Argus, aprilie 1944 (Anul 34, nr. 9269-9291)

1944-04-01 / nr. 9269

rTI Terme pentru comer­cianţi şi industriaşi Intr’un an sunt de executat mai bine de 250 obligaţiuni cu ter­men fix. Dintre acestea cele m­ai importante expiră In lunile Mar­tie Aprilie. Pentru a evita contravenţi­ile şi neplăcerile care se trag totdea­una din scăparea din vedere a acestui fel de obligaţiuni, folosiţi ta­belele de evidenţă lunară, ce se găsesc numai In MEME­NTO JURIDIC „... cel mai temeinic şi ce! m­ai practic scadenţar al obligaţiilor cu termene fixe...“ (ECOU­L 10. III. 1944) „...cuprinzând un repert­oriu al­fabetic cu 253 obligaţiuni fiscale, comerciale şi civile...“ z­­obrii­­bele de evidenţă alfabetică, lunară...“ (UNIVERSUL 16III.1944). SE GĂSEŞTE LA TOATE LIBRĂRIILE EDITURA SOCEC & Co. s. A. R. Dicţiunea XI. Reg. Silvică Arad Serviciul Comercial Nr. 3104 din 1944 I.UBllt.4 fit. Se publică spre cunoştinţă­ genera­lă că în ziua de 25 Aprilie 1944 ora 11 în localul Direcţiunei XI. Regiona­le Silvice Arad str. Gh. Popa nr. 4 etaj II, se va vinde prin licitaţie pu­blică cu oferte închise şi sigilate, loco pădure cca. 450 m. c. buşteni de plop din parchetul 1943 din 1944 Raţa Văida Ocolul silvic Pecica şi cca., 270 i­. c. buşteni de plop din parch. 1943 din 1944 „Gala" Ocolul silvic luliu Moldovan. licitaţia se va ţine în conformitate cu art. SO-110 L. C. P. a regulamen­tului de licitaţie şi cu aplicarea con­­diţiunilor generale pentru exploatarea pădurilor statului publicată în Mon. Oficial nr. 106 din 12 August 1912 cum şi cu condiţiunile speciale de ca­re amatorii pot lua,cunoştinţă, dela Administraţia Casei Pădurilor Statu­lui, Direcţia XI Reg. silvică Arad şi Ocoalele silvice pecica şi luliu Mol­dovan, în timpul şi orele de serviciu. Preţul de strigare este pentru: 3. Materialul dela Ocolul silvic Pecica al cc.­ mp m. c. plop cal. I. dela 85 m,­ în sus a lei 2330 lei 1.048.500. II. Materialul dela Ocolul silvic I. Moldovan b) cca 40 mc. plop şi puţină salcie dela 25-34 cm. a lei 1650 lei 68.090. c) cea 230 mc. plop dela 35 cm. în sus a lei 2300 lei 529.000. 270 mc. total b-­-c lei 595.000. Total 61. 720 m. c. în valoare de lei 1.643.500. plus impozitele şi taxele legale. Materialul se vinde văzut şi plăcut. Garanţia provizorie este de 5 la su­­tă din preţul de strigare, care după adjudecare se va întregi la: 10 la sută după suma adjudecată. Supraoferte, oferte telefonice, tele­grafice şi condiţionate nu se primesc. Direcţia XI. Reg. Silvică Arad ss. I. MOGA EXPLOATAREA BREVETULUI REGAL ROMAN Nr. 30.082 . Proprietarul Brevetului Regal Ro­mân Nr. 30.682, cu titlul: „Procedeu pentru producerea unor noi mijloace de curăţire“ este dispus a-şi vinde sa­u cesiona brevetul sau de mai sus în vederea exploatării sale efective în România, în care scop îl oferă cercu­rilor industriale şi financiare din ţară. Informaţiuni : Biroul Rr.-Ing Emil Spiess, Bucureşti VI, Str. Dr. Matro­­pol Nr. 7. Direcţia VIII Regională Silvică Sebeş-Alba Nr. 3626 din 1944 MLP.UTA.TriJ Nt In ziua de 25 Aprilie 1944 ora 11, se vinde prin licitaţie publică la sediul Casei Pădurilor Statului Bucureşti, Bulevardul Tache Ionescu no. 31 bis, Direcţiei Regionale Silvice Sebeş-Al­ba 117,881 m. c. cherestea aburită de fag din depozitul Fabricei Societăţii An. Foresta Italo-Română din Neho­­iu judeţul Buzău. Statul nu garantează calitatea­ ma­terialului. Condi­ţi­unile speciale de vânzare se pot vedea la Casa Pădurilor Statului, la Direcţia Silvică Sebeş şi la Ocolul silvic Braşov în zilele şi orele de Ser­viciu oficiale, licitaţia se ţine în condiţiunile art. 80-110 din L. C. P., modificată prin legea nr. 679, publicată în Monitorul Oficial nr. 173 din 1942. Preţul de strigare în bloc este de 1.129 042 lei. Garanţia provizorie este d­e 57.000 lei. Director Regional (ss) SUCIU V­er­i­f­icaţi-tă cam­ui laiul FALIMENTE ŞI URMĂRIRI VÂNZARE DE ACTIV FALIMENTAR — In ziua de 5 Aprilie, ora 8, se vinde prin licitaţie publică de către Sindicatul Falimentelor, acti­­vul fal. Pantazi Ştefănescu, comm­is din mobilier de casă. — La termenul de mai sus, este invitat a se prezenta la acel Sin­dicat şi falitul, neutru a asista la licitatiie. In ziua de 8 Aprilie, ora 8, are loc la Sindicatul Falimentelor, ve­rificarea creanțelor în falimentul lurii Wexler, dată la care sunt invitaţi a se prezenta la acel Sin­dicat. Toti creditorii, precum si fa­litul, pentru n­­u­a parte la verifi­care. POPRIRI Dos. 4847/943 — înființată prin Corpul Portăreilor, în mâinile S. A­­R. de Telefoane, pe orice sume de bani, are de plătît debitorului Ion P. Nicolais din comuna Hălucesti, Jud. Roman si în special p­e clei în ce i se cuvine Pentru înnobîrit! din Roman, neutru despăgubirea credi­torului Artur O­rumbe r.7, de 34 500 lei. Plus procente si cheltuelî de judecată Dos­ 4568/944 — Idem în ale Dîrectîunei Generale P. T. T asu­pra salariului ce plăteste debioru- 04 Savin Vasile, funcţionar la ot. dul P . T. Cernăuţi­Idem credi­toa­re, Alaria Sons, de Iei 4­000 lu­nar, nens­e alimentară. SECHESTRU ASIGURĂTOR — Dos. 5496/944 — înfiinţat prin Corpul Portăreilor, pe orice avere mobilă a debitorului Radu Finichi din Bucureşti. Calea Orîvîtei 37 pentru despăgubirea creditoarei M’­­ne'" de aur ale Statului din Baia Mare de lei 470.244, plus procente COMANDAMENT — Dos. 18152/943 Debitor Pr. Gh. Păunescu — creditor Creditul National Agricol, imobil Turnul Mă­gurele, str. Cuza Vodă 1, datorie 700.000, plus procerte, plus 5°/o spe­ze, plus lei 70.000 cheltuelî de exe­cutare, fixate prin actul de creanță Bonurile valabile azi PAINE: Bonurile No. 341, 342, 343, 344, 345, 346, PAINE pentru 300 gr. pâine neagră. ULEI: Bonurile No. 25 DIVER­SE pentru 1 litru de persoană. Bo­nurile barate No. 25 DIVERSE pentru 500 ml. de persoană. UNTURA: Bonurile No. 6 FAI­NA pentru 500 gr. de persoană. tufe în acest R cerc priai nu se pot . a R­au­s ŞTIRI ECONOMICE DIN STRĂINĂTATE APROVIZIONAREA FRAN­ŢEI CU TEXTILE BRUTE Franţa importa în timp de pace 90 la suta din necesităţile sale de textile brute de peste ocean. In ur­ma ruperii comunicaţiilor transo­ceanice ea este astăzi nevoită să se mulţumească exclusiv cu fabricaţia­ sa proprie. După cum anunţă „Journal de la Bourse” industria textilă franceză în anul 1943 a prelucrat 4000 tone lână şi 17000 tone in şi cânepă. A-­­ceastă situaţie de aprovizionare es­­te încă foarte precară cu toate că­ propria cultivare a inului a crescut considerabil din 1940. Suprafaţa cul­tivată de in a fost în anul 1940 de 26.763 ha. a crescut în anul 1942 la 33.860 ha, iar în anul 1943 a a­’­că 10.000 de ha. In anul 1944 se speră că această suprafaţa va putea fi mărită cu în­că 10.0000 lei de ha. IN BULGARIA NU SE MAI VINDE VIN IN STICLE ÎNFUN­DATE Vânzarea vinului din recolta din 1943 în sticle înfundate a fost sis­tată pe viitor. Vinul de peste 1 an poate fi umplut în sticle numai pâ­nă la 1 Octombrie a. c. FRANŢA LIVREAZĂ LEMNE BELGIEI Intre forurile competente belgie­ne şi franceze s-a încheiat un a­­cord după care Franţa va livra a­­nual Belgiei 300.000 m. c. de lemn de construcţie­ PRODUCTIE DE CĂRBUNI IN ANGLIA D. Lloyd George ministrul con­­bustibilului britanic a sublidat că producţia de cărbuni engleza în Februarie 1944 a scăzut cu 200 000 tone fată de Februarie 1945. Aceas­tă scădere este pricinuită din dife­ritele greve din Sudwales. ANGLIA PIERDE PIEŢELE SALE DE DESFACERE IN AMERICA DE SUD După cum arată statisticile co­merciale din Uruguay şi Peru, co­merţul britanic continuă cu pierde­rile comerciale mari şi mici din A­m­erica de sud. In importul din Pe­ru, Anglia ocupă numai cel de al cincilea loc în timp ce înainte de război şi era pe cel de al doilea plan In Uruguay unde Anglia in­ainte de 1939 era fără doar şi poate Ufe­­rantul principal în cea de a doua jumătate a anului 1943 nu se află decât pe cel de al patrulea p­lan. Liferanţii principali ai statelor Pe­ru şi Uruguay sunt acum Argentina şi Brazilia. APROVIZIONAREA PROBLE­MATICA A STATELOR UNITE CU CAUCIUC DIN BRAZILIA Cu toate că Washington a în­cheiat acorduri de livrate de cau­ciuc cu 15 state, livrările din a­­ceste regiuni nu se pot urca decât la cel mult ,30.000 tone, poate ch­iar şi mai puţin, după cum se anunţă din Buenos Aires, in anul 1944 Sta­tele Unite au contat ca Brazilia va cauciuc din statele americane lati­ne se vor ridica la 35.00,­ tone cari însă deabea vor putea fi atin­se deoarece posibilităţile­te i­­rare ale Braziliei, cea mai importantă s ţară în producţia de cauciuc, su­praevaluată. Încă în anul 1943 Sta­tele Unie au constat ca Brazilia va­­ să le livreze 500­­ tone to­tuşi producţia totală a ţării nu s’a ridicat decât la 33.000 tone. De­oarece însă din această producţie în primul rând trebue îndestulate necesităţile interne ale Braziliei şi apoi necesităţile Argentina pentu USA nu putea să mai rămână de­cât cel mult 20.000 t. în an­ul 1937 exportul de cauciuc brut din Bra­zilia se ridica deja la aproape 15.000 tone. Până astăzi deci cre­ditele de dolari acordate de USA Braziliei pentru extinderea cultu­rii de cauciuc nu au dat oarecari rezultate considerabile. SCUMPIREA TUTUNULUI IN CROATIA Preturile de tutun în Croatia au fost ridicate. In timp ce unele saru­turi de tutun s’au urcat în preţ cu 100 la sută, ţigările s’au scumpit cu 120 la sută cu începere dela 1 Mar­tie. INDUSTRII DE IMPORTANTA MILITARĂ ŞI NAŢIONALA IN CHINA SUB CONDUCEREA CO­MUNA NIPONO-CHINEZA Ambasada japoneză din Nan­king a anunţat Miercuri că între forurile chineze şi japoneze nu a a­­juns la deplină înţelegere în livii­­ta preluării şi administrariei celor 11 industrii de importanta militară şi naţională. Este vorba în primul rând de uzinele de gaz şi electri­citate, de căile ferate precum şi de minele de cărbuni. SITUAŢIA MONDIALA A ECO­NOMIEI ZAHĂRULUI Producţia zahărului de sfeclă a evoluat cu totul diferit în statele eu­ropene. Suprafaţa culturii sfeclei în campania anului 1942-43 în Europa exceptând teritoriile germane a fost de 965.038 ha. faţă de 981.044 ha. în anul precedent. Franţa, Bel­gia, Italia, Bulgaria,­ Marea Brita­ni®, Irlanda şi Letonia şi-au extins suprafeţele. In celelalte tari euro­pene s’a observat o scădere. Pro­ducţia de zahăr a înregistrat în to­tal 3.620.139 tone faţă de 3.788.110 anul trecut. In timp ce suprafaţa culturii sfeclei a scăzut cu 1,63 la sută, producţia de zahăr de sfeclă a scăzut cu 4,40 la sută la o pro­ducţie medie de ha. de 37,5 chin­tale faţă de 38,61 chintale în anul trecut.­­ Scăderea destul de mare a producţiei­ în raport cu micşorarea suprafeţei de cultură este condiţio­nată şi de situaţia atmosferică, şi câte­odată şi de situaţia economică în genere. In Statele Unite fabricaţia­­zahă­rului de sfeclă a fost mult încura­­jată pentru a egaliza lipsa impor­­tului din Filipine în anul 1942-43. In anul 1943-44 însă trebue să se conteze din nou cu o scădere a producţiei O uşoară scădere se în­registrează deasemenea pe anul 1942-43 şi în Canada. O creştere a producţiei se constată în Japonia, Mandgiuko şi Uruguai in lin­ii ge­nerale situaţia mondială a econom­­iei zahărului în campania anului 1942-43 s’a schimbat cu puţin faţă de anul trecut (5460.702 tone fata de 5.480.475 tone­­în anul trecut), şi s’a dovedit destul de rezistentă faţă de influenţele războiului. O scădere considerabilă însă în­registrează producea zahărului de trestie. De la 18.294.377 tone în anul pre­cedent producţia a scăzut la 16 mi­lioane 753.378 tone. Slovacia posedă o industrie înfloritoare şi este bine apro­vizionată­­. Georg Schroeder, corespondentul şef al agenţiei Europress, scrie următoa­rele: Slovacia este singura ţară din lume unde anumite alimente sunt mai ieftine pe piaţa neagră decât oficial. Actual­mente se poate cumpăra la ţară earn® de porc cu 23 coroane kgr. Preţul ofi­cial al cărnii de porc pe piaţă este de 29 coroane kgr. Acelaşi lucru se în­tâmplă şi cu ouăle. La ţărani se pot­ cumpăra cu 1,20 până la 1,50 bucata iar oficial preţul lor este de 2,40 coroane.* După ce ai privit vitrinele îndesate cu mărfuri, după ce ai mâncat excelent la un restaurant fără să fi nevoit să pre­zinţi bonuri de cartelă atunci poţi cu conştiinţa împăcată să difuzezi mai de­parte în formaţiunile date oficial după care Slovacia ar fi pe primul plan prin­tre ţările beligerante în privinţa apro­vizionării sale. Lipsesc mărfuri coloniale ca de er­­oarea şi real. Distribuţia grăsimii este limitată şi pentru acest motiv şi untul este relativ cu preţurile joase din Slo­vacia, scump. In sectorul Industrial pielăria se află deocamdată în strâmtoare aşa că încâl­­ţămantea se distribue numai contra bo­nuri în timp ce textilele se vând liber. Vizitatorul care vine în Slovacia este in primul rând uimit, de a găsi aici o oază a păcii. Din anul 1939 preţurile au cres­cut aici abia cu 30 până la 120 la sută­­mul a adus numeronsentul km mb rnnmn nul duce un curs accentuat social ceea ce a adus numeroase îmbunătăţiri mun­citorimii. Cine a făcut sute de km. prin ţară este uimit de situaţia înfloritoare şi de avântul luat: fabrici noi, clădiri n­oi, şosete foarte multe spitale în toate părţile ţării S’au construit, şi noi căi ferate. Uzine de apă colosale sunt în construcţie. Casele tărsniri sunt foarte curate în toate părţile. In numeroasele staţiuni balneo-climaterice se găsesc excelente hoteluri. Cu tot războiul şi cu toate greutăţile întâmpinate de Germa­nia la livrarea de material au fost cre­­iate în Slovacia 289 ramuri de produc­ţie Numărul muncitorilor ocupaţi în fa­brici a crescut cu 30 la­ sută. Fabrici moderne de mătase artificială şi celo­fibră au fost create, care totodată pre­lucrează în textile o parte din aceste materii prime. Aceasta explică pentru ce textilele în Slovacia nu sunt raţio­nalizate. E ceva şi mai mult care ui­­meşte în acest mi­ stat cu 2,7 milioane de locuitori Aici a fost rezolvată în mod excelent problemele etnice. Atunci când acum 5 ani Reichul German a în­cheiat cu Slovacia un acord de protec­torat asigurând astfel Independenţa ei, unii slovaci se temeau de încercări de germanizare. Astăzi însă ea constată un extraordinar avânt al vieţii culturale slovace. Slovacia posedă astăzi şcoli na­ţionale slovace ca niciodată, în istoria ei. Pe de altă parte grupul etnic ger­man compus din 150.000 de membri se bucură de o autonomie foarte largă Şeful grupului etnic german, care tot­odată este şi secretar de stat în guver­nul slovac îmi vorbeşte de o experien­ţă reuşită. Este şi natural ca din când în când să aibă loc fricțiuni dar fie sunt repede aplanate in vederea ţelu­rilor comune- SPECTACOL­ELE ZILEI ARO : „Harlem“ cu Amedeo’ .Naza­i, Eliza Gegani şi Vivi Giol. TRIANON : „έn als cu t­ue“ cu Uzi Wah­tm­­iller şi Albert Matterstock. SCALA : „Femeia neînţeleasă’­ cu Hans Nielsen şi Jurnal de război. SELECT : „Femei în lanţuri“, cu Vi­viane Romance şi Renée Saint Cyr. REGAL : „Prizonierele Destinului“ şi Jurnal nou. FANTASIO: „Capriciile inimei” cu Clara Car­a­mal. CAPITOL: Amanţii cu Anabela şi Louis Jouvet şi jurnal. EXCELSIOR: „Cine a ucis pe Moş Crăciun” cu Harry Baur. FEMÍNA (B-dul Elisabeta 1 2, tel. 3.00.45): „Veninul“ cu Charles Boyer şi Michele Morgan ARPA: „In vâltoarea vieţii” cu Maria Denis, Bosco Giachefti şi Jurnal nou BULEVARD PALAS (Bd. Elisabeta 16; tel. 5.00 37): „Venera oarbă”, jurnal VICTORIA: „Buze însângerate” şi Baletul Pasărea de Aur”. CORSO (Bd. Carol 21; tel. 5.88.01): „Documentul Z 3” şi jurnal. CASANDRA: „Legea inimii” şi jur­nal. ELISEE: „Venera Oarbă” Jurnal şi revistă. OMNIA (B-du. Schitu Magureanu, 2) „Parada notelor“, revistă şi jur­nal. FRANKLIN (Ateneul Român) : „Adio tinereţe" şi revistă. NISSA: „Casa păcatelor"- revistă şi jurnal. AIDA: , Actele vă rog", jurnal şi re­vistă. AMERICAN: „Visul alb" revistă şi jurnal. No. 9269 ACTE DE NOTARIAT Joi 30 ia­rie 1944 VÂNZĂRI — CUMPĂRĂRI —• 9134 — Savu Maria si Dumi­tru vinde Traian Burduloiu, aparta­ment str. Av. Zorileanu 1, cu lei 2.000.000. — 8980 — Bacaris Teodora Maria si N-lae Rusvan, teren Spl. Unire 1 20 bis, cu lei 2.000.000. — 9018 — Budîsteanu Constanta — Minist- Muncii, imobil Tg.-Jiu, cu lei 6.516.200 — 9135 — Bârsan Vasilp. — Ca­mera de muncă Bucur., autoturism cu lei 1.250.­000. 9142 — lonescu Qh­ — Minist. Muncii, imobil oraș Mărășestî, cu lei 1.950.000. — 9172 — Drăgoi Eufrosina s.a. — Lucia $i C-tin loanescu, teren Calea Văcărești 321, cu 1.291.000 lei. — 9169 — Aninascanu Victoria si Grigore ~ Elena Gry­bînschi, imo­bil str- Minotaurului 50, cu 1.000.000 lei. — 9173 — Rusu Ion — Fătuleț Teodorescu, imobil Aleea Zorilor 28, cu lei 1.100.000. — 9163 — Vlădoiu Gh. — N. Vlădoiu, imobil str. G-ral Salmen 19, cu lei 850.000­■ —9159 — Vîtzel V. — Carol Vitzel, mobilier, cu lei 200.000. — 9111 — Miclausiu Maria — Constanta Russu, teren str. Or­­zari 117 bis cu lei 600.0011 ^— 9060 — Brâncoveanu Basarab C-tin “ D-tru Serbănescu, teren Breaza, cu lei 541.000. — 9061 — Idem — Marcela Da­mian, idem, cu lei 553.000. — 9000_— Șerbănescu Dumitrana s­­a. — Elena si Radu Șerbu, imo­bil str.. G-ral Praporizescu 10, cu lei 450.000. — 9031 — Deungu Emilia — Bă­­lășoanu Mara, teren str.. Zambile­lor 38, cu lei 320..000. — 9133 — Boldea Vasile ~ ’ A­­lexandru Teodorescu, teren com- Militari cu lei 240.000­— 8976 — Cristea Dumitru — Miron Drue, moară com. Stubei Orăști (Ilfov), cu lei 200.000. — 8963 — Stănescu Elena — I­­lîe Blebea, teren Colentina, cu leî 250.000. 9155 — Procopiu­ Irina ș. a. — Xanina și Emanoil Petculescu, imobil str. Corabia 12, cu 119.000 lei. — 9146 — Popescu Spînenî Mfi­­rin — Zoe si Vicentiu Gîotta, teren Sinaia, cu lei 200.000. — 8975 — Teodorescu Vasile *—* Dumitra si I. Marin, imobil sos. Baicului 53 cu leî 500.000. INSCRIPTIUNI IPOTECARE — 9002 Societ. Compania Eu­ropeană de Asigurări a mărfurilor si bagajelor, a ipotecat Minist. E­­con. Nationale, imobil str. GoL Poenaru Bordea 20, p. lei 4.000.000. — 8992 — Potae loan — Soci­a­lă a Funcț. Publici, imobil str.-, Hotîn 48, p. lei 1.000.000. — 8949 — Budescu Natalia si Cornel — Casei de Econ. a Funcț. Minist de Interne, imobil str- Adj. loan Ferier 25, p. lei 1.600.000. ÎMPRUMUT — 9208 Societ. „Sonaco“ s’a împrumutat dela B-ca Albina cu lei 15.000. 000, garantând cu imobil. — 9113 — Costăchescu Gh. a realizat un împrumut de 1.500.000 lei dela Creditul Funciar Urban­ CONVENȚII — 9065 — Caprici Iosîf s’a obli­gat fată de Regia Auton. C. F. R.I să execute pod peste Siret pe li­nia Tecuci—Făureî, p. 90.500 000 lei. — 8769 — Dumitru C. Dam., lu­crări pentru Regia Aut- C. F. R., D, lei 988.0000. Târgul internaţional de mate­rii prime­ ­Continuare din pag­­­ar­­ea braziliană, în baza unui acord cu Statele Unite, n’a atins însă nivelul contingentelor convenite pentru anul 1943 Piaţa de cacao este de asemenea calmă. Se pare că St. Unite încep să se aprovizioneze din ţările ibe­­ro-americane, deşi au angajamente cu producătorii din Gold Coast. Se crede că dificultăţile de transport, provoacă această nouă orientare. PREŢUL PRODUSELOR New-York (în cents pe lb.). Bumbacul Middling Upland 28 Decembrie 20,36. Termen De­cemvrie 18,72. 25 Ianuarie 20,88. Termen Mar­rie 20.16- 2 Februarie 21,21. Termen Mar­tie 20.51. 29 Februarie 21,20. Termen Mar­tie 20.77. 7 Martie 21.42. Termen Marrie 20.83. 18 Martie 21,68. Termejj Marrie 20.90. CAFEA. Santos No. A, cents 13,37. CACAO. Prompt 8187, Februarie 8,81. ZAHAR. Cuba. Prompt 8,65. CAUCIUC, Smoked. Prompt 24-87 LONDRA (în pence pe lb) Smo­ked Sheet: 13 treisferturi. I­I 25.50 26. , I­­ . îi ZAHĂRUL MAGDEBURG. , Târgul termen: Martie 7,45 a­­prilie 7,50. Mai 7,55. Iunie 7,60, Iu­lie 7,65, August 7,70. Preţurile în Rm. în saci de 50 kgr. inclusiv sacul şi taxa de con­sumaţie netto fabrică sau loc­­ de încărcare Magdeburg sau împre­jurimi în cantităţi de cel puţin 100 chintale. Mers măcinat, prompt per 10 zile 31,42*/»—31-50 Rm. COLOFONIUL Savannah (în mels pe lb). Tip Tf. G. şi I. 4,75, tip H. 4,85 TERPENTINA New-York 87,75. Savannah 76,75. Bonurile de pâine valabile dela 1 la 8 Aprilie Subsecretariatul de Stat al Apro­vizionării face cunoscut următoa­rele:­­ In săptămâna dela 1­8 Aprilie­ 1944 inclusiv, vor fi valabile 4 bo­nuri de pâine şi anume : 347, 348, 349 şi 350 pâine, fiecare bon fiind valabil pentru 2 raţii, pâine nea­gră. Bonurile barate sunt valabile tot pentru 2 raţii de fiecare bon. Pâinea albă, franzelele, chiflele cornu­rile şi covrigii fabricate din făină albă d in Capitală, sunt libere în comerţ Mercurialul —win— iw iw wiowijgMgBBBggHgg PiA'fA CAPITALS:­pre­ţurilor cu ridica ia şi DE PEŞTE, ZAR­­AVĂTURI ETC. In ziua de 31amănuntul MAPTIE 1944 75 71 72 82 128 151 215 95 Varietăţile neprevăzute în acest Merc­u­rial nu se pot vinde cu preţ superior, preţului p­revăzut aci, pentru cea mai scumpă varietate a prețului respectiv. a —BBBBg.....Ill VI 1

Next