torfale cu răspuns plătit pe 20 leu Deoarece în prezent trimiterile poştale externe sunt primite numai recomandat, la taxa de mai sus ur­mează a se adăuga taxa de reco­mandare. Celelalte categorii de trimiteri poştale, imprimate, hârtii de afa­ceri, etc. se vor franca ca și până acum cu taxele tarifului extern. Informaţiuni suplimentare se pot lua de la orice oficiu P, Tî»­­£.

Next