Argus, ianuarie 1945 (Anul 34, nr. 9479-9501)
1945-01-01 / nr. 9479
PIELĂRIA ŞI CONFECŢIUNEA ROMANEASCA D. Mociorniţa S. A. R. TREAZĂ ONORATEI CLIENTELE, PRIETENILOR ŞI CUNOSCUŢILOR ANUL NOU ’H sănătate şi prosperitate tas*»*" BANCA NAȚIONALA A ROMÂNIEI Convocare pentru ADUNAREA GENERALA ORDINARA A ACTIONA»RILOR DIN 18 FEBRUARIE 1945. t^spoziţiunilor statutare, acţionarii *?®**®*î *i«’Tien®le a Romaniei sunt convocaţi în A- ctomr© General* Ordinară pentru ziua de Duminică I® Februarie 1945, ora 10. Adunarea Generală se va tine în localul Băncii Nat'onale a Romani©» din Bucureşti, Str. Lipscani «nr. £5, . . I«' Cfttî^-mitat© cu di spoziţiunil© de sub capvto ml VI din Statut®, se aduce la cunoştinţă următoa«3®!« Ss ~cr- -avea dreptul să ia parte la Adunarea Genea®t»©nariî de naţionalitate română, proprie. f7 ® •«» wdin 20 acţiuni, înscrise ne numele lor re**«® I® 5 7 Noembrie 1944 inclusiv (adică cu 3 luni r^mplect scurs© înainte de 18 Februarie 1945, data AAiTfăriî Generale). Snscrîptiâanil© de acţiuni făcute după data de 17 Noembrie 1944, nu dau dreptul proprietarului lor de a participa cu vot la această Adunare Generală. Societăţile, proprietare de acţiuni ale Băncii Naţionale a României, vor fi considerate ca româneşti «numai dacă vor îndeplini condifiunil© legii de protecţie^ a muncii nationale. Acţionarii cari îndeplinesc conditiunile d© mai. *• cari nu se pot prezenta personal, vor putea reprezentaţi prin mandatari, având ei înşişi de vot. Societăţile, stabilimentele şi corporaţiunile vor fi reprezentate prin câte o persoană anume trelegata sau prin orice acţionar al Băncii, persoană fizică, având el însuşi drept de vot. Minorii şi interzişii sunt reprezentaţi prin tutori şi curatori sau prin mandatarii acestora, având ei înşişi drept de vot Femeii© măritate sub regim dotat pot fi repre- Motate prin soţ, fără procură, sau prin mandatari, investiţi cu procură din partea soţului şi având ei înşişi drept de vot. Ele pot d©asemenea lua parte personal numai cu mandatul expres al soţului. '^^iBîÂ'Tlaăi'feti "sub regim parafernal pot, fără autorizaţia soţului, să ia parte personal sau să fie reprezentate prin mandatari, având ei înşişi drept de vot. Pentru cazurile In care regimul dotat sau para»fernal nu va fi stabilit până la data Adunării, pentru care se face convocarea, prezenţa soţului se consideră ca o recunoaştere tacită din partea soţiei, a regimului dotat, iar prezenţa soţiei ca o recunoaştere tacită din partea soţului, a regimului parafernal. Un mandatar nu poate reprezenta în Adunarea Generală mai mult de 5 acţionari cu drept de vot. Douăzeci de acţiuni dau dreptul la un vot. Niciun acţionar, inclusiv Societăţile şi Statul, nui poate dispune de mai mult de douăzeci de voturi, oricare ar fi numărul acţiunilor ce deţine şi reprezintă. Niciun funcţionar al Băncii Naţionale a României nu poate reprezenta pe un acţionar in Aduna Generală. In caz de proprietate indiviză, un singur coproprietar va fi autorizat de ceilalţi să participe la Adunare, sau toţi împreună vor putea da mandat de reprezentare unui acţionar, având el însuşi drept de vot. Procurile, delegat?.««fie şi orice alt© acte. Justificând dreptul de a participa la Adunarea Generală, vor trebui să fie legalizate. Deasemenea, vor fi contrasemnat© de mandatari sau delegaţi «i vor fi remise Administraţiunii Centrale sau Sucursalelor şi Agenţiilor Băncii până Miercuri 14 Februarie 1945, ora 18 , Conform statutelor Băncii, Bilanţul General anual, Contul de Profit şi Pierdere precum şi rapoartele Consiliului de Administraţie şi al celui de Censori asupra operaţiunilor exerciţiului 1944, vor fi publicate In Monitorul Oficial cu cel puţin 10 zile fosilirea întrunirii Adunării Generale. Ordinea de zi a Adunării Generale Ordinar© va fi următoarea: 1. Aprobarea Bilanţului încheiat la 31 Decembrie 1944. 2. Descărcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa. 3. Distribuirea beneficiilor realizat© conform Bilanţului. 4. Alegerea unui Administrator în locul Domnului MIHAIL LAZEANU $i a unui Censor in locul domnului HONORiI BANESCU, ale căror mandate expiră la 31 Decembrie 1945. Deasemenea, alegerea unui Administrator cu mandat până la 31 Decembrie 1948, in locul Domnului GH. N. LEON, demisionat, loc în care Consiliul General a numit provizoriu pe Domnul Proferor VICTOR SLAVESCU, a unui Administrator cu mandat până la 31 Decembrie 1947, in locul Dom. ns-dtsi ION I. LAPEDATU, numit Guvernator, și completarea vacanțelor ce s’ar mai ivi. Membrii al© căror mandate expiră sunt reeligi- bili. LICITAŢII PUBLICE MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, Casa Şcoelor şi a Culturii Poporului, 29 Ianuarie 1945, ora 11, în localul Casei Şcoalelor şi la Prefectura judeţului Prahova, licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate, pentru vânzarea spre exploatare a materialului lemnos de pe suprafaţa de 13 ha, 9.751 mp pădure, situată in faţa conacului, ,,Balasar. Djuvara", din corn. Cosminele, jud. Prahova. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR, Ocolul silvic Beiuş-Sud, 10 Ianuarie 1945, ora 11, în localul Inspectoratului silvic Timişoara, şi la Primăria comn. Rieni, în caz de nereuşită în ziua de 4 Februarie 1946, la aceeaşi oră şi în aceleaşi locuri, se va vinde, prin licitaţie publică, cu oferte închise, 412 mc lemne de lucru de esenţă gorun, fasonat In regie, în pădurea urbarială Rieni, proprietatea com" posesoratul urbarial Rieni. ARGUS - - • ■■ ■■■ i-r------------ ■ — ^ 1—LJ------------------w—ILUJg»H* U N R R A 0 FORMIDABILĂ ORGANIZAIIUNE DE AJUTORARE ȘI REDRESARE A LUMEI. RAINIIUNE-UNITE SE PREGĂTESC SA ASIGURE LIBERTATEA INTRI LUME DEVASTATĂ DE RĂZBOI. Niciodată în cursul războaielor, nu au eteistat atâtea preocupări asupra viitorului sărmanei noastre plante, ca în act** aula contlai raţie _0dinioară ţările beligerante activau numai in scopul câştigării războiului, fără ca să se îngrijească de reia ce se va întâmpla după încheierea păcii. Astăzi Naţiunile Unite se ocupă tot atât de intens de epoca postbelică, caşi de război. De noi au rezultat toate planurile şi proiectele economice, politice şi sociale care au fost elaborate cu o deosebtă grije: Planurile Beveridge, J£9ynes, White şi altele; acordurile internaţionale de la Dumbarton Oaks, Bretton Woods ,Chicago, etc, şi cel mai mare plan de redresare a omenirei, care a fost vreodată întocmit in istorie: United Nation Relief and Rehabilitation Administration, pre-, scurtat UNRRA. _ Administraţia de ajutorare şi redresare a Naţiunilor Unite. UNRRA a fost organizată în cursul lunei Noembrie a. c., când s-au reunit la Atlantic-City (New Jersey) delegaţii a 44 naţiuni şi 200 experţi, reprezentând 80 la sută din populaţiunea pământului». Acordul a fost semnat la Washington, el prevede ajutorarea victimelor agresiunei naziste şi nipone. Opera de ajutorare şi redresare căreia trebuie să-i facă faţă UNRRA, depăşeşte cu mult acţiunea similară a fostului preşedinţie Herbert Hoover, la sfârşitul primului război mondial, care se mărginea la ajutorarea popoarelor Europei atinse de război. Atunci s-a cheltuit 220 milioane dolari (1919—1923). Astăzi problema înglobează Asia şi Europa, cu 35, ţări, cupiinzând o jurmătate miliard oameni, ce au fost ocupate de axişti. Aceste naţiuni au fost despuiate de toate bunurile lor în timp ce populaţiimile au fost lăsate muritoare de foame. In această privinţă cuvintele preşedintelui Roosevelt sunt revelatoare prin calilficarea procedeirilor axiste: „ei s’au lăudat că retrăgăndu-se vor lăsa pustiu Indărător şi vor distruge• ceiace nu vor putea lwa... O ideie generală asupra acţiunei, ce desfăşoară şi va desfăşura UNRRA, este redată *de Comitetul Internaţional de Redresarea după război, dirijat de Sir Frederick Keith Ross. Acest comitet se va amalgama cu comitetul regional UNRRA, care va avea un birou regional și în Extremul Orient. Raportul acestui comitet arată că vor trebui furnizate aprovizionări pentru 50 milioane persoane, destituite din bunurile lor, în Belgia, Luxemburg Cehoslovacia, Franţa, Grecia, Olanda, Norvegia, Polonia şi în Iugoslavia, cum şi peste 100 milioane oameni în China şi 60 milioane în U.R.S S. Aceste victime nu cuprind numai pe înfometaţi pe aceia fără vestminte şi adăpost sau pe bolnavi, ci şi pe milioane de oameni, femei şi copii refugiaţi sau un exil, siliţi a presta munci grele, populaţiuni întregi dispersate de război, departe de ţara lor, de căminele lor, diseminate pretutindeni în Europa şi Asia. Cel mai mare număr de refugiaţi se găseşte în Germania, unde sunt, în prezent, 6.500.000 prizonieri de război şi lucrători, aduşi din ţările ocupate. Raportul Leith-Ross evalua în Mai a. c. numărul, persoanelor deplasate la 16 milioane, iaar cifra s-a ridicat acum, la 20 milioane, în afară de U.R.S.S.: o estimaţiune de 40 milioane este pentru China. Reîntoarcerea tuturor acestor oameni la ţara lor de origine, constituie cea mai importantă problemă a organizaţiei UNRRA, după încetarea războiului. Finanţarea U. N. R. R. A. Planul american pentru finanţarea I. R S. S. este bazat principiul după care fiecare ţară ocupată, trebue să contribuie cu l/p din venitul s ău naţio»»., i. Suma, astfel, adunată s’ar cifra la 3 miiarde 500 milio«»s dolari. In conformitate cu această formulă, partea St. Unite ar reveni la 1 miliard 500 milioane dolari, adică a Angliei la 820 milioane dolari 12 milioane pentru Uniunea Sud africană, 9 milioane pentru Canada şi 8 milioane pentru Noua Zeelandă. Contribuţiunea Indiei va fi de 36 milioane dolari Ţările Americei latine vor pune la dispoziţia organizaţiei UNRRA circa 495 milioane dolari. Cu toate acestea arie 2 miliarde şi jumătate de dolari nu acoperă cheltuelila necesare acţiunii înglobând Europa şi Asia. Iar acest fond trebue considerat şi sub raportul marilor sume, pe care guvernele din exil vor cheltuei pentru propria redresare a ţării lor. Naţiunile care posedă aur, vor trebui să-l utilizeze, pentru că nu vor primi ajutoare suplimentare din afară. Printre aceste naţiuni sunt: Franţa, Belgia, Olanda şi Norvegia. Olanda dispune de bogate posesiuni coloniale, cari vor putea furniza numeroase aprovizionări şi materiale ţărilor eliberate. Norvegia controlează o, mare flotă comercială. R. S. S. cu toate că am enorme lucrări de redresare de îndeplinit, va contribui cu generozitate la opera de refacere a altor naţiuni. Acesta însemnează că sumele ce vor fi cheltuite, vor depăşi cele 1 miliarde şi jumătate de dolari, propuşi de UNRRA, Concepţia de bază a organizaţiei U.N.R.R.A. UNRRA nu este o organizaţie de caritate, ci una, care să ajute popoarele să se ridice prin propriile lor mijloace spre a întreprinde opera de reconstiție a căminurilor lor nimiciee, a uzinelor distruse şi a câmpurilor lor devastata. Durata războiului poate fi materialmente scurtată, dacă — a declarat d. Roosevelt cu ocazia conferinţei de la Atlantic City — în timpul când eliberăm teritoriile ocupate, popoarele acestor ţări dau ajutor armatelor Naţiunilor Unite, in Franţa, de exemplu, o nouă armată franceză a fost creiată şi numărul luptătorilor, care se adaugă Naţiunilor Unite, creşte în mod constant. ,,Ei nu voesc caritate, voesc să aiba forţa şi mijloacele să lupte, şi să facă tot posibilul pentru a-şi îndeplini datoria lor, spre a servi pacea. A ajută popoarele eliberate în timpul războiului este deci o necesitate militară ca şi umanitară“. . Comentând declaraţiile prezidentului Roosevelt „New-York Times“, scrie : „Umanitarsmul însemnează înţelepciune. Realizarea belşugului ar trebui să fie linia de conduită a oamenilor de stat. Dacă voim să avem propria noastră porţie de lapte şi« echivalentul său, nu putem îngădui desvoltarea mizeriei, a fanatismului şi a urei în nicio ţară". Acestea sunt concepţiile de bază a oragnizaţiunii mondiale „United Nation Relief and Rehabilitation Administratiors“, ajutor mutual, dar sarcina principală revine însăşi popoarelor eliberate de sub jugul silniciei. ★ Conferinţa de la Atlantic City a fost prezidată de d. Dean Acheson, subsecretar de stat. Delegaţii celor 44 state participante au ales ca director al IMRRA pe d. Herbert H. Lehman, fost guvernator al statului New-York. Prima sa emisiune este aprovizionarea populaţiunillor înfometate a 35 ţări ocupate, pe măsură ce vor fi eliberate de tirania nazistă. Dar, declară d. Lehman scopul principal’ al UNRRA este: „a ajuta popoarele, ca să se ajute ele însăşi". Aceasta însemnează să li sa furnizeze seminţe, maşini şi echipamentul necesar, pentru ca să se poată ridica economiceşte şi să înceapă a produce tot ce au nevoie şi a vinde prisosul altor ţâri. Comitetul Leith-Ross evaluează 40.655.000 tone, cantităţile de hrană, îmbrăcăminte, etc. ceri vor fi trebuitoare, pentru opt naţiuni europene, devastate de război, în perioada primelor şase luni după încetarea ostilităţilor. Printre articolele necesare, ce vor fi furnizate de UNRRA acestor ţări sunt: alimentele, untdelemnul şi untul, materiile chimce, cauciucul, lemnul, hârtia, pielărria, bumbăcărie, haine, cărbuni, maşini, vehicule, cereale şi medicamente. UNRRA socoate că jumătate din aceste articole udle, vor putea fi furnizate de sursele europene. Administraţia va activa şi în legătură cu alte organizaţiuni americane, cari vor fi creiate mai târziu, spre a soluţiona diverse probleme, după război, privind moneda, operaţiunile bancare şi traficul comerţului mondial. ★ Succesul „UNRRA, care luând în mână ajutorarea şi redresarea popoarelor, va desăvârşi deschiderea făgarului pentru eforturile Naţiunilor Unite în opera lor de cooperare în rezolvarea problemelor lumi. UNRRA aduce o contribuţie eficientă pentru o lume mai bună şi realizând libertatea, după o lungă perioadă da opresiune şi distrugeri de bunuri. MIŞCAREA ÎNTREPRINDERILOR „Barclay“” SA. pe acţiuni, Bucureşti s-a constituit cu un capital de 4 000 000 lei. Obiectul principal al societăţii este: laborator de parfumerie şi cosmetică, reprezentanţe străine şi indigene, import şi export de produse similare. Consiliul de administraţie : d-nii Aseanio Nicolescu, preşedinte; Ferdinand Kruch, administrator-delegat şi d-na Manon Tore! Stoenescu, membră şi conducătoarea laboratorului; censor titular d- Aurel Herbai şi censor supleant d. Dan Condeescu .Drapelul“, g. A. Bucureşti, s’a constituit cu un capital social de 5 000.000 lei. Obiectul societăţii este : Tipărirea şi editarea de ziare, hebdomadare, reviste, precum şi orice alte publicaţiuni de ordin cultural, politic şi ştiinţific, înfiinţarea şi exploatarea de librării pentru comercializarea publicaţiuriilor editate de societatesau a lucrărilor primite în comision, fie din ţară, fie din străinătate, precumm şi comerţul cu orice articole de librărie Cofitutul de ziaristică, agenţie de informaţiuni telegrafice şi de publicitate. Consiliul de administraţie d-nii : Gheorghe Tâtărescu, preşedinte ; Petre Bejan şi Constantin Tătăranu, administratori ..Graficart“ SA. pe acţiuni, Bucureşti, s-a constituit cu un capital de 2.000 000 leiObiectul: exploatarea unei fabrici şi ateliere de cartonare si arte grafice si confectiuni din hârtie. Consiliul de administraţie : Aurel Grozea, Joseph Weisberg, Mihail Grozea-Censori : Victor Tinescu, L. Rosenhorff, Sever Rădescu; censori supleanţi: Avramescu George, Mel’cu, Xulius Walter.Sacomin“ S. A. pentru comerţul internaţional, Bucureşti, s’a constitiut cu un capital de 2.000 000 leiObiectul societăţii este comerţul de produse chimice industriale şi farmaceutice- de orice fel, medicamente, aparat© şi articole sanitare, medicale şi dentare, de orie© fel, produse cosmetice şi uleiuri volatile, pe cont propriu şi în comision, reprezentante, import- esport în tranşele de mai sus-Consiliul de administraţie, d-nii : dr Aurel Suciu, Charles Amlinger şi dr- Z. Goldenberg; ca censor PGrünberg; censor supleant d. M Adler-Parfümeria Diplomat*4, L. Abzug si I. Hai«?, București, s. î. n- e. S’a constituit cu un capital de 1.200 000 lei. Comert engros şi endetail de parfumerie, galanterie şi marochiherie. .■Cerul“ Sf. A. Bucureşti- Adunarea generală a ales în consiliul de administraţie pe d-nii: ing. I D Popescu- Rafaiel Alhalel şi L- B Iliescu, iar în comisia de censori pe d-nii : Enache Parascu, Teodor Ranca şi I. D- Niţă, iar ca supleanţi pe d-nii: Pamifiliu Popescu, Frieda Nusem şi avocat Petre Păunescu Banca Centrală de Credit SABucureşti. Adunarea generală a ales ca preşedinte al consiliului de administraţie pe d. G. G- Constandaty, ca vicepreşedinte pe d- Alexandru Săunescu şi ca administratori-delegaţi, pe d-nii D- D- Bragadiru, Harris Moscovici-Moscu şi Ion Buruiană. Censor activ pe d. Vasile Georgescu. ,,Producţia Lemnului“ g. A- R Bucureşti. Consiliul cooptează ca membru şi administrator-delegat pe d- Friederich Klipper, în locul d-lui Const. Ardeleanu, demisionat. Uzinele Metalurgice Basami» g. A. R. Bucureşti. D. ing. Carol Resehowsky este reales în consilul de administraţi© al societăţii- Reconstrucţia Românească g. A . Bucureşti.1)- Emil Stănescu a fost ales preşedinte al consiliului de administraţie, întreprinderile Dumitru Procopiu ,,Dupro“ S. A- București. D Dumitru Procopiu este reales administrator unic- Censor Gh. Puscariu , supleant A- Busuleaga. Nouile preţuri ale unor produse rurale f avem, în sfârşit, nori preţuri la cereale. I-au trebuit guvernului — iar în deosebi Comisariatului general al preţurilor, —* teii de ale ca să păşească la un mare act de dreptate. Toate produsele industriale înregistrau urcări de preţuri fie datorită unor necinstite speculaţiuni „subterane", fie datorită împrejurărilor excepţionale de războiu. Cert este însă, că plugarul îşi vedea munca devalorizată zi cu zî. Preţurile cerealelor rămăseseră cu mult în urmă, deşi costul de producţie se majora în fiecare an. S’ar putea — de altfel aceasta e convingere® noastră — ca guvernul prezidat de d. general Rădescu, convins de marea nedreptate care se făcea plugărimii, să fi hotărât aceste majorări cu totul legitime, cu conştiinţa că împlineşte astfel un înalt comanda manet economicnaţional. Preţurile noul ale cerealelor, în comparaţie cu preţurile produselor industriale necesare viabilităţii şi progresului gospodăriilor rurale, nu ating desigur nivelul cel mai echitabil. Totuşi este un început al reperării nedepttăţilor de până acum. O mică comparaţie a preţurilor ne-ar edifica complet asupra acestei chestiuni. Dar mai este ceva: faţă de actuala situaţie a transporturilor, urmează ca în regiunile îndepărtate de centrele de mare consum, să se facă o revizuire generală a preţurilor, pentru a nu mai avea actualele diferenţe de preţuri. In modul acesta, puterea de cumpărare a celor cu egale posibilităţi de producţie în mediul rural, rămâne constantă. Preţurile se stabilizează şi se egalează. Comisariatul general al schirilor, după o atât de mare întăpiere, a modificat şi preţul laptelui destinat prelucrării ca şi al untului. Avem partea noastră de contribuţie l■ luarea acestei drepte măsuri — dradâ sunt ALSS* f*!®“* — şi trebue să recunoaştem că ele sunt de asemenea şi rezultatele strădaniilor şi documentării serioase ale conducerii oficiului laptelui — reprezentată în afară de preşedinte prin d-nii col. dr. Iomescu Turculeţ şi dr C. Stan — care au fost tot atât de concludente. S-au făcut astfel un mare pas în aplicarea unui tratament de echitate producătorilor rurali, ceea ce va avea ca urmare o sporire a producţiei, o îmbunătăţire a situaţiei materiale a ţărănimii şi o mai bună aprovizionare a pieţelor alimentare. Se pare că de astă dată suntem pe linia realităţilor şi mai rămâne ca în viitor să se ia cele mai chibzuite măsuri pentm a nu mări actualul decalaj dintre preţurile produselor rurale şi ale celor industriale. Numai în modul acesta sporurile recunoscute oficial pentm produsele rurale, vor avea rezultatele pe care ni le-am propus cu toții. COOPERATIVA M. I. R. DEPOZITUL DE ALIMENTARE Se aduce la cunoştinţa detor membri ai Cooperativei că, sosind transportul de stofe, d-nii membri se pot prezenta, spre a-şi ridica stofele comandate. Numărul viitor al ziarului rsosursă va apărea în ziua de Miercuri 3 la iouaria 1945. Nr. 9478 Tarifele maximale pentm transportul de mărfuri și materiale Conform unei decizii ministeriale publicate în M. O din 30 Dec. 1944, cu începere dela data publicării prezentei deciziuni în Monitorul Oficial se fixează următoarele tarife maximale pentru transportul de mărturi și mortrale cu căruţele şi autocami FELUL MĂRFII 1. Lemne de foc 2. Mărfuri în vrac. a) Alimente (fructe carton, varză, ceapa, fasole uscată, mazăre, seminţe oleaginoase şi altele de acelaşi fel) FELUL MĂRFII b) Cărbuni şi brichete c) Var, ţiglă şi plăci de teracotă. 3. Mărfuri de orice fel ambalate în saci, baloturi, suluri, coşuri, cutii , butoaie şi recipiente 4. Materiale neambalate (fiert beton, tuburi, cherestea, tablă, cărămizi buşteni şi altele de acelaşi fel) 5. Mărfuri voluminoase (nutreţ, trestie, ambalaje goale şi altele de acelaşi fel) 6. Maşini, cazane, motoare, case de bani, blocuri de piatră, marmoră, globuride sticlă, vase de sticlă sau smălţuite, biciclete, fire textile Şi altele de acelaşi fel în preţurile de piat ans sunt cuprinse şi cheltuelile de încărcare şi descărcare a mărfurilor sau materialelor. Peste prețurile stabilite în articolul I din prezenta deciziune se va încasa în plus: 1. Pentru transportul obiectelor care au o greutate mai mare de 300 kg, sau sunt »mai lungi de 4 metri 30«/«. 2. Pentru, transportul mărfurilor imprimate și trecute prin vămi 50«/p. 3. Pentru transportul de mărfuri de la gări, depozite, hale, pieţe, onori, etc care depăşesc limita unui sector comunal şi numai dacă distanţa este mai mare de 3 km. 30%, întreprinderile care se ocupă cu transportul de mărfuri şi materiale în cuprinsul Municipiului Bucureşti sunt obligate conform articolului 126 din legea Nr. 283 publicată în Monitorul Oficial Nr. 100 din 1 Mai 1943 cu modificările sale ulterioare, să afișeze în mod vizibil prețurile maximale fixate prin articolul I din prezenta deciziune, în cuprinsul birourilor respective. Primarii în municipii, comuna urbane şi staţiunile climaterice şi balneare, ţinând seama de condiţiunile locale, vor stabili preţuri maximale pentru transportul de mărfuri şi materiale cu căruţele şi autocamioanele din municipiul, comuna urbană, staţiunea climaterică sau balneară respectivă. Aceste preţuri nu vor putea depăşi panere în cuprinsul Municipiului Bccureşti: A. Pentru transportul mărfurilor şi materialelor sosite în vagoane consplete, de la oria gară din Capitală În orice destinaţie în cuprinsul Municipiului Bucureşti: 10.000 13.000 18.000 20.000 liber liber B. Pentru transportul mărfurilor, lemnelor din foc şi materialelor dela depozite, hale, piețe, mori, etc, în cuprinsul aceluiaşi sector comunal; Lei pentru un transport până la 1000 kg. pe acelea fixate prin art. I zenta deciziune pentru municipiul București. Prefecturile judeţelor sunt de asemenea autorizate să stabilească Puţuri maximale pentru comunele rurale din cuprinsul judeţului respectiv. Aceste preţuri nu vor putea depăşi pe acelea Axate pentru comuna urbană reşedinţă de judeţ. In cazul când împrejurările local vor reclama fixarea unnor tarifa pentru transportul de mărfuri şi mate-,riale cu căruţele şi autocamioanele mai mari decât cele stabilita pentru Bucureşti sa va cere printr'un raport motivat aprobarea Comisariatului general al preţurilor. • Preţurile se vor stabili prin ordonanţe , cu respectarea dispoziţiunilor art 9 din legea Nr. 282, publicaţi la Monitorul Oficial Nr. 100 din 1 Mai 1943 cu modificările sale ulterioare. Până la data afişării ordonanţelor de stabilire a preţurilor maximala locale, preţurile maximale fixata pentru Municipiul Bucureşti, sunt preţuri maximale plafon pentru întreg cuprinsul ţării. ■ De la data afişării ordonanţelor de preţuri maximale în comunele urbane şi până la data afişării ordonanţelor de preţuri maximale locale în comunele rurale, preţurile fixate pentru comunele urbane reşedinţe de judeţ sunt preţuri maximale plafon pentru comunele rurale. 15.000 18.000 Lei pentru transportul a 10.000 kg la o destinaţie 7.500 Lei pentru transportul a 10 000 kg la mai mult de o destinaţie 7.500 INFORMAŢIUNI Datorită unei organizări connami deosebite, CEC-ul a putut să înfăţişeze şi în acest an primul bilanţ pe ţară. Rezultatele cu care s’a încheiat activitatea CEC-ului simt deosebit de importante şi ea merită să fie cunoscute de toată lumea, cu atât mai mult cu cât însăşi serviciile GECMUui interesează masele populare aie tării, iată, pe scurt, aceste rezultate: Depuneri de economii și In conturile de cecuri ; Plasamente; Disponibil: Beneficiu net : Intr‘altă parte 35 miliarde lei 26 miliariie iei 16 miliarde iei 407 milioane lei ziarului nostri» dăm în întregime bilanţul CEC-ului. Pe timpul lipsei din ţară a d-lor subdirectori generali C. F. R. inginer C. Păunescu şi inginer Aurel Zănescu, plecaţi la Moscova cu d. ministru Gheorghiu-Dej, atribuţiile d-lor vor fi îndeplinite de d.nii ingineri Ion Apostolescu Inspector general de control şi Victor Nicolau inspector general de control. In M. O. din 80 Dec. 1944, a apărut decretul regal prin care d-nii: Titus Dragoş, Artur Gorsky şi Dimiria M. Răsuceanu avocaţi consilieri, membri în Consillul Superior juridic alstatului, se licenţiată din serviciu, pe data prezentului decret în temeiul art II Şi V din legea pentru purificarea administraţiilor publice. Comitetul de iniţiativă al prestanţilor muncii obligatorii de la spitalul Z.J. 203. Palatul Invalizilor, cheamă pe toţi cei ce nu au primit încă drepturile cuvenite, irevocabil îr, ziua de Marţi 2 Ianuarie 1945, ora 4 d. a, în raia Izbânda din cal. Văcăreşti, pentru a primi banii. In M. O. din 30 Dec. 1944, a apărut decizia ministerială, prin care se fixează la comercianţii cu amănuntul preţul sifonului mare la Iei 29 şi răcit la ghiaţă Iei 32, iar preţul sifonului mic, la lei 24 şi răcit la ghiaţă, lei 27. Uniunea Sindicatelor Agricole aduce la cunoştinţa tuturor membrilor aflători în Bucureşti,că în fiecare joi, la orele 10 jum. dim., are loc o consfătuire cu caracter profesional în vederea organizării muncilor şi însămânţărilor de primăvară. Agricultorii aflaţi în Bucureşti, sunt rugaţi a lua parte, în localul Uniunii, B-dul I. C. Brătianu No. 3—5, Etaj I. Sindicatul Unic al Tehnicienilor Manuali şi Intelectuali de Cinematograf din România, convoacă pe toţi şefii de secţiuni şi responsabili, comisiunilor de organizare, să treacă de urgenţă la secretariatul sindicatului în strada Luterană nr. 11 bis în zilele de Marii Ianuarie şi Vineri 5 Ianuarie 1945, pentru comunicări, între orele 3—6 d. a. 4