Argus, aprilie 1946 (Anul 35, nr. 9833-9853)

1946-04-01 / nr. 9833

ANUL XXXV Nr. 9833 ctriTi si rafpendiji TIMPUL cm uftiwih stiri interne ti txtonw j V V re « ABONAMENTE! Ui 60.000 12 luni: Particulari »i firmă individuala Ui 100.000 12 luni: Bănci, Societăţi, Autorităţi sub rezerva urcării preţurilor In străinătate tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 4 PAGINI 200 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI BIROURILE: Preocupări Noul buget general al statu­lui a fost întocmit­ Ţinem sa arătăm, dela început, că nici când sarcina unui vistiernic n‘a fost­ mai ingrată şi dibăcia co­laboratorilor săi pusă la mai grea­ încercare. S‘au dus vre­murile când discuţia era cum să se obţie un echilibru perfect în­tre venituri şi cheltueli. Pe atunci, trăiam sub mitul exce­dentului. Fiecare ministru de finanţe voia să obţină alei exce­dent. Şi, fiecare membru al opo­ziţiei se silea, din răsputeri, să­­dovedească dimpotrivă că aşa cum a fost întocmit bugetul nu satisface nevoile esenţiale ale ţării şi că, zor nevoie, se vă ajunge la un deficit. Pâ­nă la urmă nici vistierni­cul, nici opozanţii lui nu deter­minau buna desfăşurare a fi­­nanţelor publice. ^Determinantă era ploaia- "Aveam o recoltă îm­belşugată, puteam fi siguri de Venituri îndestulătoare. Dimpo­­potrivă, producţia agricolă era mica, golurile nu puteau fi um­­­plute din veniturile ordinare şi, atunci, se recurgea la împrumu­turi sau la expediente de trezo­rerie. Acum e altfel. Cifra globala a bugetului a fost statornicită la 6.600.000.000 000 lei. După unele studii şi din dorinţa de a nu se influenţa în rău desfăşu­rarea vieţii economice, se pare că s-a ajuns la o micşorare până la 5.700.000.000000 lei. Chiar aşa micşorată, cifra bugetului este enormă. Suntem tovarăşi buni cu o serie întreagă de ţări europene cari îşi văd ci­frele umflate din cauza urmări­lor războiului. După câte s‘a anunţat, nu este vorba de o aplicare im­e­diată a întregului buget.­­­0­aţă de perspectivele unor ameliorări­­de ordiin financiar, perspective determinate de situaţia locală economică şi de bunăvoinţa pe care guvernanţii noştri sunt siguri că o vor întâmpina, s-a decis ca, deocamdată, să se lu­creze cu douasprezecim­i- Hotă­rî­re­a e bună, cât se poate de bună. Idealul e să ai un buget di­nainte stabilit. Să ştii cât poli să încasezi şi cât trebue să cheltueşti. In vremuri excepţio­nale însă ca acelea prin care trecem, când preţurile se urca de la o zi la alta, când survin bugetare factori necunoscuţi ,dar genera­tori de cheltueli, un buget ri­gid nu este cu putinţă. Nici măcar capitolul salariilor nu poate fi determinat cu exacti­tate, deoarece şi acest capitol variază după costul vieţii. Dacă împrejurările interna­ţionale nu ar fi fost aşa cum sunt astăzi, poate că am fi putut re­curge şi la un al treilea mijloc, acela al unnui împrumut extern. In situaţia actuală însă, aceas­tă cale ne este cu desăvârşire în­c­hi­pă. Să fim conştienţi de ce în­seamnă un buget întocmit în a­­sem­enea co­ndiţii. Se vor cere jertfe mari. Le şi vedem din principiile generale ale nouilor legi financiare. E o datorie ce­tăţenească ca fiecare să dea cinstit şi deschis, fără precupe­­ţiri şi fără evaziuni. Bine­înţe­les că şi miinisterul de finanţe trebue să ţie seama de diferite stări speciale-Dreptatea fiscală e o himeră greu de atins. Socotim, însă că putem face totuși naşi spre ea. έn început e hotărîrea de a se scădea cotele impozitului pe salarii. Tot așa noul regim al impozitului global. Pe aceiași cale, ar mai trebui să se meargă atunci când e vorba de între­prinderile comerciale și indus­triale cari din cauza împreju- rarilor aproape că nu mai au nici un fel­­de activitate. Cunoaștem industrii cari nu lucrează din lipsă de materii prime. Plătesc salarii, plătesc și taxe. Dacă am exagera, stator­­nicindu-le impuneri după nor­mele trecute când erau în plină activitate, le-am condamna unei lichidări rapide. Tot aşa şi cu o serie de firme comerciale cari mi lucrează cu mărfuri dosite «,i­ci, facturi măsluite. Trebue să ţinem seama de conjunctura fiecărei cantităţi economice în parte. Ştim că acest fapt nu e deloc u­­şor. Dar. trebue să amncem 'a Idiscriminărî. fără de cari mnifp întrepritndefi ar. fi p-ri­m°idmtp.. Suntem cu totul de acord cu noul sistem al impozitelor pro­gresive. O bună aşezare a cote­lor este, deasemeni, menită să promoveze justiţia fiscală. Dar George Stroe ( Continuare in pag. 2-a ) IP* îi A\ 1TA\ I INDUSTRIE! Şl ElNAâju Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 DIRECTOR I Mm All PUBL­IT­AT­EA se primeşte la administraţia barului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARUPS" S­­A. înscris s*4 .­­II. 203 Trib. Ilfov Sâmbătă 30 Martie 1946 BURSA Târgul liber al acţiunilor — Sâmbătă Bursa nu funcţionea­ză — a fost susţinut­ S-au în­cheiat câteva operaţiuni, la cursurile: Astra Română 138.000-Steaua Română 62.000. Credit Minier emis. XT şi XII 6800—7000. Letea 7300 Mica 17.000. Gaz Metan 20.000. Aur pui 2800—3000 (cereri active). Reşiţa neoptate 14.500. Reşiţa pui 10 000. S. T. R. 8800—0000. Banca Naţională a României 75 000. Banca Românească 4800. Credit industrial 4100. Aurul si valutele Preţul medaliei s-a men­ţinut la 840.000 lei. Au mai cotat: Napoleonul 770.000 Dolarul 42.500 Lira sterlină banknote a I 1st. 70.000 Lira sterlină bancnote mari 35.000 Francul elveţian 10.000 Leva 27 Preţul bumbacului indigen Comisariatul preţurilor a sta­bilit preţul bumbacului egrenat indigen (puf) la 14.700 lei kgr. iar al firelor din acest bumbac baza no- 20T, la cei 44.300 kgr. Depunerea declaraţii­lor de stoc Azi expiră t­­r­men*d­­ie depunere a declara­țiilor de stoc. Forurile de re­sort nu au mai acordat nicio prelungire. începând de Luni / A­­prilie, organele de con­trol ale Comisariatului preţurilor vor trece la ve­rificarea pe teren a apli­cării deciziei de declara­rea­ stocurilor. Refacerea fabricei de zahăr Rîpiceni Cooperativa „înfrăţirea mun­citorilor şi ţăranilor­ Ripiceni“ numărând circa 10.000 membri a făcut demersuri la autorită­ţile de resort pentru refacerea fabricei de zahăr Ripiceni. In demersurile făcute se a­­rată că această cooperativă compusă din foştii salariaţi şi muncitori ai fabricei şi cultiva­tori de sfeclă din regiune, şi-a luat asupra ei sarcina refacerii fabricei Ripicinei distrusă în timpul războiului şi se cere a­­jutorul Statului prin înfiinţa­rea unei suprataxe de 50/• la preţul actual al zahărului. Noul preţ al zahărului La Comisariatul general al preţului se lucrează la recalcularea actualului preţ al zahărului, în urma urcării preţului la sfecla de zahăr şi a cheltuelilor de fabricaţie. Noul preţ care reese din calculul autorităţilor este de 11OOO lei kgr. Registrele cronologi­' C€î««a Forurile economice de resort studiază actualmente problema registrelor cronologice, terme­nul pentru punerea în practică a acestora expirând la 28 Mar­tie a. c. S-a cerut însă de către indus­triaşi şi comercianţi atât o pre­lungire a acestui termen, cât şi o modificare a deciziei care pre­vede înfiinţarea acestui regis­tru. Chestiunea a ajuns la d. Petre Bejan ministrul indus­triei şi comerţului, care încă nu a luat nici o hotar­âre­ import de cărţi de spe­cialitate din Franţa Comisariatul general al Co­merţului Exterior, a acordat a­­probarea unui import de cărţi de specialitate care urmează să se efectueze din Fra­nţa. O parte din aceste cărţi au fost comandate de către biblio­tecile facultăţilor din Capitală, ele fiind comandate la editura „Hachette“ din Paris. Săptăm­âna financiară de fidus Au început examenele fisc­ale.-Aspectele acordului an® lo-elveţian.-Discuţii asupra rostului economate­lor.-Producţia de oţel a Germaniei.-Bursa Comis­urile de impuneri au înce­­put în cursul acestei săptămâni ac­tivitatea pe t­eren. Aceste com­isiuni au însărcinarea să stabiească nor­mele unei cât mai echitabile şi mai lesnicioase aşezări a forurilor, care pe lângă că sunt grele, sunt şi complicate. Negustorii ar fi adeseori bucuroşi să dea mai mult, dar cel puţin să ştie că sunt „în regulă“, pentru că fiecare paragraf şi fiecare interpre­tare a legilor să nu le mai inspire teama unui conflict cu prea exce­­sivii delegaţi ai fiscului. Tot comisiunile trebue să cerce­teze sub aspectul intereselor gene­rale, sugestiile făcute de asocia­ţiile profesionale în ce priveşte ordinea de importanţă a contribuabililor şi să confrunte aceste propuneri cu situaţia de fapt. Sa pare că unele organizaţii pro­fesionale nu s’au pus nicî de acord asupra clasficării comercianţilor respectivi şi n’au depus tablourile cerute sub motiv că din lipsa date­­lor necesare, nu sunt în măsura să stabilească o erarhie în ce privite puterea de contribuţie a negustori­lor din ramura respectivă. In general, examenul pe care tre­buie să-l dea contribuabilul In­ faţa fiscului e cât se poate de greu căci pe lângă complectarea chpstimnab­i- lui în faţa instanţei de impuneri, el trebu­ie să declare vânzăreo­r me­­die zilnică, numărul zilnic a! vân­zărilor, preţurile de vânzare şi nu­mărul salariaţilor, toate aceste doar pentru a se stabili cifra de afaceri şi a se dovedi sinceritatea registre­lor. Lucrul acesta cam aminteşte în­trebarea cu privire la tonajul, vi­teza şi dimens­iunile unui vapor, pentru ca din toate acestea să se deducă... vârsta căpitanului! Să sperăm că pe măsura evoluţiei spiritului democratic, care nu vrea asuprirea aproapelui ci ajutorarea lui, se vor înfiinţa cu timpul şi co­­misiuni care să cerceteze posibili­tăţile unei cât mai puţin complicate stabiliri a impunerilor, pentru ca datoria de a-şî îndeplini obligaţiu­nile faţă de stat să nu mai fie con­siderată de cetăţean sub presiunea terorismului fiscal, ci ca un act pe care să-l împlinească în mod con­ştient şi cu ini­ma uşoară. ASPECTELE ACORDULUI ANGLO-ELVEŢIAN Ziarele britanice comentează fa­vorabil acordul recent încheiat în­tre Anglia Elveţia, constatând că prin creditele acordate, Elveţia se finanţează pe timp de doi ani, defi­citul rezultând din balanţa de plăţi an­glo-elveţiană. »„Financial Times” arată că acest acord înseamnă o verigă importantă în lanţul pactelor ce trebuiesc în­cheiate cu ţările din vestul Europei şi o garanţie a raporturilor gene­rale de paritate stabilă. Prin acordul încheiat, Elveţia preia riscul cursului ce derivă din exporturile destinate Angliei şi a­­­ceasta până la concurenţa sumei de 15 milioane lire şi se obligă să plă­tească în aur importurile pe­­X*nu le va face peste suma de cinci milioane lire. , Faptul că Elveţia s’a declarat de acord să primească lire sterline imnpru ePVPKuÿ imm poate fi deasemenea socotit ca un element pozitiv al acordului şi ca un stimulent pentru legăturile din­tre cele două ţări. In general, presa engleză crede că ţările din ,jsona lirei” nu trebuie să facă importuri de mărfuri decât pe măsura nevoilor, aşa că deocam­dată furnizarea de produse elveţiene trebuie considerate sub acest aspect. Acordul va fi supus Parlamentu­lui britanic sub forma unei „Cărţi Albe” şi conform regulilor engleze va fi ratificat în mod automat, dacă timp de douăzeci de zile nu m­­ai vi­ne nici o opoziţie. Disecţii asupra rostului economatelor* S’a spus că România e ţara cu le­gile cele mai progresiste din punct de vedere jurid­c, dar că aplicarea lor lasă adese­­ori foarte mult de dorit. Dar nu numai legile, ci și Continuare în mas. 4-a . Bugetul pe exerciţiul 1946-1947 se va stabili la 1 Mai Preşedinţia consiliului de miniştri ne comunică următoarele: întrucât împrejurări ce coincid cu începutul exerciţiului financiar, sunt de natură să creeze situaţii noi cari pot influ­enţa favorabil evaluările bugetului 1946 1947, guvernul a con­statat că este necesar ca proectul de buget întocmit să fie de­finitiv pe ziua de 1 Mai 1946. Veniturile şi cheltuelile lunii Aprilie 1946, vor fi execu­tate pe baza de 1/12 din bugetul 1945 1946 şi vor fi imputate bugetului pe exerciţiul 1946—1947. Bugetul pe Aprilie 1946 . S. Regele a semnat urmă­torul decret lege care va apare în Monitorul Oficial de Luni 1 A­prilie : ART. 1- — Ministerele şi instituţiunilor autonome cu bugete proprii anexate la bugetul Statului, sunt autorizate ca în intervalul dela 1—30 Aprilie 1946, să în­deplinească toate serviciile publice con­form bugetului pe exerciţiul 1945—1946, utilizând 1/12 din creditele definitive constatate la 31 Martie 1946. Se exceptează dela dispoziţiunile ali­neatului precedent cheltuielile privitoare la salarii şi pensii pentru care creditele vor fi egale cu angajamentele făcute in luna Martie 1946 pentru drepturile per­sonalului cuvenite în cea lună, precum și cheltuelile reprezentând datoria pu­blică și ratele contractuale, pentru care creditele vor fi egale cu ratele exigibile în luna Aprilie 1946. Creditele extraordinare bugetare deschi­se în cursi exrciţiului 1945/1946 pentru cheltuieli de personal şi materiale nece­sare funcţionării serviciilor neprevăzute în acel buget, vor fi pentru intervalul 1—30 Aprilie 1946, egale cu cota aferentă pe luna Martie 1946, pentru drepturile şi serviciile pe acea lună. ART. 2. — Dispoziţiunile art. 67 din legea asupra contabilităţii publice nu se aplică creditelor stabilite conform art. I de mai­­sus. pentru perioada 1—30 Aprilie 1948 ART. 3. — fondul pentru deschideri de credite suplimentare şi extraordinare pe luna Aprilie 1946, va­n 1/2 din cel pre­văzut iniţial în bugetul Statului sau ins­­tituţiunilor autonome cu bugete proprii anexate bugetului Statului pe exerciţiul 1945/1946. ART. 4. — Prin derogare dela dispozi­­ţiunile art. 72, alin. 2 din legea asupra contabilităţii publice se vor putea deschi­de credite suplimentare în cazurile în care creditele stabilite conform art. 1 de mai sus nu vor fi suficiente pentru a acoperi trebuinţele serviciilor la care sunt afectate. ART. 5. — Cheltuielile de exploatare şi altele asemănătoare, aferente unei perioade ce depăşeşte creditele stabilite conform art. 1. de mai sus și care tre­­buie angajate in cursul lunei Aprilie 1946, vor putea fi contractate, prin de­­rularea dela dispozitunile art 79 din le­­gea contabilității publice, cu avizul prea­labil al comisiunii permanente pentru realizări de economii de pe lângă Mi­nistrul finanţelor. Aceste angajamente nu pot depăşi creditele definitive la 31 Martie 1946. ART. 6. — In perioada 1—31 Aprilie 1946, se vor percepe pentru Stat şi in­­stituţiunile autonome cu bugete proprii anexate la bugetul Statului, veniturile înscrie în bugetele a­cestora pe exer­ciţiul 1945-1946, in con­formiate cu dis­­poziţiunile legilor în vigoare în cursul lunei Aprilie 1946. ART 7. — Toate dispozitiunile legii pentru evaluarea si perceperea venitu­rilor si pentru fixarea cheltuieiior Sta­tului pe exerciţiul 1945-1943, vor rămâ­ne în vigoare şi pentru perioada 1—30 Aprilie 1946, în măsura in care nu sunt contrarii prevederilor prezentei legi. ART. 8. — Operaţiunile de venituri şi cheltueli efectuate în intervalul dela 1—30 Aprilie 1946, privesc gestiunea exerciţiului 1946-1947 şi vor fi contabili­zate în scripte şi conturi separate d® ale exerciţiului 1945-19946. ART. 9. — Dipoziţiunile prezentei legi se vor aplica şi Camerelor profesionale şi instituţiunilor şi întreprinderilor pu­blice prevăzute de art 5 din legea a­­supra contabilităţii publice afară de bu­getele judeţelor, municipiilor şi comu­nelor. » Raportul d-lui vîcepreşe­­dinte al Consiliului de Mi­niştri, ministru a! afacerilor străine si nil interim la finanţe, tak­e M. S. Regele In conformitate cu dispoziţiunile art. 3 şi 36 din legea asupra contabilităţii publice, toate operaţiunile relative la strângerea ve­niturilor şi plain cheltuielilor făcute pe sea­ma bugetului exerciţiului financiare 1945 ,in 1946, trebuesc închise la data de 31 Martie 1946, când urmează să intre in vi­goare noul b­uget al anului financiar 1946 şi 1947, împrejurări ivite în preajma încheierii ex­erciţiului de natură să creieze situaţii noui, care pot influenţa favorabil evaluările bu­getului exerciţiului 1946 şi 1947, nu deter­minat hotărârea de a amâna cu o lună pu­nerea în aplicare a noului buget, ce a fost întocmit la timp de organele Ministerului Finanţelor. In acest scop şi în baza dispoziţiunilor art. 35 din legea contabilităţii pentru o an­u­mită perioadă­ de timp şi, în exerciţiul urmă­tor, p­ropune ş­ i alăturatul proiect de decrid­­­i.re prin ,care ministerele şi institiţiulute autonome cu­, bugete proprii anexate la bu­getul Statului să fie autorizate ca în in­­.­terv.aiul., dela 1—30 Aprilie 1946, să inde­­finească tosttţ gpviciile peste Spuroţ» bugetului pe exerciţiul 1945 şi 1946, utili­zând 1/12 din creditele definitive constati­­te la 31 Martie 1946. L LUNI 1 APRILIE 1946 TIMPUL PROBLEMA REVIZUIRII FIRMELOR In ultimul timp forurile su­perioare economice, au fost se­sizate că în anii din urmă nu­mărul firmelor comerciale şi in­dustriale din cuprinsul ţării au sporit într'o foarte mare mă­­sură, fapt care dăunează eco­nomiei noastre naţionale. In acest scop ministerul In­dustriei şi Comerţului a luat măsuri încă din luna octom­brie a anului 1944 ca să se in­terzică eliberarea de noi­ auto­rizaţii şi înscrierea în Regis­trul Comerţului a unui număr de firme din ţară. Deasemenea în ultimul tim­n autorităţile de resort au efec­tuat o revizuire a firmelor a­­jungându-se la constatarea din cercetările efectuate pe teren că firmele expuse radierii se ridică la un procent de 30°/* din totalul celor existente. Din acest prim rezultat auto­rităţile de resort au ajuns la concluzia că departe de a fi prea numeroase, firmele exis­tente trebue să funcţioneze şi mai departe întrucât cifrele şi datele pe care s-au pus temei nu corespund întru totul ra­poartelor prezentate. In consecinţă, forurile de re­sort se gândesc dacă nu este cazul ca pe viitor să ridice mă­surile de restricţie prin care se interzice eliberarea de noui au­torizații de funcționare a fir­melor. Depunerea calculaţii­­r de preţuri la asociaţiile profesionale şi oficii Eri a expirat termenul înlăuntrul căruia indus­­traşii cu peste 30 lucră­tori trebuiau sc r­epută la asociaţiile profesiona­le şi oficiile respective calculaţiunile de preţuri, ca acestea să le marte­ze comisariatului preţu­rilor. Până în prezent nu au fost înaintate Comisaria­tului decât circa 10 la su­tă din listele de preţuri ale industriilor. Se aş­te­a­ptă insă ca in cursul săptămânei viitoare să se primească majoritatea li­stelor de preţuri. In acest scop autorităţile de e­fort au început să lucre­ze la alcătuirea comisiu­­nilor de expertiză prevă­zute de legea de recalcit­­are. Comisiunile vor începe sa luu­­rtte întâi la indus­triile producătoare de ma­terii prime mergând trep­tat spre cele de s­­uduse la­br­cate. Pentru ușura­rea lucrărilor expertizele vor fi făcute pe grupe de industrii similare. In pag- 3-a CUM SE VOR TINE LICITAŢIILE ȘI TRATĂRILE PRIN BUNA ÎNVOIALĂ Proectul de decret pentru modificarea legii contabilităţii publice. Jurisprudence în câmpul muncii Demisia dată sub imperiul violenţii, in timpul legionarilor. Termenele de preaviz. Obligaţiile firmelor lichidate Judecătoria de Muncă Bucureşti s’a­­pronunţat zilele trecute în acţiunea intentată de d. I. N. Anastasescu îm­potriva CEC-u­lui. In speţă, d. Anastasescu, numit în 1939 în comisia permanentă de control a instituţiei, a fost apoi angajat prin contract pe timp de cinci ani — con­tract ulterior prelungit până în 1945 — ca expert. In 1940, şi-a prezen­tat demisia, constrâns fiind - sus­ţine d-sa în acţiune — de conducerea legionară a CEC-ului, solicitând drep­turile şi despăgubirile cuvenite con­form legii, contractelor de muncă. Procesul s-a desbătut in mai multe şedinţe. Martorii citaţi de reclamant, d-nii: Al. Neagu fost membru în con­siliul de administraţie al CEC-ului. Ra­du Mandrea, fost director general şi av. P. Alexandrescu-Ro­man, membru în consiliu, au arătat că av. Iosif comisarul guvernului legionar şi Mîcu­­lescu au făcut presiuni şi intervenţii ca reclamantul să demisioneze, că av. Iosif venea la CEC, îmbrăcat în că­maşă verde purtând revolver, că şi-a depăşit atribuţiile şi că „la CEC, era o stare de nevroză şi teroare exer­citată de legionari’­. Instanţa a admis acţiunea, in virtutea art. 953 cod. civil care prevede că nu e valabil consimţământul dat prin eroare prin violenţă sau dat. Ar. 956 codul civil precizează împrejurarea când va fi expusă persoana sau ave­rea unui rău ,condamnabil şi prezinte. Faptul de a ameninţa cu percheziţii domiciliare — subliniază instanţa — cu care ocazie să i se strecoare acte cu caracter compromiţător, de a-i pro­duce tulburări la moşie, de­ci eventual pagube patrimoniale şi a-i pune ca­pitalul în situaţia eventuală de a nu putea continua studiile universitare, con­stitua o violenţă morală şi ca urmare demisia nu poate fi considerată ca dată de bună voe ci smulsă prin Vio­len­ţă. Secţia I-a a Judecătoriei de Muncă Bucureşti a hotărît că avantajele pe cari salariatul ce-și revendică drepturile, le-ar fi putut avea eventual dacă era în serviciu, constitue simple exp«c- M. H. Bac y f» «-fl*.-------- - -----7--,... D» - MAJORĂRI DE CAPITAL SOCIAL Următoarele societăţi anonime şi-au majorat capitalul social: frefacerea Românească «■lela 12,(PIMI.CQ0 la 20 m­î­­lioatre Iri. Fraţii Pescărit de 10 trilioane la 90.CQ0.009 milioane lei prin reevalu. 'rea pc'îviului. jf.-nf.st 7Var'*V» dela 40 r -’Lame la 319.000.000 Eepa Hârtia delà 5,000.000 la «100,000.000 lei prin re­ evaluare și subscriere de numerar. Bănea prevederea Te­cuci, de la 10.000.000 la 15 000 000 lei. Băncile Unite Focșani, dela 15­ 000.000 la 30 mi­lioerne lei. Parfumul de la 500.000 la 8.000.000 lei. Standard Grafica dela 12.000.000 la 132.000.000 lei. Refacerea tunelului Sângsorgian Săptămâna trecuta au fost terminate lucrările de îrefacere a tunelului SâRRegiu de pe linia I­- va M­ică — Ro­d­na Veche. Lucrările, cari au fost făcute în regie de C. F.R. au totalizat 30.000.000 lei cheltueli. a-a *0­+ 4Ht- Negocierile economice româno­ ungare După cum am arătat în numărul nostru trecut, delegaţia română în from­te cu d. d­r. T. Cristuria­­nu continuă tratativele comerciale cu delegaţia maghiară prezidată de d. consilier Hardy. In legătură cu aceasta d­oţii Hard­y şi dol­ez, s'au prezentat ieri dimineață d-lui Mihail Monda, se­­cretar general la Comisa, finarul General al Comer­țului Exteri­or cu care a avut o lungă întrevedere.

Next