Argus, august 1944 (Anul 34, nr. 9365-9384)

1944-08-02 / nr. 9365

* s ARGUS - TÂRGUL COMERCIA­L ȘI FINANCIAR ÎMPRUMUTURILE statului TÂRGUL LIBER DE VALORI Luni 31 Iulie 1944 PETROLIFERE­­ PETROLIERES MINIERE ET METALURGICE MINIERE Şl METALURGIQUES DIFERITE SOCIETĂŢI DIVERSES SOCIETE 1—7 1—7 1—7 1—7 1—7 1—7 Rurale 10»/î Rurale preschimbate Rurale nepreschimbate Urbane București l0­/i Urbane București vechi Urbane București noi 70 —71 70 1/2—71 38 —37 48 3/4 —45 38 1/2-38 49­­48 i n 1/2 500­­ 500 500 1000 500 500 60 36 88 4­2 88 S. R D. S. T. B S. T. B. Telefoane Radio optate Radio pul . 500 500 500 200 500 500 500 1000 50 10 Letea . .................... Cartea Romaneasca Clădirea Romanească Locuințe eftine , , Carpatina ... România Forestieră Nitrogen optate Nitramonta » , , , , 40'—2200 1150 1925 ÎS50 - 19­0 1975 1875 140—740 epo—780 1070-900 55 —575 1700—155' 325—400 15­0—145 750- 791 1­60­0—660 1600—1550 550 - 520 PENTRU ANUNŢAREA SITUAŢIEI AERIENE EXECUTA URGENT L­I­A­N­D­R­A TELEFON R­A­D­I­OSTR. DOAMNEI I ETAJ ! TEHNICIENII NOŞTRI I VIN LA DOMICILIU PENTRU ORFICE REPA­RAŢII___________________ „CONCORDIA“ Mina de cărbuni SA. BILANȚ încheiat la 31 Decembrie 1943 Activ: Cassa: Lei 4.638.418. Iubi­torii: Lei 46.070.493. Investitiuni: Lei 75.290.580. Material: Lei 7.934.794. Consumul muncitoresc: Lei 5.043.881. Pierdere reportată: Lei 8.674.262. Pasiv: Capital social: 38.000 000 Lei. Fond de rezervă statutar: Lei 1.143.000. Fond pentru ajutorarea muncitorilor :Lei 171.666 Fond pen­tru amortizarea investițiuniior: Lei 38.254.638. Fond pentru cre­anțe du­bioase: Lei 460.462. Creditorii: Lei 8.618.671. Băncii: Lei 46.531.860. Cambii: Lei 1.100.000. Cont transito­­riu: Lei 4.584.972 Câştig per 1943: Lei 8.787.159. CONTUL PROFIT 31 PIERDERE ! Pierdere: Cheltueli d­e producţie pen­tru cărbuni: Lei 118.256.005. Chel­­tueli de producţie pentru brichete: Lei 8.732.659. Spese generale: Lei 4.929.067. Spese de deplasare: Lei 2.153.527. Impozite: Lei 4.090.064. Dobânzi :Lei 3.338.439. Fond pentru amortizarea investițiunilor: lei 4 mii. 987.886. Fond pentru creanțe dubioa­se: lei 1.000.000. Fond pentru rezervă statutar: lei 900 000. Câştig: lei 8.787.159. Profit: Vânzarea cărbunilor: Lei 142.013.765. Vânzarea brichetelor: Lei 6.910.898. Div. alte venituri: 8.250.155 Lei. F­I­L­A GHEORGHE T­ECH S­ TRIANDAFIL CARTON CELULOZA PTR. AMBALAJ CARTON CAMUFLAJ SACI FAINA pentru agriculturi 60/98 SACI NISIP pt. apărare pasivă. HÂRTIE ALBA AMBALAJ Prompt din depozit STR. SF. GHEORGHE Telefon 5.50.78. ______ 17 ACTE DE NOTARIAT ySiţ» ir?4 i>Cqntp ăr ar i 17435. Nita Vasile a vândut Gheor­­ghe Nițu, imobil, Calea 13 Septem­brie 289 cu lei 1.000.000. 17471. Simonide Aglaia — Elena Manolescu, imobil comuna suburbană Colentina (Obor), cu lei 375.000. 17524. Ponose Adam — Maria Tă­cu, imobil Floreasca cu lei 675.000. 17459. Ivancoff Maria — Vasile Ge­­orgescu, teren corn. Colentina lei 650.000. 17456. Constantin N­lae _ Alexan­drina și Matei Marin, imobil Strada Frații Făgărășanu 5 cu lei 320.000. 17467. Zamfir Radu Zoia — Florea N. Mihai, imobil corn. Serban Vodă (Ilfov ) cu lei 300.000. 7534. Zambex Maria și Wilhelm — Ana Jaga, tere­n Strada Dimavăț 10, cu lei 300.000. 17562. Zeciu Vasile — Velicu Drag­­nea, teren comuna Bobești (Ilfov) cu lei 300.000. 17450. Saver Florica — Ioan lîoila­tor, teren comuna Gri­vita (Ilofu) cu lei 260.000. 17439. Gheorghe C-tin Nicolim — Ioana Ovidiu Marinescu, teren Sos, Mi­hai Bravu 1,59 cu lei 220.000. 17563. Petre Gheorghe — Velicu Dram­ana, teren corn. Bobe­sti /Ilfov), cu lei 165.000. 17470. Ionescu Sultana — Eugen și Alexandrina Georgescu, teren comuna Fundeni Doamnei (Ilfov) cu lei 214.000. 17448. Dobre Nicolae ,— Baeiu Ni­­colae, teren comuna Dobroseşti Snagov (Ilfov) cu lei 191.000. 117543. Busuioc Dumitru a ipotecat Const. Simionescu, imobil Tulcea pen­tru lei 800.000 . 17473 Cantacuzino Gr. Alexandrina a închiriat Ştefan Dumitrescu, moară comuna Ciocăneşti (Ilfov), cu lei 27.000 lunar. 117522. Eustaţiu Mireille şi-a consti­tuit dota la trecerea în căsătorie cu Subst. Ion Dumitrescu, teren Strada Zidurilor 17, trusou, mobilier şi ac­ţiuni nominale, total lei 3.200.000. Dosar Nr. 15­379/943. TRIB. ILFOV SECTIA NOTARIAT PUBLICATI­EM DE VANZARE E­XTRAS. In ziua de 9 August 1944, ora 15,­­se vinde prin licitație publică în pretoriul Trib. Ilfov Secţia Notariat, Imobilul si­tuat în com­. suburbană Progresul şos. Giurgiului Nr. 224, Bucureşti averea de­bitoarei Maria Pascu fostă Manolescu pentru despăgubirea creditoarei Paras­­chiva Drăgulescu, de sumele de bani ce are de primit de la sus numita debitoare în baza actelor aflate în Dosarul acestui Tribunal cu Nr. 15.379/943. Imobilul scos în vânzare este situat în com. suburbană Progresul Şos. Giur­giului Nr. 224 Bucureşti şi are o supra­faţă de cca 360 mp, pe care se află o construcţie de zid cubist, acoperită cu tablă având atât la parter cât şi la etaj câte 2 camere şi verandă. Camerele sunt pardosite cu scânduri. Imobilul are puţ american iar curtea toată este plan­tată. Nu are nici un fel de instalație. Imobilul nu are alte sarcini. Valoarea imobilului urmărit arătată de creditoare prin comandament şi co­municată debitoarei este de lei 140.000 iar licitaţia va începe de la suma de lei 105.000, adică mai puţin cu 25% din va­loare in conformitate cu legea execută­rilor silite din 5 August 1938. Sunt somaţi toţi acei cari ar pretinde vre’un drept de chirie sau arendă, ipo­tecă sau privilegiu ca înaintea adjude­­caţiunei să arate Trib. pretenţiunîle lor cu o pedeapsă de a nu li se mai ţine în seamă. Preşedinte, ss Indescifrabil Nr. 8928 din 37 Iulie 1944. ­in oraş al cup­rului in Bolivia In munţii Arzi în Bolivia orăşelul Chuquicamata, contează ca cea mai mare întreprindere pentru exploata­rea cuprului. Orăşelul se află situat la vreo zece km. de calea ferată a Pacificului, în mijlocul pustiului şi la o altitudine de 3300 metri. Oraşul cuprului se vede noaptea la o distanţă de 50 km în jur prin flăcările verzui ae furnalelor unde se tratează minereul. Oraşul adăpos­teşte circa 12.000 lucrători. Un­ cartier special adăposteşte pe ingineri şi con­ducerea exploatărei de minereu de cupru. Din cauza marii altitudini la care e situată localitatea nu se pot folosi căl­dările cu aburi. Nici motoarele cu ben­­zină nu funcţionează în condiţii bune din­ acelaş motiv. Din acest motiv toate morile pentru sdrobirea minereului şi aparatele de săpat, ca şi trenurile cari transportă minereul şi pe mineri funcţionează cu electricitate. Curentul este adus de la Toropila pe coasta Pacificului. Apa din acea re­giune e infectată de săruri de cupru şi nu se poate bea. Se aduce apa de băut de la o distan­ţă de peste 200 km . Pentru aprovizionarea orăşelului se aduc cârduri de vite din Argentina de la o distanţă de 400 mile la est de cealaltă parte a munţiorr Cordilieri. In orăşel funcţionează şi două cine­matografe. INCHEERI OFICIALE 1080 Mica 1040 550 Cartea Româneasca 520 2200 S. R. L. 2100 ELVEŢIA LUPTĂ CONTRA SECETEI Elveţia care e în general o ţară muntoasă — are regiuni în cari ban­tul o secetă cumplită. Intre acestea e regiunea Valais unde se afla lăsat in părăsire, un stăvilar pentru Irigaţie la Chervais la 2500 metri altitudine şi care e cel mai înalt stăvilar din toată Elveţia. A fost construit pe la 1860 şi lăsat în părăsire pe la 1870 pentru că cheltuelile de exploatare erau e­­norm de mari. Anul acesta pentru a preîntâmpina efectele secetei se va recurge din nou la vechiul săvilar. Rezervorul de la Chervais va fi ali­mentat de apele lacului Dix şi va per­mite să se facă irigații pe o mare în­tindere. Aceste câmpuri arse de spare își vor regăsi prosperitatea. Depozitarii cari au primit lemne de foc Subsecretariatul de Stat al Aprovi­zionării Armatei şi Populaţiei Civile a­­duce la cunoştinţă populaţiei, depozita­rii cari au primit lemne de foc în zile­le de 24—28 Iulie 1944, urmând a fi distribuite conform comunicatului a­­părut în ziarele din 23 Iulie 1944: Doftana , Anton Pan 28; Drajna, Gara Obor; Ciclop, Mihai Bravu 252; Facla, Traian 136; Cohn, Col. Orero 2; Grunberg, Papazoglu 2; Toma Anas­­tasiu, Orzari 2; Lupu I, Marâșescu 39; Gavrilescu, Colentina 43; Ater 1., Lo­gofăt Tăut 33; Jăratucei, Vișinelor 28­, Dumitrescu, Beller 34; Sănduiescu, La­borator; Cărţoi, Litivoi Voevod 74 ; Gabai, Călăraşi 128; Solomovici, Obor 60; Puică, Orzari 76; Caps, Eliade în Vii 13; V. Ionescu, Raion 83; I. Geor­gescu, Iancului 30; C. Zamfirescu, Ciu­rel 48; Schor, Fărăşescu 39; Avrămuţ, Traian 136; Gabai, Călăraşi 128 ; Hasan, Calea Moşilor 269; Aldescu, Polona 129; Glaenoviei, Ion Moşi 27; Zaneli, Dudeşti 22; Scântee, Drum­u la Tei 113; Caps, Doinei 13; Bot, Anas­tasie Pană 35; Furtună, Judeţului 22; Ionescu, Sârbeasca 35; Augustide, Du­deşti 124; Vladescu, Horei 22; Sche­chter, Blănari 13; Dragomirescu O­­bor 33; Burtă Ion, Banu Mărăcine 12; M. Faer, Ferentari 157; Dâmboviţa,Mo­şilor 158; Cobia, Baicului 58; Căi de comunicaţie aeriană transatlantice după război AMSTERDAM 31 (Rador). — p. N. B.: După o telegramă a agenţiei Reu­ter datată din Washington, soc. ,,Pen­­syilvania Central Air Lines’ va face Luni ministerului comunicaţiilor aeriene propuneri pentru înfiinţarea de căi mon­diale de comunicaţie aeriană, cari să pornească din Washington, New York şi Chicago, pina în Africa, Indii, Sue­dia, Rusia Sovietică, Finlanda, Spa­nia, Franţa, China şi Japonia. Este vorba de trei diferite popuneri: prima linie va avea traseul Atlanticu­lui de Nord spre localităţile scandi­nave şi Moscova"; o a a doua cale ae­­ri­nă va străbate Atlanticul de Sud spre loca­­tâţil­e din Africa, iar a treia cale aeriană va duce in. Extremul O­­rient, via Ala­ka, prind 44 articlole şi o clauză după care condiţiile de capitulare pot fi ori­când completate sau schimbate de aliaţi. Piaţa alimentara la Constanta CONSTANTA, 31 . In pieţele alimentare, au fost înregistrate ur­­­mătoareel preţuri: CARNE; porc 280 lei kg; vacă ISO; viţel 200; berbec 200; slăni­na de topit 350 PĂSĂRI; găini 400-670 Iei bu­cata; pui mari 500-600 lei perechea gâşte 700-800 lei bucata. ZARZAVATURI: varza 25-30 de­ bucata; vinete 30-45; ardei graşi 4­6; c­uşcă 1-2; roşii 30-60 lei kg; cartofi 20-26; ceapă 25,28; leu­­ştean 2 lei legătura; pătrunjel 2; zarzavat de supă 10-15 lei legătura FRUCTE: struguri 160-180 lei kg; prune 80-100; caise 100; pers 70-80; mere 50 70; pepeni galbeni 25-60 lei bucata. BONURILE VALABILE AZI 1 AUGUST 1944 PAINE: Bonurile Nr. 280 pâine, pentru 600 grame fiecare bon. ZAHAR: Bonurile Nr. 10 și 12 zahăr, pentru 2,400 kgr. fiecare bon. Bonurile 11 zahăr pentru 1 kgr. zahăr pentru marmeladă. ULEI: Bonurile Nr­ 276 pâine pentru 500 ml. de pers ulei de soia. Bonurile barate Nr 276 pâine pentru­­250 ml. ulei de soia. UNTURA: Bonurile Nr. 6 untu­ră pentru 300 gr. de persoană­MEZELURI: Bonurile Nr. 12 Pe­trol pentru 500 gr. de persoană. CARNE: Bonurile Nr. 11 PE­TROL pentru 500 gr. de carne din toate categoriile (porc, vacă, viţel și miel). Vânzări fie acţiuni necotate la Bursa de valori Vânzarea acţiunilor necotate, ce urma sâ aibă loc ori 31 Iulie a-c- s a amânat pentru astăzi 1 August 1944, orele 10%—11. **** ♦♦ ♦ ♦ ♦ ♦♦♦ ♦ Gratie interioare care trebuie sa se prezinte la unităţi pune în vedere grau­iar inferioa­re prevăzuţi mai jos să se prezinte la Baza Aeriană Reg. Nr. 1 în termen de 10 zile dela publicarea prezentei in­­ştiinţă. 1. in caz contrari , vor fi daţi nesupuşi, la concentrare şi vor suferi rigorile legii. .. Fruntaş lanca o?,n­­tg. 1939, născut la 19.IV.1913, ft. con­na Cuş­­mirca, jud. Soroca fi­u lui V­asile şi Bufunia, cu ultimul domiciliu in comu­na Cuşmirca jud. 1­ap­oca. ... Sold. Cincic leader ctg. 1935, născut la 14.11.913 în com. Itucseni jud. Hotin, fiul lui loan şi Maria, cu ultimul domiciliu în comuna Rucseni, jud. Hotin. — Soldat Sedor Alexei, ctg. 1930, născut la 20.IV 1905, în comuna Vas­­căuţi, jud .Storojineţ, fiul lui Nicolae şi Anastasia, cu ultimul domiciliu în comuna Văscăuţi, jud. Storojineţ. — Caporal Sârbu Toader ctg. 1928, născut la 1.XII.1906 în comuna Capul Câmpului, jud. Câmpu­ Lung—Bucovi­na, fiul lui Gheorghe și Domnică, cu ultimul domiciliu în comuna Capul Câmpului, jud. Câmpulung-Bucovina. »TIMPUL“, Institut de Arte Grafice şi Editură, strada Sărindar Nou Cereţi TIMPUL FAMILIEI I AM OBIECTELE GĂSITE IN VEDEREA RECONSTRUCŢIEI Scopul conferinţei monetare aliate întrunite în Statele Unite In hotelul „Lux” din Bretton ,Woods, statul New­ Hamshire, s-a întrunit acum câteva zile, prima conferinţă monetară, aliată. Printre cei 300 delegaţi, experţi şi consilieri technici din 45 de state „a­­liate şi asociate" se găsesc 16 miniştri de finanţe şi nenumăraţi conducători de bănci de emisiune. Cea mai numeroa­să delegaţie, după aceea a Statelor­ Unite, condusă de secretarul tezaurului Morgentau, este aceea d­unkingeză, compusă din 33 membri şi aflată sub conducerea ministrului de finanţe Koo. In fruntea delegaţiei britanice, se află lordul Keynes. Camille Gutt, reprezintă guvernul exilat belgian, iar Pierre Men­­des, comitetul din Alger a lui de Gaulle La lucrări participă Abisinia şi Islanda. Ţările neutre, n’au fost invitate. In cuvântarea sa de deschidere, pre­şedintele Roosevelt a declarat că, co­merţul este sângele unei economii libere Trebue ngrijit ca arterele care poartă acest sânge, să nu se mai astupe ca în trecut din cauza rivalităţilor economice dintre state. Şi-a exprimat dorinţa ca în această conferinţă se poată dovedi lumii că, aliaţii pot continua colaborarea lor şi în timp de pace. Secretarul de stat Morgenthau, a fost ales preşedinte al conferinţei. Deşi limba oficială a conferinţei este cea engleză, preşedintele delegaţiei so­vietice Stefanov, a ţin­ut primul său discurs, în ruseşte. In şedinţa de deschidere, Kung, (Chi­na) a subliniat că pacea nu poate fi ob­ţinută şi menţinută decât prin continua­rea colaborării nu numai în domeniul monetar ci şi în acel al reconstrucţiei şi a desvoltării economice. Consideră ca o datorie de căpetenie a conferinţei, să înfiinţeze un organism care să se o­­cupe cu aceste probleme, luând din timp măsurile necesare de ajustare Forţele economice­ ale lumii, sunt atât de dinamice, încât necontenit se »»»■ m­­ neces­aţi de modificări şi ajustări Feierabendt, preşedintele delegaţiei poloneze, a afirmat că siguranţa şi prosperitatea viitoare, trebue să se sprijine pe o stabilitate generală şi pe o egală participare a tuturor, la viaţa economică. Morgenthau a declarat că, misiunea conferinţei nu este de a impune obli­gaţiuni vre­unei ţări, ci numai de a e°­labora propuneri pe care apoi guverne­le respective le pot accepta sau refuza Menirea conferinţei este de a înfiinţa legături economice sănătoase şi stabile între diferitele state. Prosperitatea nu are graniţe fixe şi, la fel păcii, este in­­divizibilă. Soluţia nu poate fi găsită — a continuat d-sa — decât în înfiinţarea unui sistem de consultări reciproce şi de colaborare internaţională, în toate problemele monetare şi economice. O parte a programului conferinţei, va ur­mări înfiinţarea­­unei bănci internaţio­nale pentru finanţarea reconstrucţiei, care va acorda credite lungi pentru re­însufleţirea economică a ţărilor devas­tate de război. Banca va avea la e aspecţie un fond de stabilizare menit a susţine cursurile tuturor monedelor, uşurând astfel con­rperţul mondial. Mijloacele necesare re­construcţiei, ar urma să fie puse la dis­poziţie prin investiţiuni private făcute de mai multe ţări. Deşi scopul imediat al conferinţei — a continuat d. Morgenthau rezidă în re­zolvarea problemelor monetare şi de in­vestiţii, ea trebue totuşi să urmărească şi ţelurile mai îndepărtate, cum ar fi ridicarea nivelului producţiei, suprima­rea şomajului şi activarea comerţului, obţinute toate prin colaborare interna­ţională, în sensul Chartei Atlanticului şi a art. 2 al convenţiunilor de sprijin reciproc încheiate de USA, cu diferite state Charta Atlanticului — a spus D. Morghentau — stabileşte că toate ţările trebue să aibă egal acces la canale na­­­­vigabile ale lumii cum şi la materiile­­ prime de care progresul lor economic , are nevoe. 1­ Art. 7 al convenţiilor de ajutor ra­ciprom impune înlăturarea oricărei diferenţieri de tratament în comerţul internaţional, scoborîrea tarifelor va­male şi suprimarea oricăror îngrădiri în relaţiile comerciale dintre state. Conferinţa s-a întrunit pentru a se o­­cupa decisiv cu formarea structurii unei economii dinamice în care po­poarele tuturor naţiunilor să-şi poată realiza aptitudinile în mod pacific şi să contribue prin munca şi spiritul lor inventiv, la ridicarea standardului de viaţă şi profitând, în măsură cres­cândă, de rezultatele progreselor ma­­teriale într’o lume dispunând de la­­sfârşite bogăţii materiale. In cuvântarea sa, d. Morgenthau a declarat că, ideea creării unui fond internaţional de stabilizare, întâlneşte în cercurile economice americane, o vie opoziţie. Conferinţa trebue să a­­jungă la fixarea modalităţilor de funcţionare ale unei bănci de investi­ţii în măsură să acorde credite lungi. ,,De la începutul anului”, spune el mai departe. ,,verificăm modalităţile unei colaborări internaţionale în vederea constituirii unor raporturi monetare stabile şi o, animărei investirei inter­naţionale de capitaluri. Specialiştii sunt de acord in a declara că prăbu-,­şirea monedelor poate fi împiedicată şi că se poate constitui un sistem să­nătos de devize pentru nevoile comer­ţului mondial. Această problemă nu poate fi soluţionată decât dacă se in­stitue un organism internaţional du­rabil, care să urmărească fără înce­tare problemele monetare, financiare şi economice. Elaborarea unei propu­neri formale pentru instituirea unui fond de stabilizare pentru ţările aliate şi asociate, trebue să constitue punc­tul principal al ordinei de zi. Totuşi,­ constituirea fondului se va suficienta pentru animarea economiei mondiale distruse de război, cred că va fi ab­solut necesar să se examineze modali­tăţile instituirii unor credite mari pe durată lungă. Spunând aceasta, nu mă gândesc la anumite necesităţi cari vor, trebui satisfăcute imediat după răz­boi, aceasta va intra in cadrul de ac­tivitate al organizaţiei UNNRA. Spe­cialiştii noştri vor avea mai curând, de studiat planurile unei bănci inter-, naţionale­ pentru credite lungi“. Delegaţia poloneză a şi prezentat planul unui mare împrumut de două miliarde dolari, în zece tranşe a două sute milioane. In schimb delegaţia cehoslovacă nu consideră împrumutu­rile pe termen lung ca o chestiune­ urgentă. Fiecare din ţările reprezen­tate, prezintă alte propuneri şi ex­primă ale deziderate. Nu trebue trecut cu vederea nici faptul că, fiecare din cele 45 stata, se află în faţa unor probleme foarte­ serioase şi cel mai adesea diametral opuse celor a statelor vecine, proble-­ me care numai după o foarte judi­cioasă triere, ar putea fi aduse la lin numitor comun. Harry White, colaboratorul d-lui Morgenthau şi autorul planului mon­dial american, a declarat ziariştilor că se vor înfiinţa, în sânul conferin­ţei, trei comisiuni,­ una monetară, una pentru studiul infiinţărei băncii inter­naţionale, iar cea de a treia va ur­mări alte probleme financiare mai în­depărtate. La conferinţă, participă 151 dele­­­gaţi ajutaţi de încă o sută de secre­tari. Oi® vede d-l­u­l Walther Funk bazele ordinei economice viitoare Intrun precedent articol am expus punctul de vedere al d-lui Walther Funk, ministrul economiei Reich­ului, faţă de proecteie d de stabilizare mone­­­tară anglo-americane. D-sa a spus că singura cale dreaptă şi care ar asigura succesul ar fi de a veghea ca balanţele de plăţi să nu se desorganizeze, e nevoie de o or­dine economică nouă pentru că cea veche merge spre faliment. Economia mondială nu se asanează cu planuri monetare, ci monezile tre­­buesc asanate cu planuri economice. Numai cu măsuri monetare nu se pot vindeca răni. E un adevăr valabil atât pe planul internaţional cât şi pe planul naţio­nal. D. Walther Funk nu contestă că o situaţie monetară limpede e una din condiţiile importante pentru funcţio­­narea legăturilor economice interna­­ţionale. Dar acest adevăr nu trebue să ne ducă mai întâi la o reglementare a chestiunilor secundare. Nu raporturile economice trebuesc reglementate în funcţie de monedă, ci raporturile monetare trebuesc regle­mentate de necesităţi economice. Echilibrul economic este condiţia esenţială a unei monezi care circulă fără frecături. Va fi necesar ca naţiunile europene să se înţeleagă spre ai defini marile linii ale unei politici economice şi co­merciale comune şi care să armonize­ze toate interesele. In acelat timp, fiecare stat trebue să se străduiască ca să ajungă la re­stabilirea echilibrului economic şi fi­nanciar pe planul naţional. O strânsă cooperare economică în spaţiul european va da fără îndoială cele mai bune rezultate în acest do­meniu. Dacă naţiunile europene îşi vor da seamă că exista o comunitate de de­­stin şi de necesitatea unei comunităţi de viaţă, menţinăndu-şi pe deplin suveranitatea politică, ele se vor uni pe această bază într-o comunitate e­­conomică bazată pe posibilităţile de a se complecta. In acest caz raporturile monetare europene vor fi fixate prin acorduri de la stat la stat şi îndată ce situaţia va permite, se vor înlătura restric-­­­ţiile de circulaţie a mărfurilor şi mo­­­­nezilor şi schimburilor vor redeveni , liber convertibile.­­­ Pentru a ajunge la acest lucru nu­­ va fi nevoe de cercetarea în comun,­­ a unei noi baze d­e valori pentru fixar­e rea parităţilor. O strânsă colaborare între băncile­­ de emisiune va fi evident necesară. Astfel ţările europene vor gâsi o bază solidă pentru buna stare a po­poarelor .or, îndată ce se va restabili o atmos-­­­feră generală de încredere, şi când fiecare ţară care ia parte la tranzac­ţii se va arăta gata să, ţină seamă de nevoile vecinului monezile europene vor fi solide chiar în afară ,de comunita­tea de viaţă europeană. Dar pentru aceasta nu e nevoie de mecanismul complicat al unei monede internaţionale, care răpeşte Statelor autonomia şi libertatea de a hotărî, încercuindu-le într’o cămaşă de forţă monetară şi condiţionând soarta po­­poarelor lor, de hotăririre puterilor streine. ’ Al. Petrowici * * *-♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ « A ♦ -9. Blocarea a 50 la sută din naftalină aflată in depozite Monitorul Oficial din 31 iulie pu­blică . Cu începere de la data publicării prezentei deciziuni în Monitorul O­­ficial, se blochează, pe termen de­ 20 zile, la dispoziţia Ministerului de Război, Direcţiunea intendenţei, 50 la sută din cantităţile de naftalină pură, aflaţi în depozitele care deţin la a­­pariţia prezentei deriziuni, cantităţi ce depăşesc 500 kg.­­ Toţi deţinătorii de naftalină pură, sunt obligaţi să comunice cantită­ţile ce deţin Direcţiunii intendenţei din Ministerul de Război, în termen de 3 zile de la apariția acestei de­riziuni în Monitoml Oficial. i

Next