Argus, aprilie 1946 (Anul 35, nr. 9833-9853)
1946-04-01 / nr. 9833
ANUL XXXV Nr. 9833 ctriTi si rafpendiji TIMPUL cm uftiwih stiri interne ti txtonw j V V re « ABONAMENTE! Ui 60.000 12 luni: Particulari »i firmă individuala Ui 100.000 12 luni: Bănci, Societăţi, Autorităţi sub rezerva urcării preţurilor In străinătate tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 4 PAGINI 200 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI BIROURILE: Preocupări Noul buget general al statului a fost întocmit Ţinem sa arătăm, dela început, că nici când sarcina unui vistiernic n‘a fost mai ingrată şi dibăcia colaboratorilor săi pusă la mai grea încercare. S‘au dus vremurile când discuţia era cum să se obţie un echilibru perfect între venituri şi cheltueli. Pe atunci, trăiam sub mitul excedentului. Fiecare ministru de finanţe voia să obţină alei excedent. Şi, fiecare membru al opoziţiei se silea, din răsputeri, sădovedească dimpotrivă că aşa cum a fost întocmit bugetul nu satisface nevoile esenţiale ale ţării şi că, zor nevoie, se vă ajunge la un deficit. Până la urmă nici vistiernicul, nici opozanţii lui nu determinau buna desfăşurare a finanţelor publice. ^Determinantă era ploaia- "Aveam o recoltă îmbelşugată, puteam fi siguri de Venituri îndestulătoare. Dimpopotrivă, producţia agricolă era mica, golurile nu puteau fi umplute din veniturile ordinare şi, atunci, se recurgea la împrumuturi sau la expediente de trezorerie. Acum e altfel. Cifra globala a bugetului a fost statornicită la 6.600.000.000 000 lei. După unele studii şi din dorinţa de a nu se influenţa în rău desfăşurarea vieţii economice, se pare că s-a ajuns la o micşorare până la 5.700.000.000000 lei. Chiar aşa micşorată, cifra bugetului este enormă. Suntem tovarăşi buni cu o serie întreagă de ţări europene cari îşi văd cifrele umflate din cauza urmărilor războiului. După câte s‘a anunţat, nu este vorba de o aplicare imediată a întregului buget.0aţă de perspectivele unor ameliorăride ordiin financiar, perspective determinate de situaţia locală economică şi de bunăvoinţa pe care guvernanţii noştri sunt siguri că o vor întâmpina, s-a decis ca, deocamdată, să se lucreze cu douasprezecimi- Hotărîrea e bună, cât se poate de bună. Idealul e să ai un buget dinainte stabilit. Să ştii cât poli să încasezi şi cât trebue să cheltueşti. In vremuri excepţionale însă ca acelea prin care trecem, când preţurile se urca de la o zi la alta, când survin bugetare factori necunoscuţi ,dar generatori de cheltueli, un buget rigid nu este cu putinţă. Nici măcar capitolul salariilor nu poate fi determinat cu exactitate, deoarece şi acest capitol variază după costul vieţii. Dacă împrejurările internaţionale nu ar fi fost aşa cum sunt astăzi, poate că am fi putut recurge şi la un al treilea mijloc, acela al unnui împrumut extern. In situaţia actuală însă, această cale ne este cu desăvârşire închipă. Să fim conştienţi de ce înseamnă un buget întocmit în asemenea condiţii. Se vor cere jertfe mari. Le şi vedem din principiile generale ale nouilor legi financiare. E o datorie cetăţenească ca fiecare să dea cinstit şi deschis, fără precupeţiri şi fără evaziuni. Bineînţeles că şi miinisterul de finanţe trebue să ţie seama de diferite stări speciale-Dreptatea fiscală e o himeră greu de atins. Socotim, însă că putem face totuși naşi spre ea. În început e hotărîrea de a se scădea cotele impozitului pe salarii. Tot așa noul regim al impozitului global. Pe aceiași cale, ar mai trebui să se meargă atunci când e vorba de întreprinderile comerciale și industriale cari din cauza împreju- rarilor aproape că nu mai au nici un felde activitate. Cunoaștem industrii cari nu lucrează din lipsă de materii prime. Plătesc salarii, plătesc și taxe. Dacă am exagera, statornicindu-le impuneri după normele trecute când erau în plină activitate, le-am condamna unei lichidări rapide. Tot aşa şi cu o serie de firme comerciale cari mi lucrează cu mărfuri dosite «,ici, facturi măsluite. Trebue să ţinem seama de conjunctura fiecărei cantităţi economice în parte. Ştim că acest fapt nu e deloc uşor. Dar. trebue să amncem 'a Idiscriminărî. fără de cari mnifp întrepritndefi ar. fi p-rim°idmtp.. Suntem cu totul de acord cu noul sistem al impozitelor progresive. O bună aşezare a cotelor este, deasemeni, menită să promoveze justiţia fiscală. Dar George Stroe ( Continuare in pag. 2-a ) IP* îi A\ 1TA\ I INDUSTRIE! Şl ElNAâju Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 DIRECTOR I Mm All PUBLITATEA se primeşte la administraţia barului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARUPS" SA. înscris s*4 .II. 203 Trib. Ilfov Sâmbătă 30 Martie 1946 BURSA Târgul liber al acţiunilor — Sâmbătă Bursa nu funcţionează — a fost susţinut S-au încheiat câteva operaţiuni, la cursurile: Astra Română 138.000-Steaua Română 62.000. Credit Minier emis. XT şi XII 6800—7000. Letea 7300 Mica 17.000. Gaz Metan 20.000. Aur pui 2800—3000 (cereri active). Reşiţa neoptate 14.500. Reşiţa pui 10 000. S. T. R. 8800—0000. Banca Naţională a României 75 000. Banca Românească 4800. Credit industrial 4100. Aurul si valutele Preţul medaliei s-a menţinut la 840.000 lei. Au mai cotat: Napoleonul 770.000 Dolarul 42.500 Lira sterlină banknote a I 1st. 70.000 Lira sterlină bancnote mari 35.000 Francul elveţian 10.000 Leva 27 Preţul bumbacului indigen Comisariatul preţurilor a stabilit preţul bumbacului egrenat indigen (puf) la 14.700 lei kgr. iar al firelor din acest bumbac baza no- 20T, la cei 44.300 kgr. Depunerea declaraţiilor de stoc Azi expiră trmen*die depunere a declarațiilor de stoc. Forurile de resort nu au mai acordat nicio prelungire. începând de Luni / Aprilie, organele de control ale Comisariatului preţurilor vor trece la verificarea pe teren a aplicării deciziei de declararea stocurilor. Refacerea fabricei de zahăr Rîpiceni Cooperativa „înfrăţirea muncitorilor şi ţăranilor Ripiceni“ numărând circa 10.000 membri a făcut demersuri la autorităţile de resort pentru refacerea fabricei de zahăr Ripiceni. In demersurile făcute se arată că această cooperativă compusă din foştii salariaţi şi muncitori ai fabricei şi cultivatori de sfeclă din regiune, şi-a luat asupra ei sarcina refacerii fabricei Ripicinei distrusă în timpul războiului şi se cere ajutorul Statului prin înfiinţarea unei suprataxe de 50/• la preţul actual al zahărului. Noul preţ al zahărului La Comisariatul general al preţului se lucrează la recalcularea actualului preţ al zahărului, în urma urcării preţului la sfecla de zahăr şi a cheltuelilor de fabricaţie. Noul preţ care reese din calculul autorităţilor este de 11OOO lei kgr. Registrele cronologi' C€î««a Forurile economice de resort studiază actualmente problema registrelor cronologice, termenul pentru punerea în practică a acestora expirând la 28 Martie a. c. S-a cerut însă de către industriaşi şi comercianţi atât o prelungire a acestui termen, cât şi o modificare a deciziei care prevede înfiinţarea acestui registru. Chestiunea a ajuns la d. Petre Bejan ministrul industriei şi comerţului, care încă nu a luat nici o hotarâre import de cărţi de specialitate din Franţa Comisariatul general al Comerţului Exterior, a acordat aprobarea unui import de cărţi de specialitate care urmează să se efectueze din Franţa. O parte din aceste cărţi au fost comandate de către bibliotecile facultăţilor din Capitală, ele fiind comandate la editura „Hachette“ din Paris. Săptămâna financiară de fidus Au început examenele fiscale.-Aspectele acordului an® lo-elveţian.-Discuţii asupra rostului economatelor.-Producţia de oţel a Germaniei.-Bursa Comisurile de impuneri au început în cursul acestei săptămâni activitatea pe teren. Aceste comisiuni au însărcinarea să stabiească normele unei cât mai echitabile şi mai lesnicioase aşezări a forurilor, care pe lângă că sunt grele, sunt şi complicate. Negustorii ar fi adeseori bucuroşi să dea mai mult, dar cel puţin să ştie că sunt „în regulă“, pentru că fiecare paragraf şi fiecare interpretare a legilor să nu le mai inspire teama unui conflict cu prea excesivii delegaţi ai fiscului. Tot comisiunile trebue să cerceteze sub aspectul intereselor generale, sugestiile făcute de asociaţiile profesionale în ce priveşte ordinea de importanţă a contribuabililor şi să confrunte aceste propuneri cu situaţia de fapt. Sa pare că unele organizaţii profesionale nu s’au pus nicî de acord asupra clasficării comercianţilor respectivi şi n’au depus tablourile cerute sub motiv că din lipsa datelor necesare, nu sunt în măsura să stabilească o erarhie în ce privite puterea de contribuţie a negustorilor din ramura respectivă. In general, examenul pe care trebuie să-l dea contribuabilul In faţa fiscului e cât se poate de greu căci pe lângă complectarea chpstimnabi- lui în faţa instanţei de impuneri, el trebuie să declare vânzăreor medie zilnică, numărul zilnic a! vânzărilor, preţurile de vânzare şi numărul salariaţilor, toate aceste doar pentru a se stabili cifra de afaceri şi a se dovedi sinceritatea registrelor. Lucrul acesta cam aminteşte întrebarea cu privire la tonajul, viteza şi dimensiunile unui vapor, pentru ca din toate acestea să se deducă... vârsta căpitanului! Să sperăm că pe măsura evoluţiei spiritului democratic, care nu vrea asuprirea aproapelui ci ajutorarea lui, se vor înfiinţa cu timpul şi comisiuni care să cerceteze posibilităţile unei cât mai puţin complicate stabiliri a impunerilor, pentru ca datoria de a-şî îndeplini obligaţiunile faţă de stat să nu mai fie considerată de cetăţean sub presiunea terorismului fiscal, ci ca un act pe care să-l împlinească în mod conştient şi cu inima uşoară. ASPECTELE ACORDULUI ANGLO-ELVEŢIAN Ziarele britanice comentează favorabil acordul recent încheiat între Anglia Elveţia, constatând că prin creditele acordate, Elveţia se finanţează pe timp de doi ani, deficitul rezultând din balanţa de plăţi anglo-elveţiană. »„Financial Times” arată că acest acord înseamnă o verigă importantă în lanţul pactelor ce trebuiesc încheiate cu ţările din vestul Europei şi o garanţie a raporturilor generale de paritate stabilă. Prin acordul încheiat, Elveţia preia riscul cursului ce derivă din exporturile destinate Angliei şi aceasta până la concurenţa sumei de 15 milioane lire şi se obligă să plătească în aur importurile peX*nu le va face peste suma de cinci milioane lire. , Faptul că Elveţia s’a declarat de acord să primească lire sterline imnpru ePVPKuÿ imm poate fi deasemenea socotit ca un element pozitiv al acordului şi ca un stimulent pentru legăturile dintre cele două ţări. In general, presa engleză crede că ţările din ,jsona lirei” nu trebuie să facă importuri de mărfuri decât pe măsura nevoilor, aşa că deocamdată furnizarea de produse elveţiene trebuie considerate sub acest aspect. Acordul va fi supus Parlamentului britanic sub forma unei „Cărţi Albe” şi conform regulilor engleze va fi ratificat în mod automat, dacă timp de douăzeci de zile nu mai vine nici o opoziţie. Disecţii asupra rostului economatelor* S’a spus că România e ţara cu legile cele mai progresiste din punct de vedere juridc, dar că aplicarea lor lasă adeseori foarte mult de dorit. Dar nu numai legile, ci și Continuare în mas. 4-a . Bugetul pe exerciţiul 1946-1947 se va stabili la 1 Mai Preşedinţia consiliului de miniştri ne comunică următoarele: întrucât împrejurări ce coincid cu începutul exerciţiului financiar, sunt de natură să creeze situaţii noi cari pot influenţa favorabil evaluările bugetului 1946 1947, guvernul a constatat că este necesar ca proectul de buget întocmit să fie definitiv pe ziua de 1 Mai 1946. Veniturile şi cheltuelile lunii Aprilie 1946, vor fi executate pe baza de 1/12 din bugetul 1945 1946 şi vor fi imputate bugetului pe exerciţiul 1946—1947. Bugetul pe Aprilie 1946 . S. Regele a semnat următorul decret lege care va apare în Monitorul Oficial de Luni 1 Aprilie : ART. 1- — Ministerele şi instituţiunilor autonome cu bugete proprii anexate la bugetul Statului, sunt autorizate ca în intervalul dela 1—30 Aprilie 1946, să îndeplinească toate serviciile publice conform bugetului pe exerciţiul 1945—1946, utilizând 1/12 din creditele definitive constatate la 31 Martie 1946. Se exceptează dela dispoziţiunile alineatului precedent cheltuielile privitoare la salarii şi pensii pentru care creditele vor fi egale cu angajamentele făcute in luna Martie 1946 pentru drepturile personalului cuvenite în cea lună, precum și cheltuelile reprezentând datoria publică și ratele contractuale, pentru care creditele vor fi egale cu ratele exigibile în luna Aprilie 1946. Creditele extraordinare bugetare deschise în cursi exrciţiului 1945/1946 pentru cheltuieli de personal şi materiale necesare funcţionării serviciilor neprevăzute în acel buget, vor fi pentru intervalul 1—30 Aprilie 1946, egale cu cota aferentă pe luna Martie 1946, pentru drepturile şi serviciile pe acea lună. ART. 2. — Dispoziţiunile art. 67 din legea asupra contabilităţii publice nu se aplică creditelor stabilite conform art. I de maisus. pentru perioada 1—30 Aprilie 1948 ART. 3. — fondul pentru deschideri de credite suplimentare şi extraordinare pe luna Aprilie 1946, van 1/2 din cel prevăzut iniţial în bugetul Statului sau instituţiunilor autonome cu bugete proprii anexate bugetului Statului pe exerciţiul 1945/1946. ART. 4. — Prin derogare dela dispoziţiunile art. 72, alin. 2 din legea asupra contabilităţii publice se vor putea deschide credite suplimentare în cazurile în care creditele stabilite conform art. 1 de mai sus nu vor fi suficiente pentru a acoperi trebuinţele serviciilor la care sunt afectate. ART. 5. — Cheltuielile de exploatare şi altele asemănătoare, aferente unei perioade ce depăşeşte creditele stabilite conform art. 1. de mai sus și care trebuie angajate in cursul lunei Aprilie 1946, vor putea fi contractate, prin derularea dela dispozitunile art 79 din legea contabilității publice, cu avizul prealabil al comisiunii permanente pentru realizări de economii de pe lângă Ministrul finanţelor. Aceste angajamente nu pot depăşi creditele definitive la 31 Martie 1946. ART. 6. — In perioada 1—31 Aprilie 1946, se vor percepe pentru Stat şi instituţiunile autonome cu bugete proprii anexate la bugetul Statului, veniturile înscrie în bugetele acestora pe exerciţiul 1945-1946, in conformiate cu dispoziţiunile legilor în vigoare în cursul lunei Aprilie 1946. ART 7. — Toate dispozitiunile legii pentru evaluarea si perceperea veniturilor si pentru fixarea cheltuieiior Statului pe exerciţiul 1945-1943, vor rămâne în vigoare şi pentru perioada 1—30 Aprilie 1946, în măsura in care nu sunt contrarii prevederilor prezentei legi. ART. 8. — Operaţiunile de venituri şi cheltueli efectuate în intervalul dela 1—30 Aprilie 1946, privesc gestiunea exerciţiului 1946-1947 şi vor fi contabilizate în scripte şi conturi separate d® ale exerciţiului 1945-19946. ART. 9. — Dipoziţiunile prezentei legi se vor aplica şi Camerelor profesionale şi instituţiunilor şi întreprinderilor publice prevăzute de art 5 din legea asupra contabilităţii publice afară de bugetele judeţelor, municipiilor şi comunelor. » Raportul d-lui vîcepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru a! afacerilor străine si nil interim la finanţe, take M. S. Regele In conformitate cu dispoziţiunile art. 3 şi 36 din legea asupra contabilităţii publice, toate operaţiunile relative la strângerea veniturilor şi plain cheltuielilor făcute pe seama bugetului exerciţiului financiare 1945 ,in 1946, trebuesc închise la data de 31 Martie 1946, când urmează să intre in vigoare noul buget al anului financiar 1946 şi 1947, împrejurări ivite în preajma încheierii exerciţiului de natură să creieze situaţii noui, care pot influenţa favorabil evaluările bugetului exerciţiului 1946 şi 1947, nu determinat hotărârea de a amâna cu o lună punerea în aplicare a noului buget, ce a fost întocmit la timp de organele Ministerului Finanţelor. In acest scop şi în baza dispoziţiunilor art. 35 din legea contabilităţii pentru o anumită perioadă de timp şi, în exerciţiul următor, propune ş i alăturatul proiect de decridi.re prin ,care ministerele şi institiţiulute autonome cu, bugete proprii anexate la bugetul Statului să fie autorizate ca în in.terv.aiul., dela 1—30 Aprilie 1946, să indefinească tosttţ gpviciile peste Spuroţ» bugetului pe exerciţiul 1945 şi 1946, utilizând 1/12 din creditele definitive constatite la 31 Martie 1946. L LUNI 1 APRILIE 1946 TIMPUL PROBLEMA REVIZUIRII FIRMELOR In ultimul timp forurile superioare economice, au fost sesizate că în anii din urmă numărul firmelor comerciale şi industriale din cuprinsul ţării au sporit într'o foarte mare măsură, fapt care dăunează economiei noastre naţionale. In acest scop ministerul Industriei şi Comerţului a luat măsuri încă din luna octombrie a anului 1944 ca să se interzică eliberarea de noi autorizaţii şi înscrierea în Registrul Comerţului a unui număr de firme din ţară. Deasemenea în ultimul timn autorităţile de resort au efectuat o revizuire a firmelor ajungându-se la constatarea din cercetările efectuate pe teren că firmele expuse radierii se ridică la un procent de 30°/* din totalul celor existente. Din acest prim rezultat autorităţile de resort au ajuns la concluzia că departe de a fi prea numeroase, firmele existente trebue să funcţioneze şi mai departe întrucât cifrele şi datele pe care s-au pus temei nu corespund întru totul rapoartelor prezentate. In consecinţă, forurile de resort se gândesc dacă nu este cazul ca pe viitor să ridice măsurile de restricţie prin care se interzice eliberarea de noui autorizații de funcționare a firmelor. Depunerea calculaţiir de preţuri la asociaţiile profesionale şi oficii Eri a expirat termenul înlăuntrul căruia industraşii cu peste 30 lucrători trebuiau sc repută la asociaţiile profesionale şi oficiile respective calculaţiunile de preţuri, ca acestea să le marteze comisariatului preţurilor. Până în prezent nu au fost înaintate Comisariatului decât circa 10 la sută din listele de preţuri ale industriilor. Se aşteaptă insă ca in cursul săptămânei viitoare să se primească majoritatea listelor de preţuri. In acest scop autorităţile de efort au început să lucreze la alcătuirea comisiunilor de expertiză prevăzute de legea de recalcitare. Comisiunile vor începe sa luurtte întâi la industriile producătoare de materii prime mergând treptat spre cele de suduse labrcate. Pentru ușurarea lucrărilor expertizele vor fi făcute pe grupe de industrii similare. In pag- 3-a CUM SE VOR TINE LICITAŢIILE ȘI TRATĂRILE PRIN BUNA ÎNVOIALĂ Proectul de decret pentru modificarea legii contabilităţii publice. Jurisprudence în câmpul muncii Demisia dată sub imperiul violenţii, in timpul legionarilor. Termenele de preaviz. Obligaţiile firmelor lichidate Judecătoria de Muncă Bucureşti s’apronunţat zilele trecute în acţiunea intentată de d. I. N. Anastasescu împotriva CEC-ului. In speţă, d. Anastasescu, numit în 1939 în comisia permanentă de control a instituţiei, a fost apoi angajat prin contract pe timp de cinci ani — contract ulterior prelungit până în 1945 — ca expert. In 1940, şi-a prezentat demisia, constrâns fiind - susţine d-sa în acţiune — de conducerea legionară a CEC-ului, solicitând drepturile şi despăgubirile cuvenite conform legii, contractelor de muncă. Procesul s-a desbătut in mai multe şedinţe. Martorii citaţi de reclamant, d-nii: Al. Neagu fost membru în consiliul de administraţie al CEC-ului. Radu Mandrea, fost director general şi av. P. Alexandrescu-Roman, membru în consiliu, au arătat că av. Iosif comisarul guvernului legionar şi Mîculescu au făcut presiuni şi intervenţii ca reclamantul să demisioneze, că av. Iosif venea la CEC, îmbrăcat în cămaşă verde purtând revolver, că şi-a depăşit atribuţiile şi că „la CEC, era o stare de nevroză şi teroare exercitată de legionari’. Instanţa a admis acţiunea, in virtutea art. 953 cod. civil care prevede că nu e valabil consimţământul dat prin eroare prin violenţă sau dat. Ar. 956 codul civil precizează împrejurarea când va fi expusă persoana sau averea unui rău ,condamnabil şi prezinte. Faptul de a ameninţa cu percheziţii domiciliare — subliniază instanţa — cu care ocazie să i se strecoare acte cu caracter compromiţător, de a-i produce tulburări la moşie, deci eventual pagube patrimoniale şi a-i pune capitalul în situaţia eventuală de a nu putea continua studiile universitare, constitua o violenţă morală şi ca urmare demisia nu poate fi considerată ca dată de bună voe ci smulsă prin Violenţă. Secţia I-a a Judecătoriei de Muncă Bucureşti a hotărît că avantajele pe cari salariatul ce-și revendică drepturile, le-ar fi putut avea eventual dacă era în serviciu, constitue simple exp«c- M. H. Bac y f» «-fl*.-------- - -----7--,... D» - MAJORĂRI DE CAPITAL SOCIAL Următoarele societăţi anonime şi-au majorat capitalul social: frefacerea Românească «■lela 12,(PIMI.CQ0 la 20 mîlioatre Iri. Fraţii Pescărit de 10 trilioane la 90.CQ0.009 milioane lei prin reevalu. 'rea pc'îviului. jf.-nf.st 7Var'*V» dela 40 r -’Lame la 319.000.000 Eepa Hârtia delà 5,000.000 la «100,000.000 lei prin re evaluare și subscriere de numerar. Bănea prevederea Tecuci, de la 10.000.000 la 15 000 000 lei. Băncile Unite Focșani, dela 15 000.000 la 30 milioerne lei. Parfumul de la 500.000 la 8.000.000 lei. Standard Grafica dela 12.000.000 la 132.000.000 lei. Refacerea tunelului Sângsorgian Săptămâna trecuta au fost terminate lucrările de îrefacere a tunelului SâRRegiu de pe linia I- va Mică — Rodna Veche. Lucrările, cari au fost făcute în regie de C. F.R. au totalizat 30.000.000 lei cheltueli. a-a *0+ 4Ht- Negocierile economice româno ungare După cum am arătat în numărul nostru trecut, delegaţia română în fromte cu d. dr. T. Cristurianu continuă tratativele comerciale cu delegaţia maghiară prezidată de d. consilier Hardy. In legătură cu aceasta doţii Hardy şi dolez, s'au prezentat ieri dimineață d-lui Mihail Monda, secretar general la Comisa, finarul General al Comerțului Exterior cu care a avut o lungă întrevedere.