Argus, ianuarie 1945 (Anul 34, nr. 9479-9501)

1945-01-01 / nr. 9479

­PIELĂRIA ŞI CONFECŢIUNEA ROMANEASCA D. Mociorniţa S. A. R. T­REAZĂ ONORATEI CLIENTELE, PRIETENILOR ŞI CUNOSCUŢILOR ANUL NOU ’H sănătate şi prosperitate tas*»*" BANCA NAȚIONALA A ROMÂNIEI Convocare pentru ADUNAREA GENERALA ORDINARA A ACTIONA»­RILOR DIN 18 FEBRUARIE 1945. t^spoziţiunilor statutare, acţionarii *?®**®*î *i«’Tien®le a Roma­niei sunt convocaţi în A- ctomr© General* Ordinară pentru ziua de Dumini­că I® Februarie 1945, ora 10. Adunarea Generală se va tine în localul Băncii Nat'onale a Romani©» din Bucureşti, Str. Lipscani «nr. £5,­­ . . I«' Cfttî^-mitat© cu di spoziţiunil© de sub capvto­ ml VI din Statut®, se aduce la cunoştinţă următoa­«3®!« Ss ~cr- -avea dreptul să ia parte la Adunarea Gene­­a®t»©nariî de naţionalitate română, proprie. f7­ ® •«» wdin 20 acţiuni, înscrise ne numele lor re**«® I® 5 7 Noembrie 1944 inclusiv (adică cu 3 luni r^mplect scurs© înainte de 18 Februarie 1945, data AAiTfăriî Generale). Snscrîptiâanil© de acţiuni făcute după data de 17 Noembrie 1944, nu dau dreptul proprietarului lor de a participa cu vot la această Adunare Generală. Societăţile, proprietare de acţiuni ale Băncii Naţionale a României, vor fi considerate ca româ­neşti «numai dacă vor îndeplini condifiunil© legii de protecţie^ a muncii nationale. Acţionarii cari îndeplinesc conditiunile d© mai.­­ *• cari nu se pot prezenta personal, vor putea reprezentaţi prin mandatari, având ei înşişi de vot. Societăţile, stabilimentele şi corporaţiunile vor fi reprezentate prin câte o persoană anume trele­­gata sau prin orice acţionar al Băncii, persoană fi­zică, având el însuşi drept de vot. Minorii şi interzişii sunt reprezentaţi prin tu­tori şi curatori sau prin mandatarii acestora, a­­vând ei înşişi drept de vot Femeii© măritate sub regim dotat pot fi repre- Motate prin soţ, fără procură, sau prin mandatari, investiţi cu procură din partea soţului şi având ei înşişi drept de vot. Ele pot d©asemenea lua parte personal numai cu mandatul expres al soţului. '^^iBîÂ'Tlaăi'feti "sub reg­i­m parafer­nal pot, fără autorizaţia soţului, să ia parte personal sau să fie reprezentate prin mandatari, având ei înşişi drept de vot. Pentru cazurile In care regimul dotat sau para»­fernal nu va fi stabilit până la data Adunării, pen­tru care se face convocarea, prezenţa soţului se consideră ca o recunoaştere tacită din partea so­ţiei, a regimului dotat, iar prezenţa soţiei ca o recu­noaştere tacită din partea soţului, a regimului pa­­rafernal.­­ Un mandatar nu poate reprezenta în Adunarea Generală mai mult de 5 acţionari cu drept de vot. Douăzeci de acţiuni dau dreptul la un vot. Niciun acţionar, inclusiv Societăţile şi Statul, nui poate dispune de m­ai mult de douăzeci de vo­turi, oricare ar fi numărul acţiunilor ce deţine şi reprezintă.­­ Niciun funcţionar al Băncii Naţionale a Româ­niei nu poate reprezenta pe un acţionar in Aduna­ Generală. In caz de proprietate indiviză, un singur copro­prietar va fi autorizat de ceilalţi să participe la A­­dunare, sau toţi împreună vor putea da mandat de reprezentare unui acţionar, având el însuşi drept de vot. Procurile, delegat?.««f­ie şi orice alt© acte. Jus­tificând dreptul de a participa la Adunarea Gene­rală, vor trebui să fie legalizate. Deasemenea, vor fi contrasemnat© de mandatari sau delegaţi «i vor fi remise Administraţiunii Centrale sau Sucursale­lor şi Agenţiilor Băncii până Miercuri 14 Februa­rie 1945, ora 18­ , Conform statutelor Băncii, Bilanţul General a­nual, Contul de Profit şi Pierdere precum şi ra­poartele Consiliului de Administraţie şi al celui de Censori asupra operaţi­un­ilor exerciţiului 1944, vor fi publicate In Monitorul Oficial cu cel puţin 10 zile fosilirea întrunirii Adunării Generale. Ordinea de zi a Adunării Generale Ordinar© va fi următoarea: 1. Aprobarea Bilanţului încheiat la 31 Decem­brie 1944. 2. Descărcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa. 3. Distribuirea beneficiilor realizat© conform Bilanţului. 4. Alegerea unui Adm­inistrator în locul Dom­nului MIHAIL LAZEANU $i a unui Censor in locul domnului HONORi­I BANESCU, ale căror manda­­te expiră la 31 Decembrie 1945. Deasemenea, alegerea unui Administrator cu mandat până la 31 Decembrie 1948, in locul Dom­nului GH. N. LEON, demisionat, loc în care Consi­liul General a numit prov­izoriu pe Domnul Profe­ror VICTOR SLAVESCU, a unui Administrator cu mandat până la 31 Decembrie 1947, in locul Dom. ns-dtsi ION I. LAPEDATU, numit Guvernator, și completarea vacanțelor c­e s’ar mai ivi. Membrii al© căror mandate expiră sunt reeligi- bili. LICITAŢII PUBLICE MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIO­NALE, Casa Şcoelor şi a Culturii Poporului, 29 Ianuarie 1945, ora 11, în localul Casei Şcoalelor şi la Pre­fectura judeţului Prahova, licitaţie pu­blică, cu oferte închise şi sigilate, pentru vânzarea spre exploatare a ma­terialului lemnos de pe suprafaţa de 13 ha, 9.751 mp pădure, situată in faţa conacului, ,,Balasa­­r. Djuvara",­ din corn. Cosminele, jud. Prahova. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR, Ocolul silvic Beiuş-Sud, 10 Ianuarie 1945, ora 11, în localul Inspectoratului silvic Timişoara, şi la Primăria comn. Rieni, în caz de nereuşită în ziua de 4 Februarie 1946, la aceeaşi oră şi în aceleaşi locuri, se va vinde, prin licitaţie publică, cu oferte în­chise, 412 mc lemne de lucru de e­senţă gorun, fasonat In regie, în pă­durea urbarială Rieni, proprietatea com­" posesoratul urbarial Rieni. ARGUS - - • ■■ ■■■ i-r------------ ■ — ^ 1—LJ------------------w—ILUJg»H* U N R R A 0 FORMIDABILĂ ORGANIZAIIUNE DE AJUTORARE ȘI REDRESARE A LUMEI. RAINIIUN­E-UNITE SE PREGĂTESC SA ASIGURE LIBERTATEA INTRI LUME DEVASTATĂ DE RĂZBOI. Niciodată­­ în cursul războaielor, nu au eteistat atâtea preocupări a­­supra viitorului sărmanei noastre plante, ca în act** aula cont­lai raţie _­0­d­inioară ţările beligerante activau numai in scopul câştigării războiului, fără ca să se îngrijească de reia ce se va întâmpla după încheierea păcii. Astăzi Naţiunile­ Unite se ocupă tot atât de intens de epoca postbelică, ca­­şi de război. De noi au rezultat toate planurile şi proiectele econo­mice, politice şi sociale care au fost ela­borate cu o deosebtă grije: Planurile Beveridge, J£9ynes, White şi altele; acordurile internaţio­nale de la Dumbarton Oaks, Bretton Woods ,Chicago, etc, şi cel mai mare plan de redresare a omenirei, care a fost vreodată întocmit in istorie: United Nation Relief and Rehabilitation Administration, pre-, scurtat UNRRA. _ Administraţia de ajutorare şi redresare a Naţiunilor­ Unite. UNRRA a fost organizată în cursul lunei Noembrie a. c., când s-au reu­nit la Atlantic-City (New­ Jersey) de­legaţii a 44 naţiuni şi 200 experţi, re­prezentând 80 la sută din populaţiunea pământului». Acordul a fost semnat la Washington, el prevede ajutorarea victimelor agresiunei naziste şi nipone. Opera de ajutorare şi redresare că­reia trebuie să-i facă faţă UNRRA, depăşeşte cu mult acţiunea similară a fostului preşedinţie Herbert Hoo­­ver, la sfârşitul primului război mon­dial, care se mărginea la ajutorarea popoarelor Europei atinse de război. Atunci s-a cheltuit 220 milioane dolari (1919—1923). Astăzi problema înglobează Asia şi Europa, cu 35, ţări, cupi­inzând o ju­­rm­ătate miliard oameni, ce au fost ocu­pate de axişti. Aceste naţiuni au fost despuiate de toate bunurile lor în timp ce populaţiimile au fost lăsate muritoare de foame. In această pri­vinţă cuvintele preşedintelui Roosevelt sunt revelatoare prin calilficarea pro­­cedei­rilor axiste: „ei s’au lăudat că retrăgăndu-se vor lăsa pustiu Indără­­tor şi vor distruge• ceiace nu vor pu­tea lwa..­. O ideie generală asupra acţiunei, ce desfăşoară şi va desfăşura UNRRA, este redată *de Comitetul Internaţional de Redresarea după război, dirijat de Sir Frederick Keith Ross. Acest comi­tet se va amalgama cu comitetul re­gional UNRRA, care va avea un bi­rou regional și în Extremul Orient. Raportul acestui comitet arată că vor trebui furnizate aprovizionări pentru 50 milioane persoane, destituite din bunurile lor, în Belgia, Luxemburg Cehoslovacia, Franţa, Grecia, Olanda, Norvegia, Polonia şi în Iugoslavia, cum şi peste 100 milioane oameni în China şi 60 milioane în U.R.S S. A­­ceste victime nu cuprind numai pe înfometaţi pe aceia fără vestminte şi adăpost sau pe bolnavi, ci şi pe mili­oane de oameni, femei şi copii refu­giaţi sau un exil, siliţi a presta munci grele, populaţiuni întregi dispersate de război, departe de ţara lor, de cămi­nele lor, diseminate pretutindeni în Europa şi Asia. Cel mai mare număr de refugiaţi se găseşte în Germania, unde sunt, în prezent, 6.500.000 prizonieri de război şi lucrători, aduşi din ţările ocupate. Raportul Leith-Ross evalua în Mai a. c. numărul, persoanelor deplasate la 16 milioane, iaar cifra s-a ridicat acum, la 20 milioane, în afară de U.R.S.S.: o estimaţiune de 40 milioane este pen­tru China. Reîntoarcerea tuturor acestor oameni la ţara lor de origine, constituie cea mai importantă problemă a organiza­ţiei UNRRA, după încetarea războiu­lui. Finanţarea U. N. R. R. A. Planul american pentru finanţarea I­. R S. S. este bazat pr­incipiul după care fiecare ţară ocupată, trebue să contribuie cu l­/p din venitul s ău naţio»»., i. Suma, astfel, adunată s’ar cifra la 3 miiarde 500 milio«»s dolari. In conformitate cu această formulă, partea St. Unite ar reveni la 1­ mi­liard 500 milioane dolari, adică a An­­gliei la 820 milioane dolari 12 milioa­­ne pentru Uniunea Sud africană, 9 milioane pentru Canada şi 8 milioane pentru Noua Zeelandă. Contribuţiunea Indiei va fi de 36 milioane dolari Ţările Americei latine vor pune la dispoziţia organizaţiei UNRRA circa 495 milioane dolari. Cu toate acestea arie 2 miliarde şi jumătate de dolari nu acoperă chel­­tuelila necesare acţiunii înglobând Europa şi Asia. I­ar acest fond t­rebue considerat şi sub raportul marilor su­me, pe care guvernele din exil vor cheltuei pentru propria redresare a ţării lor. Naţiunile care posedă aur, vor trebui să-l utilizeze, pentru că nu vor primi ajutoare suplimentare din afară. Printre aceste naţiuni sunt: Franţa, Belgia, Olanda şi Norvegia. Olanda dispune de bogate posesiuni coloniale, cari vor putea furniza nu­meroase aprovizionări şi materiale ţă­rilor eliberate. Norvegia controlează o, mare flotă comercială.­­ R. S. S. cu toate că am enorme lucrări de redre­sare de îndeplinit, va contribui cu ge­nerozitate la opera de refacere a­ altor naţiuni. Acesta însemnează că sumele ce vor fi cheltuite, vor depăşi cele 1 miliarde şi jumătate de dolari, propuşi de UN­RRA, Concepţia de bază a organizaţiei U.N.R.R.A. UNRRA nu este o organizaţie de caritate, ci una, care să ajute popoare­le să se ridice prin propriile lor mijloa­ce spre a întreprinde opera de recon­­stiție a căminurilor lor nimiciee, a uzinelor distruse şi a câmpurilor lor devastata. Durata războiului poate fi mate­rialmente scurtată, dacă — a declarat d. Roosevelt cu ocazia conferinţei de la Atlantic City —­ în timpul când elibe­răm teritoriile ocupate, popoarele aces­tor ţări dau ajutor armatelor Naţiuni­lor Unite, in Franţa, de exemplu, o nouă armată franceză a fost creiată şi numărul luptătorilor, care se adaugă Naţiunilor Unite, creşte în mod con­stant. ,,Ei nu voesc ca­ritate, voesc să aiba forţa şi mijloacele să lupte, şi să facă tot posibilul pentru a-şi îndeplini dato­ria lor, spre a servi pacea. A ajută po­poarele eliberate în timpul războiului este deci o necesitate militară ca şi u­­manitară“. . Comentând declaraţiile prezidentului Roosevelt „New-York Times“, scrie : „Umanitarsmul însemnează înţelep­ciune. Realizarea belşugului ar trebui să fie linia de conduită a oamenilor de stat. Dacă voim să avem propria noa­stră porţie de lapte şi« echivalentul său, nu putem îngădui desvoltarea mi­zeriei, a fanatismului şi a urei în nici­o ţară". Acestea sunt concepţiile de bază a oragnizaţiunii mondiale „United Na­tion Relief and Rehabilitation Adminis­tratiors“, ajutor mutual, dar sarcina principală revine însăşi popoarelor eli­berate de sub jugul silniciei. ★ Conferinţa de la Atlantic City a fost prezidată de d. Dean Acheson, subse­cretar de stat. Delegaţii celor 44 state participante au ales ca director al IM­RRA pe d. Herbert H. Lehman, fost guvernator al statului New-York. Prima sa emi­siune este aprovizionarea populaţiuni­­llor înfom­etate a 35 ţări ocupate, pe măsură ce vor fi eliberate de tirania nazistă. Dar, declară d. Lehman sco­pul principal’ al UNRRA este: „a ajuta popoarele, ca­ să se ajute ele însăşi". Aceasta însemnează să li sa furnizeze seminţe, maşini şi echipamentul nece­sar, pentru ca să se poată ridica econo­­miceşte şi să înceapă a produce tot ce au nevoie şi a vinde prisosul altor ţâri. Comitetul Leith-Ross evaluează 40.655.000 tone, cantităţile de hrană, îmbrăcăminte, etc. ceri vor fi trebuitoa­re, pentru opt naţiuni europene, deva­state de război, în perioada primelor şase luni după încetarea ostilităţilor. Printre articolele necesare, ce vor fi furnizate de UNRRA acestor ţări sunt: alimentele, untdelemnul şi untul, ma­teriile chi­mce, cauciucul, lemnul, hâr­tia, pielărria, bumbăcă­rie, haine, căr­buni, maşini,­ vehicule, cereale şi medi­camente. UNRRA socoate că jumătate din aceste articole udle, vor putea fi fur­nizate de sursele europene. Administra­ţia va activa şi în legătură cu alt­e organizaţiuni americane, cari vor fi creiate mai târziu, spre a soluţiona di­verse probleme, după război, privind moneda, operaţiunile bancare şi trafi­cul comerţului mondial. ★ Succesul „UNRRA, care luând în mână ajutorarea şi redresarea popoa­relor, va desăvârşi deschiderea făga­­rului pentru eforturile Naţiunilor Uni­te în opera lor de cooperare în rezolva­rea problemelor lumi. UNRRA aduce o contribuţie eficien­tă pentru o lume mai bună şi reali­zând libertatea, după o lungă perioadă da opresiune şi distrugeri de bunuri. MIŞCAREA ÎNTREPRINDERILOR „Barclay“” S­­A. pe acţiuni, Bu­cureşti s-a constituit cu un capital de 4 000 000 lei. Obiectul principal al societăţii este: laborator de par­fumerie şi cosmetică, reprezentan­ţe străine şi indigene, import şi ex­port de produse similare. Consiliul de administraţie : d-nii Aseanio Nicol­escu, preşedinte; Fer­dinand Kruch, administrator-dele­­gat şi d-na Manon Tore! Stoe­­nescu, membră şi conducătoarea laboratorului; censor titular d- Au­rel Herbai şi censor supleant d. Dan Condeescu­­ .Drapelul“, g. A. Bucureşti, s’a constituit cu un capital social de 5 000.000 lei. Obiectul societăţii este : Tipărirea şi editarea de ziare,­­ hebdomadare, reviste, precum şi orice alte publicaţiuni de ordin cul­­tural, politic şi ştiinţific, înfiinţarea şi exploatarea de li­brării pentru comercializarea pu­­blicaţiuriilor editate de societate­­sau a lucrărilor primite în comi­sion, fie din ţară, fie din străină­tate, precumm şi comerţul cu orice articole de librărie Cofitu­tul de ziaristică, agenţie de informaţiuni telegrafice şi de pu­blicitate. Consiliul de administraţie d-nii : Gheorghe Tâtărescu, preşedinte ; Petre Bejan şi Constantin Tătăra­nu, administratori ..Graficart“ S­­A. pe acţiuni, Bu­cureşti, s-a constituit cu un capital de 2.000 000 lei­Obiectul: exploatarea unei fa­brici şi ateliere de car­tonare si arte grafice si confectiuni din hârtie. Consiliul de administraţie : Aurel Grozea, Joseph Weisberg, Mihail Grozea-Censori : Victor Tinescu, L. Ro­­senhorff, Sever Rădescu; censori supleanţi: Avramescu George, M­­­el’cu, Xulius Walter­.­Sacomin“ S. A. pentru com­erţul internaţional, Bucureşti, s’a consti­­tiut cu un capital de 2.000 000 lei­Obiectul societăţii este comerţul de produse chimice industriale şi farmaceutice- de orice fel, medica­mente, aparat© şi articole sanitare, medicale şi dentare, de orie© fel, produse cosmetice şi uleiuri vola­tile, pe cont propriu şi în comision, reprezentante, import- esport în tranşele de mai sus-Consiliul de administraţie, d-nii : dr­ Aurel Suciu, Charles Amlinger şi dr- Z. Golde­nberg; ca censor P­­Grünberg; censor supleant d. M Adler-Parfümeria Diplomat*4, L. Abzug si I. Hai«?, București, s. î. n- e. S’a constituit cu un capital de 1.200 000 lei. Comert engros şi endetail de parfumerie, galanterie şi marochi­­herie. .■Cerul“ Sf. A. Bucureşti- Aduna­rea generală a ales în consiliul de administraţie pe d-nii: ing. I D Popescu- Rafaiel Alhalel şi L- B Iliescu, iar în comisia de censori pe d-nii : Enache Parascu, Teodor Ranca şi I. D- Niţă, iar ca su­pleanţi pe d-nii: Pamifiliu Popes­cu, Frieda Nusem şi avocat Petre Păun­escu Banca Centrală de Credit S­­A­Bucureşti. Adunarea generală a ales ca preşedinte al consiliului de administraţie pe d. G. G- Constan­­daty, ca vicepreşedinte pe d- Ale­xandru Săunescu şi ca administra­­tori-delegaţi, pe d-nii D- D- Bra­­gadiru, Harris Moscovici-Moscu şi Ion Buruiană. Censor activ pe d. Vasile Georgescu. ,,Producţia Lemnului“ g. A- R Bucureşti. Consiliul cooptează ca membru şi administrator-delegat pe d- Friederich Klipper, în locul d-lui Const. Ardeleanu, demisionat. Uzinele Metalurgice Basami» g. A. R. Bucureşti. D. ing. Carol Res­­ehowsky este reales în consilul de administraţi© al societăţii- Reconstrucţia Românească g. A . Bucureşti.1)- Emil Stănescu a fost ales preşedinte al consiliului de administraţie, întreprinderile Dumitru Proco­­piu ,,Dupro“ S. A- București. D Dumitru Procopiu este reales ad­ministrator unic- Censor Gh. Puscariu , supleant A- Busul­eaga. Nouile preţ­uri ale unor produse rurale f avem, în sfârşit, nori preţuri la ce­reale. I-au trebuit guvernului — iar în deosebi Comisariatului general al preţurilor, —* teii de ale ca să pă­şească la un mare act de dreptate. Toate produsele industriale înregis­trau urcări de preţuri fie datorită unor necinstite speculaţiuni „subterane", fie datorită împrejurărilor excepţionale de războiu. Cert este însă, că plugarul îşi vedea munca devalorizată zi cu zî. Preţurile cerealelor rămăseseră cu mult în urmă, deşi costul de producţie se majora în fiecare an. S’ar putea — de altfel aceasta e convingere® noastră — ca guvernul prezidat de d. general Rădescu, convins de marea nedrep­tate care se făcea plugărimii, să fi hotărât aceste majorări cu totul le­gitime, cu conştiinţa că împlineşte ast­fel un înalt co­manda manet economic­­naţional. Preţurile noul ale cerealelor, în comparaţie cu preţurile produselor in­dustriale necesare viabilităţii şi pro­gresului gospodăriilor rurale, nu a­­ting desigur nivelul cel mai echitabil. Totuşi este un început al reperării nedepttăţilor de până acum. O mică comparaţie a preţurilor ne-ar edifica complet asupra acestei chestiuni. Dar mai es­te ceva: faţă de ac­tuala situaţie a transporturilor, ur­mează ca în regiunile îndepărtate de centrele de m­are consum, să se facă o revizuire generală a preţurilor, pen­tru a nu­ mai avea actualele diferenţe de preţuri. In modul acesta, puterea de cumpărare a celor cu egale po­sibilităţi de producţie în mediul ru­ral, rămâne constantă. Preţurile se sta­bilizează şi se egalează. Comisariatul general al schirilor, după o atât de mare întăpiere, a modificat şi preţul lapte­lui destinat prelucrării ca şi al untului. Avem par­tea noastră de contribuţie l■ luarea a­­cestei drepte măsuri — dradâ sunt ALSS* f*!®“* — şi trebue să recunoaştem că ele sunt de asemenea şi rezultatele stră­daniilor şi documentării serioase ale conducerii oficiului laptelui — repre­zentată în afară de preşedinte prin d-nii col. dr. Iomescu Turculeţ şi dr­ C. Stan — care au fost tot atât de concludente. S-au făcut astfel un mare pas în aplicarea unui tratament de echitate producătorilor rurali, ceea ce va avea ca urmare o sporire a producţiei, o îmbunătăţire a situaţiei materiale a ţărănimii şi o mai bună aprovizionare a pieţelor alimentare. Se pare că de astă dată suntem pe linia realităţilor şi mai rămâne ca în viitor să se ia cele mai chibzuite măsuri pentm a nu mări actualul decalaj dintre preţurile produselor ru­rale şi ale celor industriale. Numai în modul acesta sporurile re­cunoscute oficial pentm produsele ru­rale, vor avea rezultatele pe care ni le-am propus cu toții. COOPERATIVA M. I. R. DEPOZITUL DE ALIMENTARE Se aduce la cunoştinţa detor membri ai Cooperativei că, sosind transportul de stofe, d-nii membri se pot prezenta, spre a-şi ridica stofele comandate. Numărul viitor al ziaru­lui rsosursă va apărea în ziua de Miercuri 3 la i­­ouaria 1945. Nr. 9478 Tarifele maximale pentm transportul de mărfuri și materiale Conform unei decizii minis­teriale publicate în M. O din 30 Dec. 1944, cu începere dela data publicării pre­zentei deciziuni în Monitorul Oficial se fixează următoarele tarife maxi­male pentru transportul de măr­turi și mortr­ale cu căruţele şi autocami­ FELUL MĂRFII 1. Lemne de foc 2. Mărfuri în vrac. a) Alimente (fructe car­ton­, var­ză, ceapa, fasole uscată, mazăre, se­minţe oleaginoase şi altele de acelaşi fel)­ FELUL MĂRFII b) Cărbuni şi brichete c) Var, ţiglă şi plăci de teracotă. 3. Mărfuri de orice fel ambalate în saci, baloturi, suluri, coşuri, cutii , butoaie şi recipiente­­ 4. Materiale neambalate (fiert be­ton, tuburi, cherestea, tablă, cărămizi buşteni şi altele de acelaşi fel) 5. Mărfuri voluminoase (nutreţ, trestie, ambalaje goale şi altele de acelaşi fel) 6. Maşini, cazane, motoare, case de bani, blocuri de piatră, marmoră, globuri­­de sticlă, vase de sticlă sau smălţuite, biciclete, fire textile Şi al­tele de acelaşi fel în preţurile de piat ans sunt cuprin­se şi cheltuelile de încărcare şi des­cărcare a mărfurilor sau materialelor. Peste prețurile stabilite în articolul I din prezenta deciziune se va încasa în plus: 1. Pentru transportul obiectelor ca­re au o greutate mai mare de 300 kg, sau sunt »mai lungi de 4 metri 30«/«. 2. Pentru, transportul mărfurilor im­primate și trecute prin vămi 50«/p. 3. Pentru transportul de mărfuri de la gări, depozite, hale, pieţe, onori, etc care depăşesc limita unui sector comunal şi numai dacă distanţa este mai mare de 3 km. 30%­, întreprinderile care se ocupă cu transportul de mărfuri şi materiale în cuprinsul Municipiului Bucureşti sunt obligate confor­m articolului 1­26 din legea Nr. 283 publicată în Moni­torul Oficial Nr. 100 din 1 Mai 1943 cu modificările sale ulterioare, să a­­fișeze în mod vizibil prețurile maxi­male fixate prin articolul I din pre­zenta deciziune, în cuprinsul birouri­lor respective. Primarii în municipii, comuna ur­bane şi staţiunile climaterice şi bal­neare, ţinând seama de condiţiunile locale, vor stabili preţuri maxim­ale pentru transportul de mărfuri şi ma­teriale cu căruţele şi autocamioanele din municipiul, comuna urbană, sta­ţiunea climaterică sau balneară res­pectivă. Aceste preţuri nu vor putea depăşi panere în cuprinsul Municipiului Bc­­cureşti: A. Pentru transportul mărfurilor şi materialelor sosite în vagoane cons­pl­ete, de la oria­ gară din Capitală În orice destinaţie în cuprinsul Munici­piului Bu­cur­eşti: 10.000 13.000 18.000 20.000 liber liber B. Pentru transportul mărfurilor, lemnelor din foc şi materialelor dela depozite, hale, piețe, mori, etc, în cuprinsul aceluiaşi sector comunal; Lei pentru un trans­port până la 1000 kg. pe acelea fixate prin art. I zenta deciziune pentru municipiul Bu­curești.­­ Prefecturile judeţelor sunt de ase­menea autorizate să stabilească Pu­ţuri maximale pentru comunele ru­rale din cuprinsul judeţului respectiv. Aceste preţuri nu vor putea depăşi pe acelea Axate pentru comuna urba­nă reşedinţă de judeţ.­­ In cazul când împrejurările local vor reclama fixarea unnor tarifa pen­tru transportul de mărfuri şi mate-,­riale cu căruţele şi autocamioanele mai mari decât cele stabilita pentru Bucureşti sa va cere printr'un raport motivat aprobarea Comisariatului ge­­neral al preţurilor. • Preţurile se vor stabili prin ordo­nanţe , cu respectarea dispoziţiunilor art 9 din legea Nr. 282, publicaţi la Monitorul Oficial Nr. 100 din 1 Mai 1943 cu modificările sale ulterioare. Până la data afişării ordonanţelor de stabilire a preţurilor maximala lo­cale, preţurile maximale fixata pen­tru Municipiul Bucureşti, sunt preţuri maximale plafon pentru întreg cu­prinsul ţării. ■ De la data afişării ordonanţelor de preţuri maximale în comunele urba­ne şi până la data afişării ordonan­ţelor de preţuri maximale locale în comunele rurale, preţurile fixate pen­tru comunele urbane reşedinţe de ju­deţ sunt preţuri maximale plafon pen­tru comunele rurale. 15.000 18.000 Lei pentru trans­portul a 10.000 kg la o destinaţie 7.500 Lei pentru trans­portul a 10 000 kg la mai mult de o destinaţie 7.500 INFORMAŢIUNI Datorită unei organizări connami deosebite, CEC-ul a putut să înfăţi­şeze şi în acest an primul bilanţ pe ţară. Rezultatele cu care s’a încheiat ac­tivitatea CEC-ului simt deosebit de importante şi e­a merită să fie cu­noscute de toată lumea, cu atât mai mult cu cât însăşi serviciile GECMUui interesează masele populare aie tării, iată, pe scurt, aceste rezultate: Depuneri de economii și In contu­rile de cecuri ; Plasamente; Disponibil: Beneficiu net : Intr‘altă parte 35 miliarde lei 26 miliariie iei 16 miliarde iei 407 milioane lei ziarului nostri» dăm în întregime bilanţul CEC-ului. Pe timpul lipsei din ţară a d-lor subdirectori generali C. F. R. inginer C. Păunescu şi inginer Aurel Zănescu, plecaţi la Moscova cu d. ministru Gheorghiu-Dej, atribuţiile d-lor vor fi îndeplinite de d.nii ingineri Ion Apos­­tolescu Inspector general de control şi Victor Nicolau inspector general de control. In M. O. din 80 Dec. 1944, a apărut decretul regal prin care d-nii: Titus Dragoş, Artur Gorsky şi Dimiria M. Răsuceanu avocaţi consilieri, membri în Consillul Superior juridic­ al­­sta­tului, se licenţiată din serviciu, pe data prezentului decret în temeiul art II Şi V din legea pentru purifi­­carea administraţiilor publice. Comitetul de iniţiativă al prestanţi­­lor muncii obligatorii de la spitalul Z.J. 203. Palatul Invalizilor­, cheamă pe toţi cei ce nu au primit încă dreptu­­rile cuvenite, irevocabil îr, ziua de Marţi 2 Ianuarie 1945, ora 4 d. a, în raia Izbânda din cal. Văcăreşti, pentru a primi banii. In M. O. din 30 Dec. 1944, a apărut decizia ministerială, prin care se fixea­ză la comercianţii cu amănuntul pre­ţul sifonului mare la Iei 29 şi răcit la ghiaţă Iei 32, iar preţul sifonului mic, la lei 24 şi răcit la ghiaţă, lei 27. Uniunea Sindicatelor Agricole a­duce la cunoştinţa tuturor membrilor aflători în Bucureşti,că în fiecare joi, la orele 10 jum. dim., are loc o con­sfătuire cu caracter profesional în ve­derea organizării muncilor şi însă­­mânţărilor de primăvară. Agricultorii aflaţi în Bucureşti, sunt rugaţi a lua parte, în localul Uniunii, B-dul I. C. Brătianu No. 3—5, Etaj I. Sindicatul Unic al T­ehnicienilor Manuali şi Intelectuali de Cinematograf din România, convoacă pe toţi şefii de secţiuni şi responsabili, comisiunilor de organizare, să treacă de urgenţă la secretariatul sindicatului în strada Luterană nr. 11 bis în zilele de Marii Ianuarie şi Vineri 5 Ianuarie 1945, pentru comunicări, între orele 3—6 d. a. ­4

Next