Argus, ianuarie 1945 (Anul 34, nr. 9479-9501)
1945-01-01 / nr. 9479
■f ANUL XXXIV Nr. 9479 CITITI şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE I In străinătate Tarifar în funcţiona de convenţiile poştale internaţionale Pentru bănci, societăţi şi instituţii publice 4000 lei anual 10 lei în ţară -- 26 lei în străinătate In ţară Un an 3500 Lei 6 luni 1800 Lei 8 luni 1000 Lei Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei IUNI 1 IANUARIE 1945 PUBLICITATEA ce primeşte la administraţia ziarulu giU toate agenţiile de publicitate Proprietar : „ARGUS“ S. A. Înscria sub Nr. 303 trib. Ilfov Redactor responsabil AL. PETROVICI UN AN NOU Anul 1944 s’a isprăvit. A intrat In veşnicia din care se născuse. Ne-a adus dureri şi răni multe. Dureri si înfrângeri. La incheerea bilanţului trebue să Ie recunoaştem. Dar anul care s’a dus, ne a adus lipda izbăvirii. 23 August- Această zi a pus capăt unor stări excepţionale, provocate de temperamente bolnăvicioase şi arogante, de oameni străini de marele suflet românesc. Am păcătuit, poate, toţi laolaltă, prin pasivitate, printr’o indiferenţă care a oferit celor câţiva şi asociaţilor lor nu numai posibilitatea celor mai îndrăzneţe speculaţiuni politice, dar şi un jaf adevărat al patrimoniului public. Incheem astfel un bilanţ trist, cu singura satisfacţie pe care o scontăm unui foarte apropiat viitor : sancţionarea fără cruţare a autorilor domniei bunului plac. Ne-a fost batjocorită mândria românească- N©-a fost ucisă mila şi ospitalitatea tradiţională. Ne-au fost strivite montamentele de demnitate. Iar îndrăzneala de a aminti ceva de frumoasele plaiuri ale Ardealului de Nord, rupte din trupul ţării ca preţ al răsplătirii unor ambiţii sineulare, fusese încătuşată în lagărele de concentrare-Dar soarele apune pentru a răsări a doua zi din nou, poate mai frumos, mai cald, mai strălucitor decât în ajun, înţelepciunea şi curajul MS. Regelui Mihrai şi ale unor patrioţi de înaltă distincţie morală au reuşit, cu toate riscurile pe care le puteau suporta, să înlăture tirania şi să aducă deasupra plaiurilor frumoarei Românii lumina unui soare nou, binefăcător, reconfortant-România s’a încadrat alianţelor ei tradiţionale, fireşti, şi-a scuturat cătuşele intr’un ultim efort de conştiinţă şi energie şi, ca semn real al unei vitalităţi extraordinare, având sprijinul forţelor armate ale Marelui Vecin din Răsărit, a alungat pe cotropitor. Nordul Ardealului atât de scump tuturor inimilor româneşti, a fost adus din nou la sânul Patriei. Suferinţele şi durerile anului 1944 au fost astfel răsplătite In pragul noului an să ne reculegem. Să examinăm atent greşelile trecutului, să le căutăm cauzele şi să ne întărim sufleteşte pentru a putea trăi bucuria păcii victorioase care va veni în curând. Să ne pregătim a o primi şi a o preţui la dreapta ei valoare. Să fim deci tari şi vrednici ca în noul an, 1945, să facm maximum de sforţări, pentru a desăvârşi consolidarea României şi aşezarea ei definitivă ne temelii noi, de armonie politică, economică şi socială, în cadrul marelui plan de organizare a lumii, alcătuit de marii noştri aliaţi. Aceasta e singura urare pe care o facem neamului nostru pentru anul care începe. Situaţia împă cum s‘a mai anunţat la sfârşitul lunei Decembrie se aflau Însămânţare circa 1900.000 hectare faţă tre 2.500.000 ha. cât prevedea planul de cultură. Aceste Insămânţări s’au făcut cu întârziere şi cu mare greutate. Cu toate temperatura scăzută din ultimele zile, câmpul nu e acoperit de zăpadă, lipsa de zăpadă, lasă semănăturile expuse la un eventual îngheţ dacă temperatura se va menţine extrem de scăzută. Ministerul Agriculturei a întocmit din timp planul insămânţărilor de primînăvară. Cea mai mare suprafaţă va fi însămânţată cu porumb.. Se vor face de asemenea însămânţări cu păioase de primăvară şi cu agricolă plante oleaginoase In special floarea soarelui. In planul de cultură se mai pravade extinderea culturilor cu plante textile, in cânepă şi bumbac. Sfecla de zahăr va ocupa de asemene o suprafaţă importantă In culturile de primăvară, Intr'o oarecare măsură se vor extinde şi culturile de orez. Intru cât numărul vitelor de tracţiune s’a împuţinat mult arăturile de primăvară se vor face în mare parte cu tractoare. Trebuiesc luate din timp măsurile necesare pentru a asigura stock-urile necesare de sămânţă în regiunile unde lipsesc şi de combustibil pentru tractoare. COMPUNEREA SECŢIUNILOR TRIBUNALULUI ILFOV PE ANUL 1945 Eri d. prim preşedinte al Tribunalului Ilfov, Vespasian Nemerianu, în înţelegere cu d-nii preşedinţi al tuturor secţiilor acestui tribunal şi în conformitate cu art. 11 din legea de organizare judecătorească din 26 Iunie 1924 repusă în vigoare, a format noile complecte, pe secţii, pentru anul judecătoresc 1945, in felul următor: Secţia I-a C. C. preşedinte d. Vasile Leonescu; judecători d-nii Radu Opran (judecat. I instrucţie), Ioan Popescu, Andrei Balş, Al. Romniceanu, M. Stăniciulescu, M. Sachelarie şi supleant Vasile Nestor. Secţia I-a C. C. preşedinte d. Ioan Popescu, judecători d-nii P. Atanasiu (judecat. VI instrucţie) C. Petrescu, I. Popescu Copăceni, Marcel Ghingiu, P. Sârbulescu şi supleant Şerban Gabrielescu. Secţia IlI-a C. C. preşedinte Anton Antonescu, judecători d-nii Al. Ionescu (jude cab. IV instrucţie), Vintilă Bănescu, Gh Melinte, Const. Tinobiock, C. Râmniceanu şi supleant Gh. Secţia IV-a C. C. preşedinte d. Dumitru Negulescu, judecători d-nii Paul Petrescu (jude cab. III instrucţie), Gh. Mănciulescu, M. Bârcă, Sergiu Georgescu, Ilie Păunescu Cârcea şi supleant D. Gheorghiu. Secţia V-a C. C. preşedinte d. Mareea Tretinescu; judecători d-nii Eugen Radovici(judecat. V instrucţie). Eugen Suculescu, Pompiliu Stoenescu, N. Luigi Demetrescu, N. Mironescu şi supleant Dinu T. Demetrescu. Secţia Vl-a C. C. preşedinte d. Titu- Şerban Ionescu; judecători d-nii Const. Calleya (judecab. II instrucţie) Nic. Beldie, Ion Popa, Gh. Cristea, Dobre Vasilescu, Dem. Rally (date şi tutele) şi supleant Gheorghe Gaula. Secţia Vll-a C. C. preşedinte d. Oreste Cernătescu; judecători d-nii Mircea Balaşiu (jude cab. VII Instrucţie), Ion Papadopol, Eug. Botezat, Ştefan Costescu, Nic. Dragoş şi supleant Dumitru Craioveanu. Secţia I-a Com. preşedinte d. Gheorghe Chivulescu; judecători d-nii Ilarion Manoliu (jude cab. VIII instrucţie) Al. Sion Vintilă Ionescu, Al. Costache (sindic) Al Policrat, D. Dăbuleanu, I. Marius Iliescu (sindic) Ciprian Raţiu şi supleant Teodor Popescu. Secţia l-a Com. preşedinte d. Ovil Stănciulescu; judecători d-nii St. Vlad Giroveanu, (judecat. IX instrucţie), Th. Mircea, T. Bragadireanu, St. Statoi, Valentin Bunescu, Coriolan Rebreanu, Ion Zaharia şi supleant Octavian Căpăţână. Secţia Notariat preşedinte , Paul Moscu; judecători d-nii Ilie Andreescu (judecată instrucţie), B. Antonescu, Aristide Aristide, Leonte Buznea C. Pastia, Mih. Popovici, Dem. Demetrescu și supleant D. Valeriu Michălescu. STIRI ECOURI ~*in baza unui acord între Statee Unite si Marea Britanie. ac***ta tm Ta mai importa, conform legii de împrumut si inC^1^re’.m® articol manufacturat* materiale semi-manufacturate (otel) si unele metale neferoase, pentru întrebuin tăn civile si susceptibile a fi utili-28 * Acest "acord" a intervenit în afmra cererii industriei britanice de export spre a fi eliberată de obligațiunile ce decurg din precitata lege, în vedere că producțiunea a atins un grad suficient, pentru acoperirea necesităților războiului . .. . „ • In schimb exportul de produse fabricate cu materii prune americane ,procurate ,sau comptant“ nu va fi supus unei unei resunetluni. Intre guvernul turc si unele santiere americane si britanice, au fost semnate contracte pentru avrarea a 48 unitari navale cari vor deservi traficul maritim al Turciei- casele vor fi predate in termen de doi ani după semnarea contractului. Bursa neagră a valutelor de zi a manifestat o orientare fermă la monezile-aur si devizele forte, operaţiunile, reduse ca nivel, au fost conturate de nehotarârein orice caz cursurile nu prezintă stabilitate si o reacţiune contrarie este de asteptati asteptat. 4 PAGINI 20 LEI Reorganizarea controlului preţurilor în colaborare cu comitetele cetăţeneşti — Activitatea corpului de inspecţii şi control în anul 1944. Reorganizarea controlului în colaborare cu comitetele cetăţeneşti. Membrii comitetelor cetăţeneşti vor fi numiţi controlori ai Comisariatului preţurilor. Cum se va modifica legea pentru reprimarea sabotajelui. Ce inovaţii se impun. Activitatea corpului de inspecţii şi control al Comisariatului general al preţurilor s-a mărginit în cursul anului 1944 aproape numai la magazinele de detaliu. Aceasta se datoreşte modului în care se poate face controlul. La comerciantul detailist controlorul de preţuri şi sabotaj se prezintă în calitate de client. Cere anumite mărfuri, iar la plată prezintă legitimaţia de control, şi cercetează legalitatea preţului cerut. Sau dacă i se refuză vânzarea unor anumite produse legitimânduse, cere dreptul să cerceteze magazinul sau depozitele pentru a constata dacă există acele produse dosite. La industriaşii şi la comercianţii grosişti situaţia este cu totul alta. In primul rând, nici nu parvine controlorul să intre în biroul industriaşului, întrucât în cele mai multe cazuri el trebue să-şi justifice în prealabil calitatea de comerciant pentru a fi primit să discute o tranzacţie. De aceeacontrolul la fabrici şi la grosişti se face mult mai greu, fiind imposibile descoperirile inopinate. In acest sistem de lucru, în cursul anului 1944 ave următoarea situaţie în Capitală: Dela 1 Ianuarie până la 31 Martie s-au făcut 14.420 controlări, dresându-se 345 procese verbale de contravenţie. Dela 1 Aprilie până la 31 August 10.260 controluri cu 465 proceseverbale. Dela 1 Septembrie până la 20 Dec. 13.063 controluri cu 424 procese verbale de contravenţie. Din cifrele de mai sus perioada când controlurile au fost cel mai puţin susţinute, a fost în lunile Alprilie-August, datorită panicei ce se creiase din cauza bombardamentelor, care provocaseră dispersările şi acalmia economică. Capitala a fost deservită de 80 de controlori, iar provincia de câte 4-14 controlori pentru oraşele de reşedinţă, după importanţa lor, iar celelalte oraşe de câte 1-2 controlori. S-a constatat că în ultima perioadă, începând de la 23 August, controlurile au fost mult mai intense şi eficace, graţie concursului dat de către comitetele cetăţeneşti. norme pentru eficacitatea controlului la industrii. giipsist. Un al treilea principiu fost de a nu se mai încredinţa mărfurile confiscate în custodia comercianţilor sau industriaşilor infractori, ci în aceia a comitetelor cetăţeneşti. Ce inovaţiuni se impun Din aplicarea actualei legi pentru reprimarea sabotajului şi a speculei ilicite, s-a constatat că infracţiunile se comit în general de către aceiaşi comercianţi. Pentru îndreptarea acestei stări de lucruri este necesar ca pe viitor recidiviştii la legea sabotajului să primească pedepse referitoare şi la exercitarea profesiunii. Ar fi necesar ca recidiviştilor să li se interzică exercitarea comerţului la început pe timp limitat şi apoi pentru totdeauna, fiind asimilaţi faliţilor. Mai este necesară instituirea unor instanţe rapide pentru judecarea sabotajelor economice, cari să nu aibă caracterul de instanţe pur judiciare, ci aceia de juriu, în sensul ca pe lângă magistraţii de carieră să facă parte în compunerea instanţei şi consumatorii delegaţi de către Comitetele cetăţeneşti. Aceasta cu atât mai mult cu cât astăzi, procesele de sabotaj trenează chiar mai mult de un an, iar soluţionarea cauzelor suferă foarte mult din cauza formalismului judiciar, care în această materie nu e folositor să fie atât de complicat. Deasemeni ar fi bine ca mărfurile confiscate să nu mai de distribuite la întâmplării populaţiei care incidental se află prin apropierea locului unde 'sunt depozi'Vi'te ai. si.ci să îitfS'eparfizate şi proporţii juste, economiiatelor şi oficiilor de aprovizionare ale sindicatelor de muncitori şi funcţionari, G. Măleama Reorganizarea controlului în colaborare cu comitetele cetăţeneşti începând cu anul 1945, Comisarialul general al preţurilor isi va exercita controlul în strânsă colaborare cu comitetele cetăţeneşti- Comitetele cetăţeneşti sunt organinizate astăzi pe circumscripţii poliţieneşti şi sectoare. Pe viitor pentru a nu se da naştere la abuzuri, membrii comitetelor cetăţeneşti vor poseda legitimaţii şi vor fi delegaţi de către conducerea centrală a comitetelor pentru a efectua controlurile prin rotaţie şi în colaborare cu controlorii oficiali ai Comisariatului. Membrii comitetelor cetăţeneşti vor fi numiţi controlori ai Comisariatului preţurilor In momentul de faţă se lucrează la Comisariatul preţurilor la modificarea legii pentru reprimarea sabotajului. Dat fiindcă lucrările pentru modificarea legii simt destul de anevoioase, delegaţia economică a guvernului a hotărît în ultima ei şedinţă, ca art. 44 din legea pentru reprimarea sabotajului să fie de îndată modificat, în seasul ca pe viitor să nu se mai ceară controlorilor condiţii de studii şi calitatea de funcţionari publici. In modul acesta vor fi numiţi în corpul de inspecţii şi control al Comisariatului consumatorii din toate ramurile de activitate socială, indiferent de culoarea politică, după recomandările făcute de către conducerea comitetelor cetăţeneşti. Până la alcătuirea decretului modificator al art. 44, d- ministru f. pmaşcanu a şi numit un lot da 11 controlori membri ai Comitetelor cetăţeneşti după recomandările făcute de comitete. Aceşti 10 controlori îndeplinesc actualele cerinţe legale, fiind funcţionari publici şi titraţi universitari. Rolul comitetelor cetăţeneşti Controlori de preţuri şi sabotaj, fie că sunt membri ai Comitetelor cetăţeneşti, fie că nu, vor lucra în orice caz, cu delegaţii speciali ai comitetelor-Rolul delegaţiei comitetelor cetăţeneşti este astăzi a controla juste distribuire a alimentelor raţionalizate de către comercianţi Pentru ■«casta Subsecretariatul aprovizionării trimite Comitetului cetăţenesc central tabele de cantităţile de alimente raţionalizate pe urme», la a fî distribuite cu indicarea magazinelor respective. Membrii comitetelor cetăţeneşti veghează până la terminarea cantităţilor, la distribuirea legală a articolelor raţionalizate. Pe viitor, comitetele cetăţeneşti vor avea şi rolul de a păstra mărfurile confiscate de la comercianţii infractori şi de a se distribui populaţiei, potrivit normelor legale Cum se va modifice legea pentru reprimarea sabotajului Principiile nouei legi a sabotajului vor fi mult mai practice decât cele din cea actuală. In primul rând colaborarea cu consumatorii în facerea controlurilor, va fi consfinţită prin lege, la al doilea mad H maxor,de DESVOLTAREA DREPTULUI AERIAN INTERNAŢIONAL Publicul urmăreşte cu cel mai viu interes progresele remarcabile ale aviaţiei, progrese pe care actualul război le-a reliefat prin performanţe impresionante. , ,in ceia ce priveşte organizarea traficului aerian el este foarte puţin informat, cu osebire în caia ce priveşte rezultatele practice ale acestei organizaţiuni. Nu este suficientă punerea la punct a unui aparat, susceptibil să aducă cele mai mari servicii, ci este necesar să fie definite un ansamblu de condiţiuni mai ales de ordin juridic care să îngăduie o exploatare eficienta. Astfel realizările cele mai marcante ale tehnicei, impun mai totdeauna dispoziţiuni speciale. Orice instrument nou, adus ca aport civilizaţiunii şi care îşi merită locul necesită un statut nou, corespunzător, care să-i favorizeze desvoltarea. Dreptul aerian este de formaţiune recentă. Unele reglementări trebuiesc complectate, altele ameliorate. Statutul traficului aerian constituie o reglementare foarte vie, pentru că este izvorit dintr’o excepţională vitalitate a unei ramuri de transport esenţialmente tânără. Dar acest drept continuă a fi perfecţionat, lărgind zonele interioare unde este aplicat, pentru că liniile aeriene îşi măresc neîncetat raza lui de acţiune. Daci el progresează în adâncime, prin adausuri sau amendamente la textele în vigoare, el se întinde de asemenea, in suprafaţă, prin aderarea aitor numeroase ţări, situate pe diferite continente. Intr'un cuvânt dreptul aerian este nu numai internaţional prin natura sa dar aplicarea sa tinde să devină mondială. Mai mult încă, oricât de îndepărtate ar fi regiunile unde este aplicat, el stabileşte acolo o uniformitate, care nu există în nici un alt domeniu. Acestea sunt caracteristicile esenţiale ale dreptului aerian, care merită să fie, în mod particular, scoase în repet Evoluţia către universalitate Recenta conferinţă Internaţională a aviaţiei civile de la Chicago, confirmă evoluţia dreptul» aerian către universalitate, evoluţie, care s’a manifestat pentru prima oară prin două fapte elocvente: 1) La 15 Iunie 1944 St. Unite ale Aamericii au ratificat şi la 29 Octombrie acelai an, a pus în vigoare Convenţia pentru unificarea câtorva regule relative la transporturile aeriene internaţionale, supranumită Convenţia dela Varşovia; 2) Republica Argentina şi pus în aplicare Convenţia de la Paris, reglementând navigaţia aeriană. Acestea sunt cele două convenţii fundamentale, mai întâi europene, una de drept privat, cealaltă de drept public, cari au fost întinse şi în statele continentului american, ele constituiesc fazele viitoarei desvoltări a dreptul internaţional aerian. Lărgirea acestor convenţii a fost mult arăţată prin faptul că, în Vechiul şl® ml Continent, dreptul aerian s‘a constrat in mod independent, fără îndoială.Vrar totuşi în condiţiuni absolut IrMShice. Această caracteristică dovedeşt»universalitatea acestui drept desigur lai problemei*, «ari se pa*, la («li if tuta Istitelaria, f* creiat şi se creiază un trafic aerian susţinut. încă în 1929 Comisiunea panamericană pentru reglementarea vamală a întocmit un proiect, care insista ca serviciile vamale să fie astfel organizate încât să uşureze operaţiunile la sosirea şi plecarea avioanelor. Această problemă a fost obiectul preocupărilor permanente a tuturor ţărilor europene. Identitatea problemelor, considerate în toate amănuntele, este flagrantă, după cum este flagrantă identitatea aproape absolută a remediilor propuse. La conferinţa de la Chicago, în continuare actualmente, s-au examinat toate problemele navigaţiunii aeriene, traficul va funcţiona în epoca de după războiu pe toată întinderea spaţiul şi se stabilesc normele după carelul aerian al planetei noastre. Drept aerian şi drept maritim Nu trebuie să surprindă greutăţile, cari se prezintă în soluţionarea problemelor de drept aerian. Originile dreptului aerian şi condiţiunile în care s’a desvoltat, ne furnizează explicaţiuni. Din punct de ve-dere al regimului juridic şi cu osebire în ceia ce priveşte dispoziţiunile asupra documentelor de transport, navigaţiunea aeriană a fost, la început şi intr o largă măsură, asimilată navigaţiunii maritime. Regulele care reglementează traficul pe mare sunt, de asemenea, de ordin internaţional şi de aplicare foarte generală, adică nu există ţară, care să nu le fi însuşit şi să nu se fi familiarizat cu ele. Cu toate acestea, dacă navigaţiunea maritimă prin faptul că fac legătura între cele mai îndepărtate ţinuturi, condiţiunile de exploatare diferă esenţial. Caracteristica principală a avionului este viteza. Impunându-se restricţiuni, în trafic internaţional, transporturile aeriene la formalităţi multiple şi complicate, însemnează a se prelungi etapele parcursului şi a micşora avantajele legăturilor rapide. Mai mult ca orice alt mijloc de transport, avionul poate fi jenat in avântul său prin reglementări administrative. Sub acest unghiu de vedere regimul, la care este supusă navigaţiunea maritimă nu poate fi întinsă la traficul aerian. Astfel că a fost nevoie să se creieze un drept nou. Dacă acest drept s’a desvoltat aproape la fel, deoparte şi alta a Atlanticului, aceasta este şi consecinţa schimbului de experienţe, ce s’au produs permanent. Astăzi când navigaţia aeriană s’a desvoltat irezistibil peste oceane şi continente, când globul constituie pentru aviaţie un singur şi acelaş câmp de activitate, tendinţa către uniformitate şi universalitate a dreptului aerian aproape complecte, nu poate fi înfrânată ca punct de plecare în această etapă finală a jurisdicţiunei aeriene. Această evoluţiune, comandată prin progres, impune, astăzi, o colaborare strânsă, pe plan internaţional între toate 8*tualistMterea. Reşiţa nesocoteşt interesele acţionarilor Examinând motivările consiliului ,de administraţie al soc. Reşiţa pentru majorarea capitalului social prin emisiuni de nouă acţiuni, am arătat că pe de o parte există unele serioasecontraziceri, iar de altă parte nu se iau în considerare interogată, tuturor acţionarilor, în primul rând, pentru a face faţă nevoilor de numerar era necesar să se majoreze capitalul social in condiÿunile cunoscute ? Admiţând că niciun motiv interesând securitatea statului nu se opune absorbiunii a o parte din disponibilităţile de numerar ale pieţii în întreprinderi particulare, Reşiţa putea folosi alte mijloace financiare, pentru a-şi acoperi nevoile unei cantităţi de numerar de rulment. Conform afirmaţiilor care s-au făcut în adunarea generală extraordinară din 12 Decembrie, soc. U. D. R. dispune de mari cantităţi de materii prime şi semifabricate, ca şi de noui importante instalaţiuni datorită investiţiilor din ultimii ani. Prin urmare nu este vorba de o situaţie generală precară, menită a justifica apelul la acţionari. Dacă nu voia sau nu putta să dobândească numerariul lichid necesar prin credite bancare, Reşiţa putea găsi o cale mult mai bună — şi innaugura astfel un sistem valabil şi pentru alte Întreprinderi , şi anume aceea a emiterii de obligaţiuni purtătoare de dobânzi, pe termen de 4—5 ani. In modul acesta nu se aducea nicio^ ştirbire intereselor generale ale acţionarilor, cărora li se cere suma de 1375 lei în plus peste valoarea nominală a acţiunilor, fără vreo compensare. Desigur, de îndată ce o adunare generală extraordinarii ţinută statutar şi cu reprezentarea legală a tuturor acţionarilor la anumite hotărâri, însemnează că majoritatea deţinătorilor de acţiuni care votează pentru, este de acord cu ele şi că cel mult s’ar putea socoti prejudiciată minoritatea. Spune aceasta, pe nimică l» prospectul de emisiune, la punctul „e“ găsim următorul pasagiu : „Dreptul fe subscriere pentru nouii acţionari se exercită lu acelaş timp cu dreptul de opţiune pentru vechii acţionari”. Este această hotărire in Interesul acţionarilor vechi? O bună parte din acţionarii prezenţi au protestat şi împotriva acestui aliniat De asemenea, avem informativ că valabilitatea hotărtrilor va fi atacată in justitie. Printre altele se motivează că acţionarii absenţi rm fost reprezentaţi legal. Aceasta însă chestiune care urmează să fie citicată de forurile in drept care oare în interesul vechi acţionari ca în timp ce-şi exer dreptul de opţiune să vină şi nu subscriitori? Uzul, in această materie, este mătorul: numărul total al activ lor noui îl împart vechilor action în raport cu acţiunile pe care le tin. Dacă nu toti aceştia subset constat ce rămăşiţă am si prun dispoziţia altor acţionari vechicăci după aceasta rămân acti ne subscrise, atunci le ofer subscririi publice, la un curs reprezenta valoarea reală a acţiunii in rap cu patrimoniul întreprinderii sau negociez la bursă. In adunarea generală din 12 centime, nu v a ţinut seamă de ei una din propunerile acţionarii mici şi mijlocii, iar acţionarii avenit necunoscând textul ultim prospectului, au fost neglijaţi, del galul ministerului de Justiţie ca i-a reprezentat împotriva voimi lor, votând prospectul ase cum er Dar în prospect mai găsim un fragment care este împotriva denătorilor de acţiuni, prin care se rată că: „sunt consideraţi vechi ationari, toti aceia cari vor fi ce până la 20 Decembrie 1944 trans- rarea acţiunilor Reşiţa” pe nume lor in condiţiunile prevezute in ar' 3 din Statute"Pentruce 20 Decembrie 1944, nu 5 Ianuarie 1945, dată la care fi pică exercitarea dreptului de Optiune? Un acţionar nu dir nun o de jmm rárlídhíd.‘Păstream acţiunile i vinde după hotărîrile adunării g nerale extraordinare, cu *coml dobândi numerar, de a realiza n\ câştig, sau pentrucă nu-l mai brt resează- Cel care le cumpără se suune tuturor drepturilor vechiul acţionar Şi ca atare el poate execita dreptul de opţiune până la trenul de subscriere. ■ Pentruce deci acţiunile transitate după 20 Decembrie să fie edluse dela aceste drepturi? S pentruce se arată atâta grabă di partea Reşiţei? Pentru a accepta subscrierile di afară pe care le indică alte paragrafe ale prospectului? Vom examina in numerele viitoare ale ziarului nostru si alte curiozităti ale prospectului de emisiune, din care rezultă ignorări intereselor îndreptăţite ale actionarilor- TÂRGUL ALIMENTAR Pe piaţa centrală r Obor", s-au practicat următoarele preţuri de detaliu (pe kgr.): Zarzavaturi şi legume. Cartofi 45. Ceapă 60. Hrean 200. Morcovi 36. Făstărnac 40. Usturoi 140. Usturoi de Onad 200. Varză 30 şi 40 Ici bucata. prieste, Mere Bismark 260; creţeşti aurii 280; creţeşti I 260; creţeşti II 220; domneşti (* buc. la kgr.) 260; domneşti 220; parmen auriu 320; mere obişnuite 110. Pere: Cordon şi Curé I 260; cal. TI 230, obişnuite 110; Nuci cu coaje 110. S’au adus în hale unele cantităţi de răpăţâni «le vită, ficat, splină, limbă, cari s’au vândut la preţuri de speculă. Astfel notăm pe kgr. (în paranteză preturile mercurianul) : Falcă de vită 300-400 lei. Ficat 800 Iei (410). Limbă 1000 lei. Splină 600 Iei. Came tocată 7no lei. Păsări tăiate: sosiri itwuHeier.te In raport en «■crerile consumului. Preţuri (pe kgr).: Gâ»n! 1400 (950), Gâşte 1500 (840), Curcani 1500 (1200). Trntis de Râscă 1800 (looo). COLONIALE Activitate intensă la magazinele cu coloniale şi comestibile; asortimentul cu lipsuri profunde. La magazinele, unde se distribuie zahăr aglomeraţie mare. Câteva preţuri (pe kgr.), la vânzarea cu amănuntul: stafide 1200— 1400, Alune curăţate 2200, Migdale curăţate 4800, Boia de ardei 1580, Chimion 320, Mae 392. Prune afumate 770. CEREALE Nicio modificare în evoluţia pieţei de cereale, leguminoase şi oleaginoase. Reproducem sub titlu infomanativ următoarele prețuri pe vagonul de 10000 kgr static producător Grâu, 75 kgr. hl. lei 364.000 Secară 75 kg. gr. hl. lei 262000 Orz, 60 kg. gr. hl. lei 232.000 Orzoaică, lei 270.000 Porumb comun lei 255.000 Porumb ciocantin lei 285.000 Porumb pignoletto lei 275.000. PRETURI LIBERE Fasole lei 330.000 Mazăre comestibilă Victoria“, la 260.000 Turte de floarea soarelui, lei 275 000 ■ »♦♦♦. Termenul pentru preschimbarea monedelor de 200 lei expiră m Ministerul Finanţelor aduce la conoştinţa celor interesaţi că termenul pentru preschimbarea racnetelor de argint de 200 lei expiră la 31 Decembrie 1944. De la data de 31 Decembrie 1944, până la 31 Martie 1945, aceste monete vor fi primite de casieriile publice numai in contul impozitelor datorate Statului. <iimimiim>!iiiiimii!Hii!’"i!'iiuiimiiiHH!m!fiiiiitniiHRUiiiiiiii!!iiMiiiiiiiiinni!^ “ 1■V ' B I Ziarul „ARQUS Ï UREAZĂ CETITORILOR SAI: | ]LA MULTI ANIij » tmiiimuiiiiiiiimiiiiiniiniimiiiiiiiifiumiiiimiiiimiiiiimiiiiiiimiiiiimiiiiiimi