Argus, ianuarie 1945 (Anul 34, nr. 9479-9501)

1945-01-01 / nr. 9479

■f ANUL XXXIV Nr. 9479 CITITI şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAM­E­NT­E I In străinătate Tarifar în funcţiona de convenţiile poştale internaţionale Pentru bănci, societăţi şi instituţii publice 4000 lei anual 10 lei în ţară -- 26 lei în străinătate In ţară Un an 3500 Lei 6 luni 1800 Lei 8 luni 1000 Lei Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei IUNI 1 IANUARIE 1945 PUBLICITATEA ce primeşte la administraţia ziarulu gi­U toate agenţiile de publicitate Proprietar : „ARGUS“ S. A. Înscria sub Nr. 303 trib. Ilfov Redact­or responsabil­­ AL. PETROVICI UN AN NOU­ ­Anul 1944 s’a isprăvit. A intrat In veşnicia din care se născuse. Ne-a adus dureri şi răni multe. Du­reri si înfrângeri. La incheerea bi­lanţului trebue să Ie recunoaştem. Dar anul care s’a dus, ne a adus lipda izbăvirii. 23 August- Acea­stă zi a pus capăt unor stări excep­ţionale, provocate de temperamen­te bolnăvicioase şi arogante, de oameni străini de marele suflet ro­mânesc. Am păcătuit, poate, toţi laolaltă, prin pasivitate, printr’o indiferenţă care a oferit celor câţiva şi asocia­ţilor lor nu numai posibilitatea ce­­lor mai îndrăzneţe speculaţiuni po­litice, dar şi un jaf adevărat al pa­trimoniului public. Incheem astfel un bilanţ trist, cu singura satisfacţie pe care o scon­tăm unui foarte apropiat viitor : sancţionarea fără cruţare a autori­lor domniei bunului plac. Ne-a fost batjocorită mândria românească- N©-a fost ucisă mila şi ospitalita­tea tradiţională. Ne-au fost strivite montamentele de demnitate. Iar în­drăzneala de a aminti ceva de fru­moasele plaiuri ale Ardealului de Nord, rupte din trupul ţării ca preţ al răsplătirii unor ambiţii sin­­eulare, fusese încătuşată în lagă­rele de concentrare-Dar soarele apune pentru a ră­sări a doua zi din nou, poate mai frumos, mai cald, mai strălucitor decât în ajun, înţelepciunea şi curajul M­­S. Re­gelui Mihrai şi ale unor patrioţi de înaltă distincţie morală­ au reuşit, cu toate riscurile pe care le puteau suporta, să înlăture tirania şi să aducă deasupra plaiurilor frumoa­­rei Românii lumina unui soare nou, binefăcător, reconfortant-România s’a încadrat alianţelor ei tradiţionale, fireşti, şi-a scuturat cătuşele intr’un ultim efort de con­­ştiinţă şi energie şi, ca semn real al unei vitalităţi extraordinare, având sprijinul forţelor armate ale Marelui Vecin din Răsărit, a alun­gat pe cotropitor. Nordul Ardealului atât de scump tuturor inimilor româneşti, a fost adus din nou la sânul Patriei. Suferinţele şi durerile anului 1944 au fost astfel răsplătite­ In pragul noului an să ne recu­legem. Să examinăm atent greşe­lile trecutului, să le căutăm cauzele şi să ne întărim sufleteşte pentru a putea trăi bucuria păcii victorioa­se care va veni în curând. Să­ ne pregătim a o primi şi a o preţui la dr­eapta ei valoare. Să fim deci tari şi vrednici ca în noul an, 1945, să facm maximum de sforţări, pentru a desăvârşi con­solidarea României şi aşezarea ei definitivă ne temelii noi, de armo­nie politică, economică şi socială, în cadrul marelui plan de organi­zare a lumii, alcătuit de marii noş­tri aliaţi. Aceasta e singura urare pe care o facem neamului nostru pentru anul care începe. Situaţia împă cum s‘a mai anunţat la sfâr­şitul lunei Decembrie se aflau Însă­mânţare circa 1900.000 hectare faţă tre 2.500.000 ha. cât prevedea planul de cultură. Aceste Insămânţări s’au făcut cu în­târziere şi cu mare greutate. Cu toate temperatura scăzută din ultimele zile, câmpul nu e acoperit de zăpadă, lipsa de zăpadă, lasă semănăturile expuse la un eventual îngheţ dacă temperatura se va menţine extrem de scăzută. Ministerul Agriculturei a întocmit din timp planul insămânţărilor de prim­înăvară. Cea mai mare suprafaţă va fi însămânţată cu porumb.. Se vor face de asemenea însămân­­ţări cu păioase de primăvară şi cu agricolă plante oleaginoase In special floarea soarelui. In planul de cultură se mai pravade extinderea culturilor cu plante textile, in cânepă şi bumbac. Sfecla de zahăr va ocupa de asemene o suprafaţă importantă In culturile de primăvară, Intr'o oare­care măsură se vor extinde şi culturile de orez. Intru cât numărul vitelor de tracţi­une s’a împuţinat mult arăturile de primăvară se vor face în mare parte cu tractoare. Trebuiesc luate din timp măsurile necesare pentru a asigura stock-urile necesare de sămânţă în regiunile unde lipsesc şi de combustibil pentru trac­­toare. COMPUNEREA SECŢIUNILOR TRIBUNALULUI ILFOV PE ANUL 1945 Eri d. prim preşedinte al Tribuna­lului Ilfov, Vespasian Nemerianu, în înţelegere cu d-nii preşedinţi al tu­turor secţiilor acestui tribunal şi în conformitate cu art. 11 din legea de organizare judecătorească din 26 Iu­nie 1924 repusă în vigoare, a format noile complecte, pe secţii, pentru anul judecătoresc 1945, in felul următor: Secţia I-a C. C. preşedinte d. Vasile Leonescu; judecători d-nii Radu O­­pran (jude­cat. I instrucţie), Ioan Po­­pescu, Andrei Balş, Al. Romniceanu, M. Stăniciulescu, M. Sachelarie şi su­pleant Vasile Nestor. Secţia I-a C. C. preşedinte d. Ioan Popescu, judecători d-nii P. Atanasiu (jude­cat. VI instrucţie) C. Petrescu, I. Popescu Copăceni, Marcel Ghingiu, P. Sârbulescu şi supleant Şerban Ga­brielescu. Secţia IlI-a C. C. preşedinte Anton Antonescu, judecători d-nii Al. Ione­­scu (jude cab. IV instrucţie), Vintilă Bănescu, Gh Melinte, Const. Tino­­biock, C. Râmniceanu şi supleant Gh. Secţia IV-a C. C. preşedinte d. Du­mitru Negulescu, judecători d-nii Paul Petrescu (jude cab. III instruc­ţie), Gh. Mănciulescu, M. Bârcă, Ser­giu Georgescu, Ilie Păunescu Cârcea şi supleant D. Gheorghiu. Secţia V-a C. C. preşedinte d. Mar­eea Tretinescu; judecători d-nii Eu­gen Radovici­­(jude­cat. V instrucţie). Eugen Suculescu, Pompiliu Stoenescu, N. Luigi Demetrescu, N. Mironescu şi supleant Dinu T. Demetrescu. Secţia Vl-a C. C. preşedinte d. Titu- Şerban Ionescu; judecători d-nii Const. Calleya (jude­cab. II instrucţie) Nic. Beldie, Ion Popa, Gh. Cristea, Dobre Vasilescu, Dem. Rally (date şi tutele) şi supleant Gheorghe Gaula. Secţia Vll-a C. C. preşedinte d. O­­reste Cernătescu; judecători d-nii Mircea Balaşiu (jude cab. VII Instruc­ţie), Ion Papadopol, Eug. Botezat, Ştefan Costescu, Nic. Dragoş şi su­pleant Dumitru Craioveanu. Secţia I-a Com. preşedinte d. Gheor­ghe Chivulescu; judecători d-nii Ila­­rion Manoliu (jude cab. VIII instruc­ţie) Al. Sion Vintilă Ionescu, Al. Costache (sindic) Al Policrat, D. Dă­­buleanu, I. Marius Iliescu (sindic) Ci­­prian Raţiu şi supleant Teodor Po­­pescu. Secţia l­-a Com. preşedinte d. Ovil Stănciulescu; judecători d-nii St. Vlad Giroveanu, (jude­cat. IX instrucţie), Th. Mircea, T. Bragadireanu, St. Stat­­oi, Valentin Bunescu, Coriolan Re­­breanu, Ion Z­ah­ari­a şi supleant Octa­­vian Căpăţână. Secţia Notariat preşedinte , Paul Moscu; judecători d-nii Ilie Andrees­­cu (jude­cat­ă instrucţie), B. Anto­nescu, Aristide Aristide, Leonte Buz­nea C. Pastia, Mih. Popovici, Dem. Demetrescu și supleant D. Valeriu Michălescu. STIRI ECOURI ~*in baza unui acord între State­­e Unite si Marea Britanie. ac***ta tm Ta mai importa, conform legii de împrumut si inC^1^re’.m® articol manufacturat* materiale se­mi-manufacturate (otel) si unele metale neferoase, pentru întrebuin tăn civile si susceptibile a fi utili-28 * Acest "acord" a intervenit în af­mra cererii industriei britanice de export spre a fi eliberată de obli­gațiunile ce decurg din precitata lege, în vedere că producțiunea a atins un grad suficient, pentru acoperirea necesităților războiului­ . .. . „ • In schimb exportul de produse fabricate cu materii prune ameri­cane ,procurate ,sau comptant“ nu va fi supus unei unei resunetluni. Intre guvernul turc si unele santiere americane si britanice, au fost semnate contracte pentru av­rarea a 48 unitari navale cari vor deservi traficul maritim al Turciei- casele vor fi predate in termen de doi ani după semnarea contractului. Bursa neagră a valutelor de zi a manifestat o orientare fermă la monezile-aur si devizele forte, ope­raţiunile, reduse ca nivel, au fost conturate de n­eh­o­tar­âre­in orice caz cursurile nu prezi­n­tă stabilitate si o reacţiune con­­trarie este de asteptat­i asteptat. 4 PAGINI 20 LEI Reorganizarea controlului preţurilor în colaborare cu comitetele cetăţeneşti — Activitatea corpului de inspecţii şi control în anul 1944. Reorganiza­rea controlului în colaborare cu comitetele cetăţeneşti. Membrii comitete­­lor cetăţeneşti vor fi numiţi controlori ai Comisariatului preţurilor. Cum se va modifica legea pentru reprimarea sabotaje­lui. Ce inovaţii se impun. Activitatea corpului de inspecţii şi control al Comisariatului gene­­ral al preţurilor s-a mărginit în cursul anului 1944 aproape numai la magazinele de detaliu. Aceasta se datoreşte modului în care se poate face controlul. La comerciantul detailist contro­lorul de preţuri şi sabotaj se pre­zintă în calitate de client. Cere a­­numite mărfuri, iar la plată pre­zintă legitimaţia de control, şi cer­cetează legalitatea preţului cerut. Sau dacă i se refuză vânzarea u­­nor anumite produse legitimându­­se, cere dreptul să cerceteze maga­zinul sau depozitele pentru a con­stata dacă există acele produse do­site. La industriaşii şi la comercianţii grosişti situaţia este cu totul alta. In primul rând, nici nu parvine con­trolorul să intre în biroul indus­triaşului, întrucât în cele mai mul­te cazuri el trebue să-şi justifice în prealabil calitatea de comerciant pentru a fi primit să discute o tranzacţie. De aceea­­controlul la fabrici şi la grosişti se face mult mai greu, fiind imposibile descope­ririle inopinate. In acest sistem de lucru, în cursul anului 1944 av­e următoa­rea situaţie în Capitală: Dela 1 Ianuarie până la 31 Mar­tie s-au făcut 14.420 controlări, dresându-se 345 procese verbale de contravenţie. Dela 1 Aprilie până la 31 August 10.260 controluri cu 465 procese­­verbale. Dela 1 Septembrie până la 20 Dec. 13.063 controluri cu 424 pro­cese verbale de contravenţie. Din cifrele de mai sus perioada când controlurile au fost cel mai puţin susţinute, a fost în lunile Al­prilie-August, datorită panicei ce se creiase din cauza bombardamen­telor, care provocaseră dispersări­le şi acalmia economică. Capitala a fost deservită de 80 de controlori, iar provincia de câte 4-14 controlori pentru oraşele de reşedinţă, după importanţa lor, iar celelalte oraşe de câte 1-2 con­trolori. S-a constatat că în ultima pe­rioadă, începând de la 23 August, controlurile au fost mult mai in­tense şi eficace, graţie concursului dat de către comitetele cetăţeneşti. norme pentru eficacitatea contro­lului la industrii. giipsist. Un al treilea principiu fost­ de a nu se mai încredinţa mărfurile con­fiscate în custodia comercianţilor sau industriaşilor infractori, ci în aceia a comitetelor cetăţeneşti. Ce inovaţi­uni se impun Din aplicarea actualei legi pen­tru reprimarea sabotajului şi a speculei ilicite, s-a constatat că in­fracţiunile se comit în general de către aceiaşi comercianţi. Pentru îndreptarea acestei stări de lucruri este necesar ca pe vii­tor recidiviştii la legea sabo­tajului să primească pedepse re­feritoare şi la exercitarea profesiu­nii. Ar fi necesar ca recidiviştilor să li se interzică exercitarea co­merţului la început pe timp limi­tat şi apoi pen­tru totdeauna, fiind asimilaţi faliţilor. Mai este necesară instituir­ea u­­nor instanţe rapide pentru judeca­rea sabotajelor economice, cari să nu aibă caracterul de instanţe pur judiciare, ci aceia de juriu, în sen­sul ca pe lângă magistraţii de ca­rieră să facă parte în compunerea instanţei şi consumatorii delegaţi de către Comitetele cetăţeneşti. A­­ceasta cu atât mai mult cu cât as­tăzi, procesele de sabotaj trenează chiar mai mult de un an, iar solu­ţionarea cauzelor suferă foarte mult din cauza formalismului judi­ciar, care în această materie nu e folositor să fie atât de complicat. Deasemeni ar fi bine ca mărfu­rile confiscate să nu mai de dis­tribuite la întâmplării populaţiei care incidental se află prin apro­pierea locului unde 'sunt depozi­­'Vi­'te ai. si.ci să îitfS'eparfizate şi proporţii juste, economiiatelor şi ofi­ciilor de aprovizionare ale sindica­telor de muncitori şi funcţionari, G. Măleama Reorganizarea controlului în colaborare cu comi­tetele ce­tăţeneşti începând cu anul 1945, Comisa­­rialul general al preţurilor isi va exercita controlul în strânsă cola­­borare cu comitetele cetăţeneşti- Comitetele cetăţeneşti sunt organ­inizate astăzi pe circumscripţii po­liţieneşti şi sectoare. Pe viitor pentru a nu se da naş­­tere la abuzuri, membrii comitete­lor cetăţeneşti vor poseda legitima­ţii şi vor fi delegaţi de către con­ducerea centrală a comitetelor pen­tru a efectua controlurile prin ro­taţie şi în colaborare cu controlo­rii oficiali ai Comisariatului. Membrii comite­te­lor ce­tăţeneşti vor fi numiţi controlori ai Comisariatu­­lui preţurilor In momentul de faţă se lucrează la Comisariatul preţurilor la modi­ficarea legii pentru reprimarea sa­botajului. Dat fiindcă lucrările pen­tru modificarea legii simt destul de anevoioase, delegaţia economică a guvernului a hotărît în ultima ei şedinţă, ca art. 44 din legea pentru reprimarea sabotajului să fie de îndată modificat, în seasul ca pe viitor să nu se mai ceară contro­lorilor condiţii de studii şi calita­tea de funcţionari publici. In modul acesta vor fi numiţi în corpul de inspecţii şi control al Comisariatului consumatorii din toate ramurile de activitate socia­lă, indiferent de culoarea politică, după recomandările făcute de către conducerea comitetelor cetăţeneşti. Până la alcătuirea decretului mo­dificator al art. 44, d- ministru f. p­­maşcanu a şi numit un lot da 11 controlori membri ai Comitetelor cetăţeneşti­ după recomandările fă­cute de comitete. Aceşti 10 contro­lori îndeplinesc actualele cerinţe legale, fiind funcţionari publici şi titraţi universitari. Rolul comitetelor cetă­ţeneşti Controlori­ de preţuri şi sabotaj, fie că sunt membri ai Comitetelor cetăţeneşti, fie că nu, vor lucra în orice caz, cu delegaţii speciali ai comitetelor-Rolul delegaţi­­ei comitetelor ce­­tăţeneşti este astăzi a controla juste distribuire a alimentelor raţio­­nalizate de către comercianţi­ Pentru ■«casta Subsecretariatul aprovizio­nării trimite Comitetului cetăţe­nesc central tabele de cantităţile de alimente raţionalizate pe urme», la a fî distribuite cu indicarea ma­gazinelor respective. Membrii comi­tetelor cetăţeneşti veghează până la terminarea cantităţilor, la dis­tribuirea legală a articolelor raţio­nalizate. Pe viitor, comitetele cetăţeneşti vor avea şi rolul de a păstra măr­furile confiscate de la comercianţii infractori şi de a se distribui popu­laţiei, potrivit normelor legale­ Cum se va modifice legea pentru reprimarea sabo­tajului Principiile nouei legi a sabotaju­lui vor fi mult mai practice decât cele din cea actuală. In primul rând colaborarea cu consumatorii în facerea controluri­­lor, va fi consfinţită prin lege, la al doilea m­ad H m­axor,de DESVOLTAREA DREPTULUI AERIAN INTE­R­N­A­ŢIONAL Publicul urmăreşte cu cel mai viu interes progresele remarcabile ale a­­viaţiei, progrese pe care actualul răz­boi le-a reliefat prin performanţe im­presionante. , ,in ceia ce priveşte organizarea traficului aerian el este foarte puţin informat, cu osebire în caia ce prive­şte rezultatele practice ale acestei or­­ganizaţiuni. Nu este suficientă punerea la punct a unui aparat, susceptibil să aducă cele mai mari servicii, ci este nece­sar să fie definite un ansamblu de condiţiuni mai ales de ordin juridic care să îngăduie o exploatare eficien­ta. Astfel realizările cele mai marcan­te ale tehnicei, impun mai totdeauna dispoziţiuni speciale. Orice instrument nou, adus ca aport civilizaţiunii şi care îşi merită locul necesită un statut nou, corespunzător, care să-i favorizeze desvoltarea. Dreptul aerian este de formaţiune recentă. Unele reglementări trebuiesc complectate, altele ameliorate. Statu­tul traficului aerian constituie o regle­mentare foarte vie, pentru că este izvo­­rit dintr’o excepţională vitalitate a unei ramuri de transport esenţialmen­­te tânără. Dar acest drept continuă a fi perfecţionat, lărgind zonele inte­rioare unde este aplicat, pentru că li­­niile aeriene îşi măresc neîncetat raza lui d­e acţiune. Daci el progresează în adâncime, prin adausuri sau amendamente la textele în vigoare, el se întinde de a­­semenea, in suprafaţă, prin aderarea aitor numeroase ţări, situate pe dife­­rite continente. Intr'un cuvânt drep­tul aerian este nu numai internaţio­nal prin natura sa dar aplicarea sa tinde să devină mondială. Mai mult încă, oricât de îndepărtate ar fi re­giunile unde este aplicat, el stabileşte acolo o uniformitate, care nu există în nici un alt domeniu. Acestea sunt caracteristicile esen­ţiale ale dreptului aerian, care merită să fie, în mod particular, scoase în repet Evoluţia către universalitate Recenta conferinţă Internaţională a aviaţiei civile de la Chicago, confirmă evoluţia dreptul» aerian către uni­versalitate, evoluţie, care s’a m­anife­­stat pentru prima oară prin două fap­te elocvente: 1) La 15 Iunie 1944 St. Unite ale A­­americii au ratificat şi la 29 Octombrie acelai an, a pus în vigoare Convenţia pentru unificarea câtorva regule rela­tive la transporturile aeriene inter­naţionale, supranumită Convenţia de­la Varşovia; 2) Republica Argentina şi pus în a­­plicare Convenţia de la Paris, regle­mentând navigaţia aeriană. Acestea sunt cele două convenţii fundamentale, mai întâi europene, una de drept privat, cealaltă de drept pu­blic, cari au fost întinse şi în statele continentului american, ele consti­­tuiesc f­azele viitoarei desvoltări a dreptul internaţional aerian. Lărgirea acestor convenţii a fost mult arăţată prin faptu­l că, în Ve­chiul şl® ml Continent, dreptul aerian s‘a constrat in mod independent, fără îndoială.Vrar totuşi în condiţiuni ab­solut IrMShice. Această caracteristică dovedeşt»­universalitatea acestui drept desigur lai problemei*, «ari se pa*, la («li i­f tuta Istitelaria, f* creiat şi se creiază un trafic aerian susţinut. încă în 1929 Comisiunea panamerica­nă pentru reglementarea vamală a în­tocmit un proiect, care insista ca ser­viciile vamale să fie astfel organizate încât să uşureze operaţiunile la sosi­rea şi plecarea avioanelor. Această problemă a fost obiectul preocupărilor permanente a tuturor ţă­rilor europene. Identitatea problemelor, considerate în toate amănuntele, este flagrantă, după cum este flagrantă identitatea a­­proape absolută a remediilor propuse. La conferinţa de la Chicago, în con­tinuare actualmente, s-au examinat toate problemele navigaţiunii aeriene, traficul va funcţiona în epoca de du­pă războiu pe toată întinderea spaţiu­­l şi se stabilesc normele după care­lul aerian al planetei noastre. Drept aerian şi drept maritim Nu trebuie să surprindă greutăţile, cari se prezintă în soluţionarea proble­melor de drept aerian. Originile dreptului aerian şi condi­­ţiunile în care s’a desvoltat, ne furni­zează explicaţiuni. Din punct de ve-­­­dere al regimului juridic şi cu osebire în ceia ce priveşte dispoziţiunile asupra documentelor de transport, navigaţiu­­nea aeriană a fost, la început şi intr o largă măsură, asimilată navigaţiunii maritime. Regulele care reglementează traficul pe mare sunt, de asemenea, de ordin internaţional şi de aplicare foarte generală, adică nu există ţară, care să nu le fi însuşit şi să nu se fi familiarizat cu ele. Cu toate acestea, dacă navigaţiunea maritimă prin fap­tul că fac legătura între cele mai în­depărtate ţinuturi, condiţiunile de ex­ploatare diferă esenţial. Caracteristica principală a avionului este viteza. Impunându-se restricţiuni, în trafic internaţional, transporturile aeriene la formalităţi multiple şi com­plicate, însemnează a se prelungi eta­pele parcursului şi a micşora avanta­jele legăturilor rapide. Mai mult ca ori­ce alt mijloc de transport, avionul poate fi jenat in avântul său prin re­glementări administrative. Sub acest unghiu de vedere regimul, la care este supusă navigaţiunea maritimă nu poate fi întinsă la traficul aerian. Astfel că a fost nevoie să se creieze un drept nou. Dacă acest drept s’a desvoltat aproa­pe la fel, deoparte şi alta a Atlanticu­lui, aceasta este şi consecinţa schim­bului de experienţe, ce s’au produs per­manent.­­ Astăzi când navigaţia aeriană s’a desvoltat irezistibil peste oceane şi con­tinente, când globul constituie pentru aviaţie un singur şi acelaş câmp de activitate, tendinţa către uniformitate şi universalitate a dreptului aerian a­­proape complecte, nu poate fi înfrâna­tă ca punct de plecare în această etapă finală a jurisdicţiunei aeriene. Această evoluţiune, comandată prin progres, impune, astăzi, o colaborare strânsă, pe plan internaţional între toa­te 8*­tuali­­stMterea. Reşiţa nesocoteşt interesele acţionarilor Examinând motivările consiliului ,de administraţie al soc. Reşiţa pen­­­­tru majorarea capitalului social prin­­ emisiuni de nouă acţiuni, am arătat­­ că pe de o parte există unele serioase­­contraziceri, iar de altă par­te nu se iau în considerare interogată, tuturor acţionarilor, în primul rând, pentru a face faţă nevoilor de numerar era necesar să se majoreze capitalul social in con­­diÿunile cunoscute ? Admiţând că niciun motiv interesând securitatea statului nu se opune absorbi­­­unii a o parte din disponibilităţile de nu­merar ale pieţii în întreprinderi par­ticulare, Reşiţa putea folosi alte mijloace financiare, pentru a-şi aco­peri nevoile unei cantităţi de nume­rar de rulment. Conform afirmaţiilor care s-au făcut în adunarea generală extraor­dinară din 12 Decembrie, soc. U. D. R. dispune de mari cantităţi de ma­terii prime şi semifabricate, ca şi de noui importante instalaţiuni dato­rită investiţiilor din ultimii ani. Prin urmare nu este vorba de o situaţie generală precară, menită a justifica apelul la acţionari. Dacă nu voia sau nu put­ta să do­bândească numerariul lichid necesar prin credite bancare, Reşiţa putea găsi o cale mult mai bună — şi in­­naugura astfel un sistem valabil şi pentru alte Întreprinderi , şi anu­me aceea a emiterii de obligaţiuni purtătoare de dobânzi, pe termen de 4—5 ani.­­ In modul acesta nu se aducea nicio^ ştirbire intereselor generale ale ac­ţionarilor, cărora li se cere suma de 1375 lei în plus peste valoarea no­minală a acţiunilor, fără vreo com­pensare. Desigur, de îndată ce o adunare generală extraordinarii ţinută sta­tutar şi cu reprezentarea legală a tuturor acţionarilor la anumite ho­­tărâri, însemnează că majoritatea deţinătorilor de acţiuni care votea­ză pentru, este de acord cu ele şi că cel mult s’ar putea socoti preju­diciată minoritatea. Spune aceasta, pe nimică l» prospectul de emisiune, la punctul „e“ găsim următorul pa­sagiu : „Dreptul f­e subscriere pentru nouii acţionari se exercită lu acelaş timp cu dreptul de opţiune pentru vechii acţionari”.­­ Este această hotărire in Interesul acţionarilor vechi? O bună parte din acţionarii prezenţi au protestat şi împotriva acestui aliniat De ase­menea, avem informativ că valabi­litatea hotărtrilor va fi atacată in justitie. Printre altele se motivează că acţionarii absenţi r­m fost re­prezentaţi legal. Aceasta însă chestiune care urmează să fie ci­ticată de forurile in drept­ car­e oare în interesul vechi acţionari ca în timp ce-şi exer dreptul de opţiune să vină şi nu subscriitori? Uzul, in această materie, este mătorul: numărul total al activ lor noui îl împart vechilor action în raport cu acţiunile pe care le tin. Dacă nu toti aceştia subset constat ce rămăşiţă am si p­run dispoziţia altor acţionari vechi­­că­ci după aceasta rămân acti ne subscrise, atunci le ofer subscri­rii publice, la un curs reprezenta valoarea reală a acţiunii in rap cu patrimoniul întreprinderii sau negociez la bursă. In adunarea generală din 12 centime, nu v­ a ţinut seamă de ei una din propunerile acţionarii mici şi mijlocii, iar acţionarii a­venit necunoscând textul ultim prospectului, au fost neglijaţi, del galul ministerului de Justiţie ca i-a reprezentat împotriva voimi lor, votând prospectul ase cum er Dar în prospect mai găsim un fragment care este împotriva de­nă­toril­or de acţiuni, prin care se rată că: „sunt consideraţi vechi a­tionari, toti aceia cari vor fi ce până la 20 Decembrie 1944 trans- rarea acţiunilor Reşiţa” pe nume lor in condiţiunile prevezute in ar' 3 din Statute"­Pentruce 20 Decembrie 1944,­­ nu 5 Ianuarie 1945, dată la care fi pică exercitarea dreptului de Op­tiune? Un acţionar nu dir nun o de jmm rárlídhíd.‘Păstream acţiunile i vinde după hotărîrile adunării g nerale extraordinare, cu *coml dobândi numerar, de a realiza n\ câştig, sau pentrucă nu-l mai brt resează- Cel care le cumpără se­­ suune tuturor drepturilor vechiul acţionar Şi ca atare el poate exe­cita dreptul de opţiune până la t­renul de subscriere. ■ Pentruce deci acţiunile transi­tate după 20 Decembrie să fie e­dluse dela aceste drepturi? S pentruce se arată atâta grabă di partea Reşiţei? Pentru a accepta subscrierile di afară pe care le indică alte para­grafe ale prospectului? Vom examina in numerele vii­toare ale ziarului nostru si alte cu­riozităti ale prospectului de emi­siune, din care rezultă ignorări intereselor îndreptăţite ale action­a­rilor- TÂRGUL ALIMENTAR Pe piaţa centrală r Obor", s-au practicat următoarele preţuri de de­­taliu (pe kgr.): Zarzavaturi şi legume. Cartofi 45. Ceapă 60. Hrean 200. Morcovi 36. Făstărnac 40. Usturoi 140. Usturoi de Onad 200. Varză 30 şi 40 Ici bu­cata. prieste, Mere Bismark 260; creţeşti aurii 280; creţeşti I 260; creţeşti II 220; domneşti (* buc. la kgr.) 260; domneşti 220; parmen auriu 320; me­re obişnuite 110. Pere: Cordon şi Curé I 260; cal. TI 230, obişnuite 110; Nuci cu coaje 110. S’au adus în hale unele cantităţi de răpăţâni «le vită, ficat, splină, limbă, cari s’au vândut la preţuri de specu­­lă. Astfel notăm pe kgr. (în parante­­ză preturile mercurianul) : Falcă de vită 300-400 lei. Ficat 800 Iei (410). Limbă 1000 lei. Splină 600 Iei. Came tocată 7no lei. Păsări tăiate: sosiri itwuHeier.te In raport en «■crerile consumului. Pre­ţuri (pe kgr).: Gâ»n! 1400 (950), Gâşte 1500 (840), Curcani 1500 (1200). Trnt­is de Râs­­că 1800 (looo). COLONIALE Activitate intensă la magazinele cu coloniale şi comestibile; asortimentul cu lipsuri­ profunde. La magazinele, unde se distribuie zahăr aglomeraţie mare. Câteva preţuri (pe kgr.), la vân­zarea cu amănuntul: stafide 1200— 1400, Alune curăţate 2200, Migdale curăţate 4800, Boia de ardei 1580, Chimion 320, Mae 392. Prune afumate 770. CEREALE Nicio modificare în evoluţia pieţei de cereale, leguminoase şi oleaginoa­­se. Reproducem sub titlu infom­ana­tiv următoarele prețuri pe vagonul de 10000 kgr static producător Grâu, 75 kgr. hl. lei 364.000 Secară 75 kg. gr. hl. lei 262000 Orz, 60 kg. gr. hl. lei 232.000 Orzoaică, lei 270.000 Porumb comun lei 255.000 Porumb ciocantin lei 285.000­ Porumb pignoletto lei 275.000. PRETURI LIBERE Fasole lei 330.000 Mazăre comestibilă Victoria“, la­ 260.000 Turte de floarea soarelui, lei 275 000 ■ »♦♦♦. Termenul pentru preschimbarea monedelor de 200 lei expiră m Ministerul Finanţelor aduce la co­­noştinţa celor interesaţi că termenul pentru preschimbarea racnetelor de argint de 200 lei expiră la 31 Decem­brie 1944. De la data de 31 Decembrie 1944, până la 31 Martie 1945, aceste monete vor fi primite de casieriile publice numai in contul impozitelor datorate Statului. <iimimiim>!iiiiimii!Hii!’"i!'iiuiimiiiHH!m!fiiiiitniiHRUiiiiiiii!!iiMiiiiiiiiinni!^ “ 1■V ' B I Ziarul „ARQUS Ï UREAZĂ CETITORILOR SAI: | ]LA MULTI ANIij » tm­iiimuiiiiiiiimiiiiiniiniimiiiiiiiifiumiiiimiiiimiiiiimiiiiiiimiiiiimiiiiiimi

Next