Argus, august 1944 (Anul 34, nr. 9365-9384)

1944-08-02 / nr. 9365

Un. an 6 luni 3 luni VL XXXIV Nr. 9365 CITIT­I sâ răspândiţi ZlfIBUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTEi fără In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internaţionale F«uliu imuci, Boci­-Lăţi şi instituţii pubhc® acuu 1­ anual 7 lei fuß fără — 12 lei in străinăttate 2500 Lei 1500 Lei 300 Lei Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei necum 1 august im se si PUBLICITATEA primeşte la administraţia ziarului la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „ARGUS“ S.­­A. Înscris sub Nr. 303 Trib. Ilfov Redactor responsabil : AL. PETROVICI Pa­ul­aci BURSA Şedinţa de Luni a Bursei s’a rezu­mat numai la trei cotaţiuni. Târgul de efecte lipsit complet de tranzacţii. Acţiunile bancare şi petrolifere n’au fost cotate. Dintre valorile industriale, B. R. D coboară cu 100 de puncte la 1 100. Mica cedează dela 1080 la 10­10 şi Cartea Românească încheie la 580, faţă de 550, cursul din 4 Mai crt. In târgul liber puţină animaţie. Társsal­gamentar Pe piaţa legumelor, zarzavaturi­­lor şi fructelor preţurile sunt sta­ţionare, în ansamblul lor (pe kgr.) : Cartofi tei 26. Ceapă 22. Mazăre 20. Fasole ţucără 19; ţucără fidea 23. Fasole verde 18 ; verde fidea 40. Fasole grasă, pestriţă 18. Pâ­­rlăgele roşii 40-55. Castraveţi 3-4. Dovlecei 2. Vinete 10-40 bucata, varză 16-35 bucata Fructe: Cireşi 110, vişine 130, mere 85, pere 70-100, prune SO, struguri 220, pepeni kg. 40-80. Pasări vii (bucata) : găini 500, gâşte 800, raţe 440, pui 250 şi 330, boboci de gâscă 500 Preţurile pasărilor depăşesc nive­lul maximal, notate aci. Coloniala Magazinele cu coloniale şi comes­tible nu prezintă nicio modificare de structură în asortiment, care ,ste aprovizionează de la sursele interne, Coloniale, propriu zise, puţine şi la preţuri excesive de ridicate. Consumul de surogate se menţi­ne activ, disponibilităţile pieţei de­­păşind cererile, preţurile sunt des­tul de ridicate pentru nişte produse cari se prepară din cereale şi legu­­minoase. Arpacaşul în suficiente cantităţi se livrează la preţuri ac­ceptabile, înlocuind orezul, care este îngăduit în mici porţiuni pentru copii şi bolnavi. Zahărul se distribuie la cerere,, conform ordinei stabilite, aprovi­zionare satisfăcătoare cu făina, paste făinoase, săpun, sodă de ru­­fe, etc. Ulei comestibil- se continuă cu acoperirea bonurilor de cartele. Se găseşte untdelemn din măsline la preţul de 1160—1200 lei litrul­, în bidoane. Ceaiul „Victoria’1 14000 lei kg. Piperul boabe 2800 lei kg. Sare de lămâie 2600 lei kgr. Boi* de ardei 900 lei kg. Stafide Sulta­nine 820. Migdale curăţate 3200, En­bahor 6000 tei kgr. Vinuri Pe piaţa de detaliu a vinurilor persistă un barem de preţuri exa­gerat, în profundă disparitate cu preţurile de re­sursele de producţie, în afară de faptul că, în general, calitatea iesă de dorit. La crame şi pe târgurile vinicole activitatea se desfăşoară în cadrul posibilităţilor de transport cu ca­­rele şi autocamioanelor, costul ace­stui transport fiind oneros. Prin mijlocirea vagoanelor colective se aduc unele cantităţi de vinuri. In general rampete urbane şi an­­grosiştii sunt aprovizionaţi mulţu­mitor. Se înregistrează o mişcare mai vie la comerţul cu sticle înfun­date. Preţurile la crame neschimbate -­pe decalitru, fără taxe­, te repro­­ducem după cum urmează: Recolta 19^3. Vinuri ţărăneşti 450—500 lei. Vinuri boereşti 600—700 lei. Vinuri vechi• de la 1000 lei în sus. Din cauza perspectivelor slabe ale recoltei viitoare, preţurile ţui­­cei sunt ferme: tei ctg.; rachiurile de drojdie şi tescovină lei 7,50 ctg. Preţurile franco Bucureşti. Preţul sunt de lămâi© După cum am arătat mai sus, din cauza preţului prea ridicat al lămâi­lor, în ultimul timp a crescut într’o mare măsură consumul sărei de A­­ir­ăe. Astfel, populaţia consumatoare se aprovizionează cu sare de lămâie de la diverse magazine, ajungând până la 7000 lei kg., deoarece acest condu­­ment este servit în plicuri şi nu la km­fF. Dar dacă fabricanţii cari vând a­­cest produs nu pot fi învinuiţi, deoa­rece îl vând, ne închipuim, la Pu­ţuri mai scăzut®, atunci trebue să a­­rătăm că specula 0 fac unii interm®­­diari care acaparează unele canti­­tăţi de sare de lămâie car®, apoi, 19 vând în pilcuri mici la preţuri foarte urcate. Unii cititori cari ap relatează cei® de mai sus, cer ca autorităţile com­­petinte să efectueze un control mai sever şi în acest sector. Condiţiunii­e pentru livrarea către Stat a porcilor ‘ Ministerul Agriculturii şi Domenii­­lor aduce la cunoştinţa agricultorilor crescători de porci din judeţeţe: Ialo­­­miţa, Ilfov, Vlaşca, Teleorman, R°­­Vianaţi, Dolj, Mehedinţi, Gorj şi Olt, că, potrivit aprobării Consiliului Inter­ministerial, Camerile Agricole respec­tive încheie acte de învoială pentru livrarea de porci graşi către Stat în următoarele condiţiuni : 1. Satul cumpără de la crescători un număr însemnat de noroi graşi­2. Porcii graşi contractaţi de Ca­­merile agricole sunt scutiţi de orice rechiziţie. 3. Plata porcilor se va face la Pre­­dare in numerar pentru întreaga su­mă­ cuvenită, la care se adaugă o pri­mă de 1500 lei pentru porcii cu o greutate dela 120—150 kg si 0 Prima de 3000 lei pentru porcii mai graşi d° 150 kg. 4. Preţul se va socoti la greutate vie şi va fi preţul zilei, adică preţul local al pieţei la mâna liberă din ziua vânzării. Agricultorii crescători sunt sfătuiţi să îngraşe porci şi să încheie nerg de învoială pentru livrarea lor Pe lângă un preţ bun, agricultorii îşi vor putea valorifica mai bine prisosul din re­colta de porumb. Pentru amănunte crescătorii din ju­deţele arătate se vor adresa Camerilor sau ocoalelor agricole. mmm AGRICULTURA IN RĂZBOI încurajarea creşterii porcilor la micile gospodării agricole de A. D. CARABELLA Este cunoscută solicitudinea d-lui Petre Xe­nci­anu, ministrul agriculturii pent­u ţări­nul român, mic propietar, exploatator şi muncitor agricol,­ în acel­aş timp. Această solicitudine şi-a mai af­ertat-o actua,ul min­str­u a! agri­­culturii — ai ultimii ani — pr­intr- o lungă serie de articole economice, în care a dat în evidenţă virtuţile ţăra­nului rom.­n şi, în deosebi, a ţăra­nului bănăţean. Această solicitudine, pentru ţăranul român,­ şi-a reînoit-o d. Kempimm şi în cuvântarea pe care a ţinut-o In ziua de 15 Iulie 1944, cu ocazia primirii oficioase ce i s'a făcut la Soc. Inginerilor Agronomi. Ba această direcţie d-sa se bucură de tot sprijinul Conducătorului Statului, care consideră pătura ţărăneiască drept­­„puterea economică a tării, în lima life pace şi forţa militară a Statului, in timp de război''. In afirmarea practică a solicita­­dtor sate pentru ţăranul român, ac­tualul misform al agriculturii are po­­sibiltatea tntargr iniţiativelor şi tuturor reafizărilor, ce pot avea azi şansa ttd a fi duse la bun sfârşit. Aceste iniţiative nu au întârziat a se manifesta, file prin măsuri destinata­r face sătenilor binele cu sila­t­ara sunt deci rizmite referitoare la pra.iă a 3-a şi la desmiriştire, declarate statnnci agi (sole obligatorii (,cu form­­ee d­­e mobilizare agricolă), or La strân­gerea, pregătirea şi folosirea gunoiu­­lui de grajd,­, etc. — fie prin măsuri destinate a spori bunăstarea ţătraniulu­i lî a-i ridica standardul de viaţă. filtre aceste ultime măsuri este şi aceea care la 5 fie a obţinut apro­barea Consiliului Interministerial (Co­misia Economică a Guvernului). Ea prevede că „start scutiţi de orce re­­chiziţie porcii puşi la îngrăşat, pe bază de acte de învoială încheiate cu organele Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, itt judeţele: Mehedinţi Gorj, Dolj, Romanaţi, Olt, Teleorman, Vlaşca, Ilfov şî Ia Comi­a". „La pre­dare, porcii vor fi plătiţi exclusiv şi mumerar, la preţul zilei, pentru greutate vie, la care se va adăuga şi prima de­­ încu­rajare stabilită. Prin „preţul viei’‘ se înţelege preţul to­tal al feliei, ia mâna liberii". încă din timp de pace, numărul porcilor începuse să scadă. Deşi nu­­atărui marilor ÿ noijtaditor crescători şi îngrăşetori (cum este cazul în Ba­nat) a sporit. Din 3.500.000 mici gos­podării rurale, 1.500.000 nu cresc aici „porcul de Crăciun", necum să mai crească şi unul — doi pentru vân­­­­zare. Faţă de această situaţie, mă­surile luate de d. ministru Nemoianu şi aprobate de Consiliul intermini - ,ste­rial, urmăresc acest dublu scop: jpedroparte toate gospodăriie rurale să ferească porci — spre a-şi îmbunătăţi ţfirsna — iar pediealtă parte, toate Îlgorpodăriile rurale să vânză porci, flgpre e contribui la alimentarea po­pulaţiei urbane şi a armatelor. Deci­, 4 îmbunătăţirea hranei şi sporirea venitul agricol — cu valorificarea produselor agricole, prim creştem ani­malelor — şi îndestularea ţării. Socotind 8 kgr. porumb pentru unn kgr. greutate vie, la preţul de 18 lei kgr. porumb, costul unui kgr. porc viu revine la cca. 160 lei. La preţul porcilor,­ în­ târgul uber, rentabilitatea este asigurată. Iar prima de încu­ra­­jare sporeşte şi mai mult această rentabilitate. Pentru a stimula pe micii gospodari la creşterea porcilor, d. ministru al agriculturii a dispus ca toţi gospodarii cari se vor angaja — printr’un act scris — să crească şi să îngraşe porci, să fie scutiţi de rechiziţionarea lor, să aibă dreptul de a-i vinde, în târgul liber, la preţul zilei vnu la cel maximal­ şi să mai primească şi de la Stat un premiu de 20 lei la chi­­logramul de greutate vie, dacă o vor preda abatoarelor de la oraş. U­­nităţile armatei sunt obligate şi ele să plătească aceşti porci fi­ aceleaşi condiţiuiii. Premiul de 20 Iei la chilogram se plăteşte numai pentru porcii ce trec de 150 kgr. „Astfel, la un porc de 160 kar,­ premiul este de 3.200 lei; la 170 kgr. 3400 lei; lai 190 kgr. 3.600 lei; la 190 kgr. 3.800 lei; la­­ 200 kgr. 4.000 Iei. Acest­­ premiu se plă­teşte la predarea porcului, odată cu plata animalului, socotită după preţul liber al zilei. Sătenii cari se obligă să crească porci, se înscriu la agentei agricol co­munal. El predă lista nginem, a­­gronom şef al ocolului agricol, care vine în fiecare sat, pentru a lua cres­cătorilor iscălitura de obligaţie. Condiţiunile sunt simple şi largi Dacă crescătorul nu vrea să predea porcul — sau porcii — la abator, îl poate vinde oriunde. Nu mai pri­meşte premiu, dar — pe baza ac­tului ce l-a făcut cu Statul — nimeni nu i-1 poate rechiziţiona sau plăti altfel decât la preţul uiber al Dietei si complet In numerar. Deasemenea rad termenele de predare nu sunt scriete, se poate preda porcul — sau por­cii — şi mai târziu decât scrie în act. Iar în caz de moartea animatelui, crescătorul nu mai are nici o obligaţie. Dealtfel,, d. mnis­tru Nerodienu a dis­pus ca fn­ judeţele respective sa se intensifice lupta medicilor veterinari contra pestei şi a metalul. Măsura ar putea fi completată cu un sistem de asigurare mutuală pe judeţ. Iată măsuri de ma­i jolos pentru economia naţională. De reuşita ace­stei acţiuni depinde îmbunătăţirea hra­nei şi sporirea venitului — prin ur­mare ridicarea standardu­rii de viaţă — a micilor gospodari rurali, prin va­lorificarea produselor agricole (în deo­sebi a porumbului), ca şi aprovizio­narea cu carne şi grăsimi a populaţiei Noul regim al produselor agricole S’a publicat legea pentru noul regim de cumpărare, vânzare şi circulaţie a produselor agricole, al­cătuită de Ministerul Aprovizio­nării. Oricine , atât producătorii, cât şi consumatorii,­­ vor recunoaşte că noul regim al produselor agri­cole, corespunde perfect cu­ intere­sele amândorura, precum şi cu in­teresele generale ale ţarei, în con­diţiunile de astăzi. Având în vedere recolta în curs a anului acesta şi rezervele încă existente din recolta arsului trecut, s’a hotărât ca: cumpărarea, vânza­rea şi circulaţia­ grâului, secarei porumbului, rapiţei, mazărei şi lin­­iei sunt libere, evident cu respecta­rea dispoziţiunlor din respectiva lege. In ceea ce priveşte recolta fle, orz, ovăz şi oleaginoase, aceasta a fost menţinută sub un regim de restricţiune şi pe drept cuvânt, m coltele de orz şi ovăz au fost mai slabe. Orzul este necesar pentru li­nele scopuri industriale şi împreun -hă cu ovăzul, sunt necesare hranei animalelor, în special cailor, dec. armatei. Oleaginoasele sunt necesa­re pentru garantara producerei u­­­leiului comestibil­ care constitue un element dintre cele mai principale, în alimentarea populaţiei. Pentru ambele categorii de pro­duse— fie libere, fie sub regim­u­­ restricţiuELe — s’au menţinut în noua lege, două principii, şi foarte bine s’a făcut: 1. declararea recoltelor din par­tea producătorilor agricoli — cam luptă aceleaşi norme, ca anul trecut pentru ca organul superior al sta­tului, în atribuţiunile căruia se cu­prinde asigurarea aprovizionarea ar­matei şi populaţiunei civile să poa­tă cunoaşte, în orice moment, si­­tuaţia stocurilor, din ţară. 2. Rezervarea dreptului pentru Ministerul aprovizionării, de a pu­­tea lua măsuri cu privire la repar­tiţia, distribuţia şi transportul pro­duselor agricole, care intră în preve­derile nouei legi, pre­cum şi de a re­glementa şi raţionaliza, pe cale de decizii, consumul acestor produst­ agricole, putând trece de la un re­g­im de libertate, la unul de restric­­ţii mic, ori de câte ori împrejurările o vor cere. Cu alte cuvinte un control per­­mament pe teren, care este absolut necesar şi justificat, în raport cu actualele condiţiuni, creiate de sta­rea anormală de războini, precum şi alte împrejurări, cari ar putea sur­veni. Alte Principii de bază ale noului regim al produselor agricole. Le vom rezuma şi releva astfel: 1. Finanţarea, această dificilă problemă a operaţiunilor de cum­părare, a fost soluţionată în sensul ca Ministerul aprovizionării est° autorizat a încheia orice fel de convenţiuni, atât pentru finanţare, cât şi pentru garantarea plăţei su­melor împrumutate. Ministerul aprovizionării va pu­tea mandata dreptul de cumpărare a produselor agricole, nu numai In­stitutului naţional al Cooperaţiei şi Centralei cooperative de import­­export, dar şi oricărei întreprin­deri sau instituţii particulare. Cu alte cuvinte, se dă posibilitatea ca şi întreprinderea particulară să poată participa la acţiunea de cum­părare a produselor agricole, a­­ducând deci un aport destul de con­siderabil, într’un atât de vast câmp de activitate 2. Plata cumpărăturilor, se va face în modul următor : 50 la sută în numerar la facerea contractului de vânzare-cumpărare; 50 la sută în certificate de plata, eliberate de ministerul finanţelor (aceste certificate, putând servi, în conformitate cu legea prin care au luat­ fiinţă, la plata impozitelor şi a împrumutului apărării naţionale). Deci, producătorul va obţine o plată integrală şi imediată a produ­selor sale, în timpurile atât de cri­­­tice financiare de astăzi. Va primi jumătate în numerar, pentru a pu­tea face faţă plăţilor şi ch­eltueli­­lor curente, iar cu cealaltă jumă­tate îşi va putea îndeplini îndato­ririle către stat. 3. Spiritul de prevedere din noua lege îl găsim sub forma obli­gati­vi­­tăţii rezervelor de grâu şi făină Astfel, toate primăriil© municipii­lor şi comunelor urbane sunt obli­gate a-şi face stocuri, corespunză­toare necesarului de consumare pe două luni, şi pe cari să le depozi­teze în magazii proprii sau închiria­­te, în toată siguranţa. Pentru fi­nanţarea acestor cumpărături, pri­măriile vor putea face împrumuturi la instituţiile şi în condiţiunile sta­­bilite de lege. Deasemenea morile comerciale şi brutăriile sunt obligate a-şi face stocuri de rezervă de grâu sau făi­nă pentru 30 de zile capacitate ma­ximă de poducţi®, pentru cele din­­tâiu şi 10 zile pentru cele din urmă. 4. In ceea ce priveşte exportul, a­­cesta este lăsat la aprecierea Sub-* secretariatului de Stat al Industriei, Comerţului şi minelor conform le­gilor în vigoare, iar preţurile pro­duselor agricole sunt lăsate în sea­ma Comisariatului general al pre­ţurilor. Acestea sunt­­ în faiamente ge­nerale — principiile de bază ale nouei legi asupra regimului produ­­selor agricole. Suntem mulţumiţi a constata, că ne trăsim în faţa unei legiuiri, cari va mulţumi deopotrivă pe producă­tori, ca şi pe consumatori, soluţio­nând în acelaşi timp şi toate pro­blemele de ordin general: finanţa­rea cumpărărilor, executarea plă­ţilor integrale, stabiliea de rezerve etc Este o lege complectă, sănătoasă şi bine venită. Ian Scularu Pentru corpul sub­înginerilor şi conductorilor in România Mai mulţi conductori asi­milaţi cu arhitectură, ne roagă a interveni pe această cate la Corpul sti­ inginerilor şi conductorilor d­in România pentru mărirea numărului de ani a legitima­ţiilor şi autorizaţiilor ce se eliberea­ză de către sus numitul corp. Procedeul actual cu eliberarea legi­­timaţlilor numai ce un singur an­ a­­duc membrilor corpului o seamă de inconveniente, care cu greu se pot in­lătura în actualele vremuri, c­ând a­­proape toţi fiind mobilizaţi şi-şi pot procura fotografiile şi nu-şi pot înain­ta la timp cererile pentru preschim­barea carnetelor respective Credem că eliberarea legitimaţiei pe cinci ani cum fac celelalte autori­tăţi sau corpuri, cu purtarea unei vize anuale, nu ar aduce nici U® Pre­­judiciu, corpului subingineriior 2 PAGINI 7 LEI FI 1 ® f • w * * a* * l ausin­ian şi sancţiuni Comercianţii grosişti ca şi micii detailişti îşi procură unele mărfuri direct de la fabrici, în ambalajul o­­riginal al acestora. Produsele al­­­imitare cari se pun astfel în vân­zare, nu pot fi fabricate decât în baza autorizaţiei speciale a ministe­rului sănătăţii. Indicându-se pe am­balajul original numărul autoriza­ţiei de fabricaţie, se înţelege de la sine că aceasta constitue pentru cumpărătorul comerciant consuma­tor, o garanţie a fabricei în sensul că marfa este produsă în conformi­tate cu dispoziţiunile legilor sanita­­re şi că consumul ei nu pune în pri­mejdie sănătatea publică. Unii fabricanţi au mărfurile pe care le pun în vânzare identice cu probele analizate de organele de re­sort ale ministerului sănătăţii, pe baza cărora acestea le-au dat auto­rizaţia de producţie. Alţi fabricanţi, fie din nevoia de a înlocui materiile care se lipsesc cu altele similare care se pot găsi mai uşor sau la preţuri mai mici, fie din dorinţa de a-şi a­­sigura beneficii cât mai mari, de­viază de la producţia reglementară şi produc mărfuri de calitate infer­ioară celor date la analiză, unele din ele prezentând chiar pericole mai mari sau mai mici pentru să­nătatea consumatorilor. Aceasta însemnează falsificarea de produse şi este chiar socotită ca atare de legile sanitare. Asemenea operaţiune este socoti­tă de legile şi regulamentele sani­tare contravenţiune şi se pedepseşte cu amendă. Aceleaşi legi şi regulamente pe­depsesc însă şi pe cei cari le dau consumului public, adică pe comer­cianţi Legea pentru activarea produc­ţiei, regimul preţurilor, combaterea speculei ilicite şi a sabotajului, ca­lifică falsificarea de produse ca de­lict şi o pedepseşte cu amendă şi închisoare. Această din urmă lege pedepseşte pe falsificator. Ne întrebăm, e drept să fie sanc­ţionat şi comerciantul? Atunci când o marfă e ambalată original şi se vinde ca atare, revân­­zătorul nu poate avea nicio culpă. El a fost de bună credinţă şi când a cumpărat —­ pentru că fabricantul i-a garantat că marfa e produsă în condiţiunile legale — şi când a vândut. Dacă buna credinţă i-a fost înşelată de fabricant­, el nu e vino­vat. Asemenea fapte se pot petrece în materia producţiei de boia, piper, pisat, oţet, cafele surogate nenumă­rate, zahăr vanilat, etc. Există o mulţime de mici ateliere care se ocupă cu împachetarea în plicuri mici a diferite condimente. Plicurile sunt închise şi poartă pe ele numele atelierului şi numărul aprobării lucrului de către ministe­rul sănătăţii. Dacă aceste mici a­­teliere se pretează la falsificări, să fie sancţionate nu numai cu amenzi dar şi cu imediata oprire a funcţio­nării lor, pentru a nu mai înşela pe viitor nici pe comercianţi, nici pe consumatori, iar mărfurile existen­te pe piaţă sau în depozite să fie confiscate, obligând pe patroni să restitue comercianţilor costul lor. Dacă un fabricant de oţet foloseşte alcool metilic în loc de vin, sau alte alcooluri primejdioase sănătă­ţii publice, şi vinde aceste oţeturi în sticle capsulate garantând com­er­­­cianţilor că ele corespund condiţii­lor legale, întru­cât aceştia din ur­mă ar mai putea fi traşi la răspun­dere? Ba se întâmplă uneori că fal­sificatorii nu sunt sancţionaţi, ci numai victimele lor. Credem că este un defect al le­gilor în cauză. Legea sabotajului, care e mai nouă­, ar putea fi apli­cată şi de organele sanitare, ur­mând ca revânzătorii să fie sanc­ţionaţi alături de falsificatori a­­tunci când aceştia s’ar dovedi că sunt cu adevărat complicii lor Nu de mult, s’au dovedit mari falsificări şi nereguli îin fabricarea ciocoladei. S’au confiscat unele can­­tităţi de mărfuri şi dela comer­­tităţi de mărfuri dela fabricanţi Sancţiunile legale s’au aplicat nu­mai fabricanţilor. S’a procedat ast­fel logic. O lege nu este eternă. Ea trebue modificată în conformitate cu prin­cipiile morale care stau la baza dreptului şi cu evoluţia vieţii eco­nomice. De aceea propunem organelor de resorti să cerceteze temeinicia ară­tărilor noastre și să ia astfel de­­ măsuri încât prin aplicarea unui text de lege să nu se mai producă inechități. Proprietarii rămaşi fără locuite pot adresa cererile de evacuare in termen de 30 zile Ministerul Justiţiei aduce la cuno­ştinţa generală următoarele: Legea nr. 3­1 din 21 Iulie 1944 pen­­tru reglementarea dreptului proprie­tarilor rămaşi fără locuinţă in urtr­a unor fapte de râzboiu, de a evacua pe chiriaşi­ tot, a fost publicată in Mo­nitorul Oficial dintr’o eroare de ma­nuscris fără textul complect al arti­colului 6 şi anume fără aliniatul care prevedea termenul înăuntrul căruia urmau a se adresa în justiţie proprie­­tarii evacuaţi sau sinistraţi anterior legii. Pentru înlăturarea acestei omisiuni s-a întocmit un proect de decret de rectificare, în baza căruia proprietarii mai sus amintiţi vor ava dreptul a se adresa in justiție cu cereri de eva­cuare în termen de 30 zile de la data publicării din nou a legii în textul complect, publicare care va avea loc zilele acestea. st DE LA C. F. R. Pista t»ess*selop la C.F.R. Se face cunoscut elevilor ingine­ri ai Şcoalei Politechnice din Bu­cureşti, bursieri ai R.. A. C. F. R. Că plata burselor pe lunile Aprilie, Main şi Iunie 1944 se face la Bu­­cureşti prin Casieria Generală, la Palatul Administrativ C F. R. din B-dul Dinicu Golescu. Plata bursierilor Şcoalei Politeţhh­nice din Timişoara se face prin Di­vizia V. Financiară Timişoara. Emiterea certificatelor de nutriment da­tă arss D­­­recţiunile Centrale Conform aprobării Direcţiunii Generale, certificatele de nutriment pentru personalul Direcţiunilor Cen­trale şi al Serviciilor­­independente, se vor emite de către fiecare Di­recţiune sau Serviciu independent, în parte, pentru personalul din subordine. Călătoria Pe C. F. f?„ a ti*­îierîlor premilîteri şi cei dela tmnimca finereiinlul refaire Se reaminteşte că în conformi­tate cu prevederile convenţiei între RA CFR, şi Ministerul de Finanţe art. 2, Cap. C., punctul 1, precum şi a Instrucţiunii militare Nr. IIiOU ambele publicate în Foaia Oficială Nr. 1469, tinerii premilitari şi cei din Munca tineretului român, nu pot călători pe CFR cu reducere în interes personal. Toţi aceştia călătoresc în inte­res de serviciu numai pe ba­ză fie fei de drum şi cu ordine de chema­re sau lăsare la vatră, legîtîmân­­du-se cu carnete de identitate pre­văzute cu fotografie şi emise de către organizaţiile respective In nici un caz nu­ vor călători cu 75 la sută reducere pe bază de bi­let de voie. Nu ău dreptul nici te călătoria pe bază de bilete de voie cu dungă albastră. înspecţiunile M C vor dispune ’supravegherea executării prezentu­lui ordin. U®ţ mui exfcwten pennt**»* sesfutreea scosleS tehnice imBtestriis de Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor a dispus că în sesiunea de toamnă să se ţină un nou examen pentru absolvirea şcoalei tehnice in­dustriale de Gr I şi absolvirea cla­sei VIII-a (liceu industrial), arsn­­cându-se dispoziţiile legii şi regu­lamentului din anul 1936 pentru absolvenții clasei VlII-a. Pentru examenul de absolvire a scoalei tehnice industriale de Gr. I se vor aplica dispozițiile prevă­zute în Decizia Nr 152.387-943, pu­blicată in Monitorul oficial Nr. 18­­ din 9 August 1943. Noua încadrare a lefisMiîtii de salcân­ Monitorul Oficial din 31 iulie pu­blics: lemnul de foc de săltăm, tăiat şi fasonat, în poduluc Situate in cele mai favorabile con­t l­­a port din cuprinsul ţârii. - ; Ur­­ză în categoria lemnului «k­­er, st­­ar, gârniţă şi carpen, in emUi: u oile de preţ luate de ari- XHi ai deci­ziei ministeriale nr. 415, publicată­­ Monitor­ul Oficial nr. 113 din 1 Mai 198

Next