Argus, august 1944 (Anul 34, nr. 9365-9384)
1944-08-02 / nr. 9365
Un. an 6 luni 3 luni VL XXXIV Nr. 9365 CITITI sâ răspândiţi ZlfIBUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTEi fără In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internaţionale F«uliu imuci, Boci-Lăţi şi instituţii pubhc® acuu 1 anual 7 lei fuß fără — 12 lei in străinăttate 2500 Lei 1500 Lei 300 Lei Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei necum 1 august im se si PUBLICITATEA primeşte la administraţia ziarului la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „ARGUS“ S.A. Înscris sub Nr. 303 Trib. Ilfov Redactor responsabil : AL. PETROVICI Paulaci BURSA Şedinţa de Luni a Bursei s’a rezumat numai la trei cotaţiuni. Târgul de efecte lipsit complet de tranzacţii. Acţiunile bancare şi petrolifere n’au fost cotate. Dintre valorile industriale, B. R. D coboară cu 100 de puncte la 1 100. Mica cedează dela 1080 la 1010 şi Cartea Românească încheie la 580, faţă de 550, cursul din 4 Mai crt. In târgul liber puţină animaţie. Társsalgamentar Pe piaţa legumelor, zarzavaturilor şi fructelor preţurile sunt staţionare, în ansamblul lor (pe kgr.) : Cartofi tei 26. Ceapă 22. Mazăre 20. Fasole ţucără 19; ţucără fidea 23. Fasole verde 18 ; verde fidea 40. Fasole grasă, pestriţă 18. Pârlăgele roşii 40-55. Castraveţi 3-4. Dovlecei 2. Vinete 10-40 bucata, varză 16-35 bucata Fructe: Cireşi 110, vişine 130, mere 85, pere 70-100, prune SO, struguri 220, pepeni kg. 40-80. Pasări vii (bucata) : găini 500, gâşte 800, raţe 440, pui 250 şi 330, boboci de gâscă 500 Preţurile pasărilor depăşesc nivelul maximal, notate aci. Coloniala Magazinele cu coloniale şi comestible nu prezintă nicio modificare de structură în asortiment, care ,ste aprovizionează de la sursele interne, Coloniale, propriu zise, puţine şi la preţuri excesive de ridicate. Consumul de surogate se menţine activ, disponibilităţile pieţei depăşind cererile, preţurile sunt destul de ridicate pentru nişte produse cari se prepară din cereale şi leguminoase. Arpacaşul în suficiente cantităţi se livrează la preţuri acceptabile, înlocuind orezul, care este îngăduit în mici porţiuni pentru copii şi bolnavi. Zahărul se distribuie la cerere,, conform ordinei stabilite, aprovizionare satisfăcătoare cu făina, paste făinoase, săpun, sodă de rufe, etc. Ulei comestibil- se continuă cu acoperirea bonurilor de cartele. Se găseşte untdelemn din măsline la preţul de 1160—1200 lei litrul, în bidoane. Ceaiul „Victoria’1 14000 lei kg. Piperul boabe 2800 lei kg. Sare de lămâie 2600 lei kgr. Boi* de ardei 900 lei kg. Stafide Sultanine 820. Migdale curăţate 3200, Enbahor 6000 tei kgr. Vinuri Pe piaţa de detaliu a vinurilor persistă un barem de preţuri exagerat, în profundă disparitate cu preţurile de resursele de producţie, în afară de faptul că, în general, calitatea iesă de dorit. La crame şi pe târgurile vinicole activitatea se desfăşoară în cadrul posibilităţilor de transport cu carele şi autocamioanelor, costul acestui transport fiind oneros. Prin mijlocirea vagoanelor colective se aduc unele cantităţi de vinuri. In general rampete urbane şi angrosiştii sunt aprovizionaţi mulţumitor. Se înregistrează o mişcare mai vie la comerţul cu sticle înfundate. Preţurile la crame neschimbate -pe decalitru, fără taxe, te reproducem după cum urmează: Recolta 19^3. Vinuri ţărăneşti 450—500 lei. Vinuri boereşti 600—700 lei. Vinuri vechi• de la 1000 lei în sus. Din cauza perspectivelor slabe ale recoltei viitoare, preţurile ţuicei sunt ferme: tei ctg.; rachiurile de drojdie şi tescovină lei 7,50 ctg. Preţurile franco Bucureşti. Preţul sunt de lămâi© După cum am arătat mai sus, din cauza preţului prea ridicat al lămâilor, în ultimul timp a crescut într’o mare măsură consumul sărei de Airăe. Astfel, populaţia consumatoare se aprovizionează cu sare de lămâie de la diverse magazine, ajungând până la 7000 lei kg., deoarece acest condument este servit în plicuri şi nu la kmfF. Dar dacă fabricanţii cari vând acest produs nu pot fi învinuiţi, deoarece îl vând, ne închipuim, la Puţuri mai scăzut®, atunci trebue să arătăm că specula 0 fac unii interm®diari care acaparează unele cantităţi de sare de lămâie car®, apoi, 19 vând în pilcuri mici la preţuri foarte urcate. Unii cititori cari ap relatează cei® de mai sus, cer ca autorităţile competinte să efectueze un control mai sever şi în acest sector. Condiţiuniie pentru livrarea către Stat a porcilor ‘ Ministerul Agriculturii şi Domeniilor aduce la cunoştinţa agricultorilor crescători de porci din judeţeţe: Ialomiţa, Ilfov, Vlaşca, Teleorman, R°Vianaţi, Dolj, Mehedinţi, Gorj şi Olt, că, potrivit aprobării Consiliului Interministerial, Camerile Agricole respective încheie acte de învoială pentru livrarea de porci graşi către Stat în următoarele condiţiuni : 1. Satul cumpără de la crescători un număr însemnat de noroi graşi2. Porcii graşi contractaţi de Camerile agricole sunt scutiţi de orice rechiziţie. 3. Plata porcilor se va face la Predare in numerar pentru întreaga sumă cuvenită, la care se adaugă o primă de 1500 lei pentru porcii cu o greutate dela 120—150 kg si 0 Prima de 3000 lei pentru porcii mai graşi d° 150 kg. 4. Preţul se va socoti la greutate vie şi va fi preţul zilei, adică preţul local al pieţei la mâna liberă din ziua vânzării. Agricultorii crescători sunt sfătuiţi să îngraşe porci şi să încheie nerg de învoială pentru livrarea lor Pe lângă un preţ bun, agricultorii îşi vor putea valorifica mai bine prisosul din recolta de porumb. Pentru amănunte crescătorii din judeţele arătate se vor adresa Camerilor sau ocoalelor agricole. mmm AGRICULTURA IN RĂZBOI încurajarea creşterii porcilor la micile gospodării agricole de A. D. CARABELLA Este cunoscută solicitudinea d-lui Petre Xencianu, ministrul agriculturii pentu ţărinul român, mic propietar, exploatator şi muncitor agricol, în acelaş timp. Această solicitudine şi-a mai afertat-o actua,ul minstru a! agriculturii — ai ultimii ani — printr- o lungă serie de articole economice, în care a dat în evidenţă virtuţile ţăranului rom.n şi, în deosebi, a ţăranului bănăţean. Această solicitudine, pentru ţăranul român, şi-a reînoit-o d. Kempimm şi în cuvântarea pe care a ţinut-o In ziua de 15 Iulie 1944, cu ocazia primirii oficioase ce i s'a făcut la Soc. Inginerilor Agronomi. Ba această direcţie d-sa se bucură de tot sprijinul Conducătorului Statului, care consideră pătura ţărăneiască drept„puterea economică a tării, în lima life pace şi forţa militară a Statului, in timp de război''. In afirmarea practică a solicitadtor sate pentru ţăranul român, actualul misform al agriculturii are posibiltatea tntargr iniţiativelor şi tuturor reafizărilor, ce pot avea azi şansa ttd a fi duse la bun sfârşit. Aceste iniţiative nu au întârziat a se manifesta, file prin măsuri destinatar face sătenilor binele cu silatara sunt deci rizmite referitoare la pra.iă a 3-a şi la desmiriştire, declarate statnnci agi (sole obligatorii (,cu formee de mobilizare agricolă), or La strângerea, pregătirea şi folosirea gunoiului de grajd,, etc. — fie prin măsuri destinate a spori bunăstarea ţătraniului lî a-i ridica standardul de viaţă. filtre aceste ultime măsuri este şi aceea care la 5 fie a obţinut aprobarea Consiliului Interministerial (Comisia Economică a Guvernului). Ea prevede că „start scutiţi de orce rechiziţie porcii puşi la îngrăşat, pe bază de acte de învoială încheiate cu organele Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, itt judeţele: Mehedinţi Gorj, Dolj, Romanaţi, Olt, Teleorman, Vlaşca, Ilfov şî Ia Comia". „La predare, porcii vor fi plătiţi exclusiv şi mumerar, la preţul zilei, pentru greutate vie, la care se va adăuga şi prima de încurajare stabilită. Prin „preţul viei’‘ se înţelege preţul total al feliei, ia mâna liberii". încă din timp de pace, numărul porcilor începuse să scadă. Deşi nuatărui marilor ÿ noijtaditor crescători şi îngrăşetori (cum este cazul în Banat) a sporit. Din 3.500.000 mici gospodării rurale, 1.500.000 nu cresc aici „porcul de Crăciun", necum să mai crească şi unul — doi pentru vânzare. Faţă de această situaţie, măsurile luate de d. ministru Nemoianu şi aprobate de Consiliul intermini - ,sterial, urmăresc acest dublu scop: jpedroparte toate gospodăriie rurale să ferească porci — spre a-şi îmbunătăţi ţfirsna — iar pediealtă parte, toate Îlgorpodăriile rurale să vânză porci, flgpre e contribui la alimentarea populaţiei urbane şi a armatelor. Deci, 4 îmbunătăţirea hranei şi sporirea venitul agricol — cu valorificarea produselor agricole, prim creştem animalelor — şi îndestularea ţării. Socotind 8 kgr. porumb pentru unn kgr. greutate vie, la preţul de 18 lei kgr. porumb, costul unui kgr. porc viu revine la cca. 160 lei. La preţul porcilor, în târgul uber, rentabilitatea este asigurată. Iar prima de încurajare sporeşte şi mai mult această rentabilitate. Pentru a stimula pe micii gospodari la creşterea porcilor, d. ministru al agriculturii a dispus ca toţi gospodarii cari se vor angaja — printr’un act scris — să crească şi să îngraşe porci, să fie scutiţi de rechiziţionarea lor, să aibă dreptul de a-i vinde, în târgul liber, la preţul zilei vnu la cel maximal şi să mai primească şi de la Stat un premiu de 20 lei la chilogramul de greutate vie, dacă o vor preda abatoarelor de la oraş. Unităţile armatei sunt obligate şi ele să plătească aceşti porci fi aceleaşi condiţiuiii. Premiul de 20 Iei la chilogram se plăteşte numai pentru porcii ce trec de 150 kgr. „Astfel, la un porc de 160 kar, premiul este de 3.200 lei; la 170 kgr. 3400 lei; lai 190 kgr. 3.600 lei; la 190 kgr. 3.800 lei; la 200 kgr. 4.000 Iei. Acest premiu se plăteşte la predarea porcului, odată cu plata animalului, socotită după preţul liber al zilei. Sătenii cari se obligă să crească porci, se înscriu la agentei agricol comunal. El predă lista nginem, agronom şef al ocolului agricol, care vine în fiecare sat, pentru a lua crescătorilor iscălitura de obligaţie. Condiţiunile sunt simple şi largi Dacă crescătorul nu vrea să predea porcul — sau porcii — la abator, îl poate vinde oriunde. Nu mai primeşte premiu, dar — pe baza actului ce l-a făcut cu Statul — nimeni nu i-1 poate rechiziţiona sau plăti altfel decât la preţul uiber al Dietei si complet In numerar. Deasemenea rad termenele de predare nu sunt scriete, se poate preda porcul — sau porcii — şi mai târziu decât scrie în act. Iar în caz de moartea animatelui, crescătorul nu mai are nici o obligaţie. Dealtfel,, d. mnistru Nerodienu a dispus ca fn judeţele respective sa se intensifice lupta medicilor veterinari contra pestei şi a metalul. Măsura ar putea fi completată cu un sistem de asigurare mutuală pe judeţ. Iată măsuri de mai jolos pentru economia naţională. De reuşita acestei acţiuni depinde îmbunătăţirea hranei şi sporirea venitului — prin urmare ridicarea standardurii de viaţă — a micilor gospodari rurali, prin valorificarea produselor agricole (în deosebi a porumbului), ca şi aprovizionarea cu carne şi grăsimi a populaţiei Noul regim al produselor agricole S’a publicat legea pentru noul regim de cumpărare, vânzare şi circulaţie a produselor agricole, alcătuită de Ministerul Aprovizionării. Oricine , atât producătorii, cât şi consumatorii, vor recunoaşte că noul regim al produselor agricole, corespunde perfect cu interesele amândorura, precum şi cu interesele generale ale ţarei, în condiţiunile de astăzi. Având în vedere recolta în curs a anului acesta şi rezervele încă existente din recolta arsului trecut, s’a hotărât ca: cumpărarea, vânzarea şi circulaţia grâului, secarei porumbului, rapiţei, mazărei şi liniei sunt libere, evident cu respectarea dispoziţiunlor din respectiva lege. In ceea ce priveşte recolta fle, orz, ovăz şi oleaginoase, aceasta a fost menţinută sub un regim de restricţiune şi pe drept cuvânt, m coltele de orz şi ovăz au fost mai slabe. Orzul este necesar pentru linele scopuri industriale şi împreun -hă cu ovăzul, sunt necesare hranei animalelor, în special cailor, dec. armatei. Oleaginoasele sunt necesare pentru garantara producerei uleiului comestibil care constitue un element dintre cele mai principale, în alimentarea populaţiei. Pentru ambele categorii de produse— fie libere, fie sub regimu restricţiuELe — s’au menţinut în noua lege, două principii, şi foarte bine s’a făcut: 1. declararea recoltelor din partea producătorilor agricoli — cam luptă aceleaşi norme, ca anul trecut pentru ca organul superior al statului, în atribuţiunile căruia se cuprinde asigurarea aprovizionarea armatei şi populaţiunei civile să poată cunoaşte, în orice moment, situaţia stocurilor, din ţară. 2. Rezervarea dreptului pentru Ministerul aprovizionării, de a putea lua măsuri cu privire la repartiţia, distribuţia şi transportul produselor agricole, care intră în prevederile nouei legi, precum şi de a reglementa şi raţionaliza, pe cale de decizii, consumul acestor produst agricole, putând trece de la un regim de libertate, la unul de restricţii mic, ori de câte ori împrejurările o vor cere. Cu alte cuvinte un control permament pe teren, care este absolut necesar şi justificat, în raport cu actualele condiţiuni, creiate de starea anormală de războini, precum şi alte împrejurări, cari ar putea surveni. Alte Principii de bază ale noului regim al produselor agricole. Le vom rezuma şi releva astfel: 1. Finanţarea, această dificilă problemă a operaţiunilor de cumpărare, a fost soluţionată în sensul ca Ministerul aprovizionării est° autorizat a încheia orice fel de convenţiuni, atât pentru finanţare, cât şi pentru garantarea plăţei sumelor împrumutate. Ministerul aprovizionării va putea mandata dreptul de cumpărare a produselor agricole, nu numai Institutului naţional al Cooperaţiei şi Centralei cooperative de importexport, dar şi oricărei întreprinderi sau instituţii particulare. Cu alte cuvinte, se dă posibilitatea ca şi întreprinderea particulară să poată participa la acţiunea de cumpărare a produselor agricole, aducând deci un aport destul de considerabil, într’un atât de vast câmp de activitate 2. Plata cumpărăturilor, se va face în modul următor : 50 la sută în numerar la facerea contractului de vânzare-cumpărare; 50 la sută în certificate de plata, eliberate de ministerul finanţelor (aceste certificate, putând servi, în conformitate cu legea prin care au luat fiinţă, la plata impozitelor şi a împrumutului apărării naţionale). Deci, producătorul va obţine o plată integrală şi imediată a produselor sale, în timpurile atât de critice financiare de astăzi. Va primi jumătate în numerar, pentru a putea face faţă plăţilor şi cheltuelilor curente, iar cu cealaltă jumătate îşi va putea îndeplini îndatoririle către stat. 3. Spiritul de prevedere din noua lege îl găsim sub forma obligativităţii rezervelor de grâu şi făină Astfel, toate primăriil© municipiilor şi comunelor urbane sunt obligate a-şi face stocuri, corespunzătoare necesarului de consumare pe două luni, şi pe cari să le depoziteze în magazii proprii sau închiriate, în toată siguranţa. Pentru finanţarea acestor cumpărături, primăriile vor putea face împrumuturi la instituţiile şi în condiţiunile stabilite de lege. Deasemenea morile comerciale şi brutăriile sunt obligate a-şi face stocuri de rezervă de grâu sau făină pentru 30 de zile capacitate maximă de poducţi®, pentru cele dintâiu şi 10 zile pentru cele din urmă. 4. In ceea ce priveşte exportul, acesta este lăsat la aprecierea Sub-* secretariatului de Stat al Industriei, Comerţului şi minelor conform legilor în vigoare, iar preţurile produselor agricole sunt lăsate în seama Comisariatului general al preţurilor. Acestea sunt în faiamente generale — principiile de bază ale nouei legi asupra regimului produselor agricole. Suntem mulţumiţi a constata, că ne trăsim în faţa unei legiuiri, cari va mulţumi deopotrivă pe producători, ca şi pe consumatori, soluţionând în acelaşi timp şi toate problemele de ordin general: finanţarea cumpărărilor, executarea plăţilor integrale, stabiliea de rezerve etc Este o lege complectă, sănătoasă şi bine venită. Ian Scularu Pentru corpul subînginerilor şi conductorilor in România Mai mulţi conductori asimilaţi cu arhitectură, ne roagă a interveni pe această cate la Corpul sti inginerilor şi conductorilor din România pentru mărirea numărului de ani a legitimaţiilor şi autorizaţiilor ce se eliberează de către sus numitul corp. Procedeul actual cu eliberarea legitimaţlilor numai ce un singur an aduc membrilor corpului o seamă de inconveniente, care cu greu se pot inlătura în actualele vremuri, când aproape toţi fiind mobilizaţi şi-şi pot procura fotografiile şi nu-şi pot înainta la timp cererile pentru preschimbarea carnetelor respective Credem că eliberarea legitimaţiei pe cinci ani cum fac celelalte autorităţi sau corpuri, cu purtarea unei vize anuale, nu ar aduce nici U® Prejudiciu, corpului subingineriior 2 PAGINI 7 LEI FI 1 ® f • w * * a* * l ausinian şi sancţiuni Comercianţii grosişti ca şi micii detailişti îşi procură unele mărfuri direct de la fabrici, în ambalajul original al acestora. Produsele alimitare cari se pun astfel în vânzare, nu pot fi fabricate decât în baza autorizaţiei speciale a ministerului sănătăţii. Indicându-se pe ambalajul original numărul autorizaţiei de fabricaţie, se înţelege de la sine că aceasta constitue pentru cumpărătorul comerciant consumator, o garanţie a fabricei în sensul că marfa este produsă în conformitate cu dispoziţiunile legilor sanitare şi că consumul ei nu pune în primejdie sănătatea publică. Unii fabricanţi au mărfurile pe care le pun în vânzare identice cu probele analizate de organele de resort ale ministerului sănătăţii, pe baza cărora acestea le-au dat autorizaţia de producţie. Alţi fabricanţi, fie din nevoia de a înlocui materiile care se lipsesc cu altele similare care se pot găsi mai uşor sau la preţuri mai mici, fie din dorinţa de a-şi asigura beneficii cât mai mari, deviază de la producţia reglementară şi produc mărfuri de calitate inferioară celor date la analiză, unele din ele prezentând chiar pericole mai mari sau mai mici pentru sănătatea consumatorilor. Aceasta însemnează falsificarea de produse şi este chiar socotită ca atare de legile sanitare. Asemenea operaţiune este socotită de legile şi regulamentele sanitare contravenţiune şi se pedepseşte cu amendă. Aceleaşi legi şi regulamente pedepsesc însă şi pe cei cari le dau consumului public, adică pe comercianţi Legea pentru activarea producţiei, regimul preţurilor, combaterea speculei ilicite şi a sabotajului, califică falsificarea de produse ca delict şi o pedepseşte cu amendă şi închisoare. Această din urmă lege pedepseşte pe falsificator. Ne întrebăm, e drept să fie sancţionat şi comerciantul? Atunci când o marfă e ambalată original şi se vinde ca atare, revânzătorul nu poate avea nicio culpă. El a fost de bună credinţă şi când a cumpărat — pentru că fabricantul i-a garantat că marfa e produsă în condiţiunile legale — şi când a vândut. Dacă buna credinţă i-a fost înşelată de fabricant, el nu e vinovat. Asemenea fapte se pot petrece în materia producţiei de boia, piper, pisat, oţet, cafele surogate nenumărate, zahăr vanilat, etc. Există o mulţime de mici ateliere care se ocupă cu împachetarea în plicuri mici a diferite condimente. Plicurile sunt închise şi poartă pe ele numele atelierului şi numărul aprobării lucrului de către ministerul sănătăţii. Dacă aceste mici ateliere se pretează la falsificări, să fie sancţionate nu numai cu amenzi dar şi cu imediata oprire a funcţionării lor, pentru a nu mai înşela pe viitor nici pe comercianţi, nici pe consumatori, iar mărfurile existente pe piaţă sau în depozite să fie confiscate, obligând pe patroni să restitue comercianţilor costul lor. Dacă un fabricant de oţet foloseşte alcool metilic în loc de vin, sau alte alcooluri primejdioase sănătăţii publice, şi vinde aceste oţeturi în sticle capsulate garantând comercianţilor că ele corespund condiţiilor legale, întrucât aceştia din urmă ar mai putea fi traşi la răspundere? Ba se întâmplă uneori că falsificatorii nu sunt sancţionaţi, ci numai victimele lor. Credem că este un defect al legilor în cauză. Legea sabotajului, care e mai nouă, ar putea fi aplicată şi de organele sanitare, urmând ca revânzătorii să fie sancţionaţi alături de falsificatori atunci când aceştia s’ar dovedi că sunt cu adevărat complicii lor Nu de mult, s’au dovedit mari falsificări şi nereguli îin fabricarea ciocoladei. S’au confiscat unele cantităţi de mărfuri şi dela comertităţi de mărfuri dela fabricanţi Sancţiunile legale s’au aplicat numai fabricanţilor. S’a procedat astfel logic. O lege nu este eternă. Ea trebue modificată în conformitate cu principiile morale care stau la baza dreptului şi cu evoluţia vieţii economice. De aceea propunem organelor de resorti să cerceteze temeinicia arătărilor noastre și să ia astfel de măsuri încât prin aplicarea unui text de lege să nu se mai producă inechități. Proprietarii rămaşi fără locuite pot adresa cererile de evacuare in termen de 30 zile Ministerul Justiţiei aduce la cunoştinţa generală următoarele: Legea nr. 31 din 21 Iulie 1944 pentru reglementarea dreptului proprietarilor rămaşi fără locuinţă in urtra unor fapte de râzboiu, de a evacua pe chiriaşi tot, a fost publicată in Monitorul Oficial dintr’o eroare de manuscris fără textul complect al articolului 6 şi anume fără aliniatul care prevedea termenul înăuntrul căruia urmau a se adresa în justiţie proprietarii evacuaţi sau sinistraţi anterior legii. Pentru înlăturarea acestei omisiuni s-a întocmit un proect de decret de rectificare, în baza căruia proprietarii mai sus amintiţi vor ava dreptul a se adresa in justiție cu cereri de evacuare în termen de 30 zile de la data publicării din nou a legii în textul complect, publicare care va avea loc zilele acestea. st DE LA C. F. R. Pista t»ess*selop la C.F.R. Se face cunoscut elevilor ingineri ai Şcoalei Politechnice din Bucureşti, bursieri ai R.. A. C. F. R. Că plata burselor pe lunile Aprilie, Main şi Iunie 1944 se face la Bucureşti prin Casieria Generală, la Palatul Administrativ C F. R. din B-dul Dinicu Golescu. Plata bursierilor Şcoalei Politeţhhnice din Timişoara se face prin Divizia V. Financiară Timişoara. Emiterea certificatelor de nutriment dată arss Drecţiunile Centrale Conform aprobării Direcţiunii Generale, certificatele de nutriment pentru personalul Direcţiunilor Centrale şi al Serviciilorindependente, se vor emite de către fiecare Direcţiune sau Serviciu independent, în parte, pentru personalul din subordine. Călătoria Pe C. F. f?„ a ti*îierîlor premilîteri şi cei dela tmnimca finereiinlul refaire Se reaminteşte că în conformitate cu prevederile convenţiei între RA CFR, şi Ministerul de Finanţe art. 2, Cap. C., punctul 1, precum şi a Instrucţiunii militare Nr. IIiOU ambele publicate în Foaia Oficială Nr. 1469, tinerii premilitari şi cei din Munca tineretului român, nu pot călători pe CFR cu reducere în interes personal. Toţi aceştia călătoresc în interes de serviciu numai pe bază fie fei de drum şi cu ordine de chemare sau lăsare la vatră, legîtîmându-se cu carnete de identitate prevăzute cu fotografie şi emise de către organizaţiile respective In nici un caz nu vor călători cu 75 la sută reducere pe bază de bilet de voie. Nu ău dreptul nici te călătoria pe bază de bilete de voie cu dungă albastră. înspecţiunile M C vor dispune ’supravegherea executării prezentului ordin. U®ţ mui exfcwten pennt**»* sesfutreea scosleS tehnice imBtestriis de Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor a dispus că în sesiunea de toamnă să se ţină un nou examen pentru absolvirea şcoalei tehnice industriale de Gr I şi absolvirea clasei VIII-a (liceu industrial), arsncându-se dispoziţiile legii şi regulamentului din anul 1936 pentru absolvenții clasei VlII-a. Pentru examenul de absolvire a scoalei tehnice industriale de Gr. I se vor aplica dispozițiile prevăzute în Decizia Nr 152.387-943, publicată in Monitorul oficial Nr. 18 din 9 August 1943. Noua încadrare a lefisMiîtii de salcân Monitorul Oficial din 31 iulie publics: lemnul de foc de săltăm, tăiat şi fasonat, în poduluc Situate in cele mai favorabile cont la port din cuprinsul ţârii. - ; Urză în categoria lemnului «ker, star, gârniţă şi carpen, in emUi: u oile de preţ luate de ari- XHi ai deciziei ministeriale nr. 415, publicată Monitorul Oficial nr. 113 din 1 Mai 198