Argus, decembrie 1946 (Anul 36, nr. 10021-10032)
1946-12-01 / nr. 10021
1/ / ANUL XXXVI Nr. 10.021 Ci0«i $ răs^aed»|l TIMPUL :i» ultimel* ?DR »MWSMM. - • interna $$ «etern*» ABONAMENTEi tei 1^0 030 12 liMti Particulari st %*»:« indhidrate Lei &&CMOOO 12 luni* Hftod, Socicuu Autorii## sub rezerva urcfcsfc prețurilor pfcKAunim>fifl—Tniiiimisiiinwiaiiip»»»»» iwiiii"wnrrwwmimii.j_.:i -ir.riwiiimMiMiiinwmmmm wiMuimwnni^**" Int străinătate birtui fe funcțiune de cop »«chile poştale internaţionale Efortul economic a! Cehoslovaciei Nu numai pentru noi ci şi pentru alte ţări cari îşi strunesc energ'îie răvăşite de cotropirile ÎăîfoUiUîui în scopul refacerii şi presau-economie., de pace pe noi (feint*, sociale, realizările ne până BOU) şi planurile economice de wiser ale Cehoslovaciei merită să Ihp 1 »-rtftt.a te jianul de doi ani“ este prin Sitefete cifrele pe care le cuprinde sinteza unor ambiţii nobile şi a unor taagAtive curajoase puse în Slujba intereselor colective. Acest pito prevede valorificarea mate- VisAcr prme ale ţării, nu numai «egt nivelul actual, ci peste nivelul anului 1937, deşi de atunci sau produs prin cotropirea Germaniei atâtea defecţiuni, iar în timpul din urmă peste 1.500.000de lucrători calificaţi şi muncitori agricoli de origină germană au fost scoşi din procesul de pro-Wiaaxy Cehoslovac prevede pentru aliaţi 1047—1918 sporirea exgloatorcilor carbonifere cu 17—21 la ardie peste randamentul actual, creştarea producţiei de oţel cu 38 la sută, a debitului de electricitate cu 35 la sută, respectiv 75 la sută faţă de nivelul dinaintea războiului. Dar nu numai în domeniul industrial forurile economice Cehoslovace au în vedere realizarea unor astfel de recorduri, ci şi în sect.nou agricol unde se precede în mai toate domeniile şi în deosebi în creşterea vitelor şi în industrializarea produselor agricole urcarea cu 100 la sută a coeficientului actual. Economia dirijată a Cehoslovaceiei pune din plin accentul pe o muncă dârză, şi pe o sporire la maximum a producţiei. Situând această concepţie la temelia planului de doi ani, forurile cărmuitoare Cehoslovace au declarat categoric : „Trebue sa aducem la îndeplinire o intensă mobilizare a lucrului nostru în agricultură şi industrie. Este cu neputinţă să ridicăm standardul de viaţă al poporului fără un nou aflux de lucrători în producţia agricolă şi industrială.Aceasta presupune în primul rând pregătirea de noi cadre m vederea înlocuirii mâne de lucru eliminate din producţie. Dar guvernul din Praga nu se mulţumeşte numai să pună în aplicare un plan teoretic, ci înţelege sâ ia dintru început măsurile necesare pentru a reprima cu severitate toate defecţiunile morale de oriunde s-ar ivi. Astul, Comitetul Naţional Central a avertizat unele sectoare ale oraşului Praga, cari încercau sa submineze moralul ofensivei de acţiune, că va aplica amenzi şi va pedepsi cu închisoare şi cu internarea în lagăre pe toţi aceia care prin atitudinea lor sun prin neindeplinirea unei munci efective, sabotează perspectivele de realizare ale programului economic. Pentru a preîntâmpina numeroase obstacole de ordin financiar pe care«» află în practică realizarea unui program atât de uriaş, guvenul cehoslovac nu a redus totuşi numărul funcţionarilor publici deşi acesta a crescut cu 70 mii faţă de nivelul dinaintea războiului,, dar a diminuat numărul sărbătorilor oficiale deasemenea a organizat „brigăzi de voluntari“ pentru lucrul in mine şi a hotărât ca în timpul vacanţelor toţi studenţii să fie obligaţi să lucreze pe şantiere, sancţionând orice lipsuri cu excluderea din universităţi. Acest imperativ al intensificării randamentului de muncă, a pus implicit problemă urcării salariilor. Soluţia este destul de grea dacă ţinem seama de tendinţa forurilor cehoslovace de a reduce preţurile şi a preveni inflaţia. Perspectivele iernii nu sunt deasemenea de natură să uşureze împlinirea programului. Naţionalizarea industriilor, desvoltarea exporturilor şi plata livrărilor făcute de UNRR, vor trebui să se desfăşoare astfel încât să se confirme prevederile pline de curaj ale guvernului din Praga și să-i dea atisfel din plin suportul moral al întregii opinii publice. S. Sattin UN ÎMPRUMUT DE 1 MILIARDE PENTRU S. T. B. Garantarea împrumutului se va face prin ipotecarea averei Societăţii. Ce condiţii pune Ministerul de finanţe In ultimele luni societatea tramvaielor bucureştene, a solicitat mereu atât ministerului de finanţe cât şi consiliului superior economic un credit important în lei şi în devize străine pentru refacerea instalaţiilor,a vehiculelor şi extinderea exploatării prin punerea în circulaţie a numărului maxim de vagoane. Inmemoriile înaintate forurilor în drept societatea a arătat că se află într’o grea situaţie financiară care nu s’ar putea re- media decât printr’o refacere a parcului de vagoane şi linii cu sprijinul creditului Statului. În concluzie STEList solicita un credit de 99 miliarele Iei din cae de o parte urma să servească achiziţiilor de materiale de pe piaţa interna şi cheltueii lor de întreţinere, iar artă achiziţiilor de şine de tramevai, motoare electrice, cabluri, etc., din strai natale. Ttratativele duse de S. T. B. de importante firme din Cehoslovacia şî URSS, au îngăduit întocmiră© unui plan de import care se cifrează la 5 40.030 Ft. elveţieni şi 13 milioane coroane cehe CONDIŢIILE FUSE DE MINISTERUL DE FINANŢE In baza oiciului general al planurilor de investiţii, înzestrare şi furnituri publice, ministerul de finanţe a pus următoarele condiţii pretabile pentru acordarea creditului: I. Acordul Primăriei Municipiului la ipotecarea acesteia, in vedderea garantării împrumutului. 2. Declararea de către S. T. B. a creditelor* de care are nevoie prmtru fiecare sector și anume: reparații, investiții noi, credite de rulment, etc., S.3. Subordonarea creditelor în devize până la eXaminarea problemei de ansamblu de către Consiliul Superior Economic şi Comistăriatul Comerţului Exterior. UN CREDIT DE 15 MILIARDE LEI Dacă Societatea tramvaielor şi primăria municipiului vor putea oferi ministerului de finanţe garanţiile cerute, ministerul va face demersurile necesare atât la CAFA cât şi BNR pentru aprobarea unui împrumut de 15 miliarde lei. , In şedinţa de ori a consiliului de administraţie a STE-ului la care au luat parte şi delegaţii ministerului de finanţe s’a hotărît să se ceară primăriei acordarea autorizaţiei de ipotecare a averei societății pentru ca împrumutul să poată deveni operant. — m. s. — 4 PMHM 90S LEI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI, BIROURILEi «ISTRIEI Șl FINANȚui mrcotor: MIHAIL HURTIG WW Duminică 1 Dea 1946 PUL ou sitSImd® |(ir* imm-.-y '.tiiciwiwwrtiiw^iii ■ extern« Sir. Sărindar, IS Td 3.85.44 - óit P U B TAT E A É < wv- * J rfátóinistratia ţî îtlitote «goutufe 3e P"’’ Proprietar i „AROCS“ § strath «artsi» kitette t®. Proprietar „A.ROOS“ S A Unsrirs» store N* *9* ‘ 3**1h VINERI PIAŢA 20 NOEMBRiE închiderea* activităţii săptămânale a bursei s’a desfăşurat într’o ambianţă mai plăcută. Bancarele au evoluat într’un târg restrâns, operaţiuni fără importanţă, cursuri slabe. Grupul petroliferelor (tu beneficiat lfi H li'iill ||- iiimfim.f.i Innmn ^.nlnrimi, puse în discuţiune, au înregistrat sporuri. Activitatea a fost mai intensă la industri alte minieres/wimfe de cursuri moderate. Acţiunile întreprinderilorle transport comunicaţii au avut o mişcare lentă: cursurile, în pante, ameliorate. Efectele publice: lărgi comprimat la numai trei valori cu rezultate satisfăcătoare. CONFRUNTAREA PARTIZILOR FISCALE Ministerul finanţelor a hotărât sa se verifice şi să se confrunte parţiale administraţiilor financiare cu cele ale perepeţiilor pentru a se constata dacă toate debitele fiscale au fost corect şi complect înscrise. Această măsură a fost luată avându-se in vedere în special închiderea exerciţiului financiar pe anul incurs. CONTRIBUŢIA INDUSTRIEI LA AJUTORAREA REGIUNILOR LOVITE DE SECETA Uniunea Generală a Industriaşilordin România a luat hotărârea de a publica datele privind contribuţia industriei la opera de ajutorar a regiunilor bântuite de secetă Prima listă însumează 261.838.000 lei din care Uzinele Vulcan au vărsat 47 milioane, Standard — Telefoane 37 milioane, Cablul Românesc 30 milioane, întreprinderile Pichet 30 milioane, Intreprinderii e Costinescu 24 lui milinane, Nitrogen 10 milioane si Solvay 10 milioane lei, 1D. MIRCEA SOLACOLU SE INAPOIAZA SAPTAMANA VIITOARE D. MIRCEA SOLACOLU, Comisarul General al Comerţului exterior a anuntat ori de la fterna pe calea unei convorbiri telefonice, cărotativele pe cari le duce în Elveţia, vor lua sfârşit peste câteva zile, astfel că d-sa se va înapoia în ţară cel mai târziu la sfârşitul săptămânii viitoare Această comunicare telefonică a fost determinată Şi de faptul că un ziar de după amiază a publicat o ştire potrivit căreia d. ministru Solacolu n’ar intenţiona să se întoarcă în ţara, deocamdată. NU SE ACORDA DEBITE M A T. IN MOD EXCEPŢIONAL Administraţia comercială M. A- T. a hotărât să nu se mai acorde sub niciun motiv brevete de cârciumă în comunele urbane, decât în limita locurilor vacante, adică de un debit de 800 locuitori. Ca atare, s-a dispus ca administraţiile financiare să nu mai innluteze cereri pentru acordarea in mod excepţional de brevete M. A. X. ITIBERIUT MOSOIU RAMANE GUVERNATOR AL BĂNCII NAŢIONALE_______________ Din informaţiile pe care le deţinem, d. prof. TIBERIU MOŞOIU guvernatorul Băncii Naţionale urmează să rămână la postul său, cel puţin până la ei,fix carea institut”1”5 de emisiune. Abia după acest eveniment se va pune în discuţie noua organizare şi conducere a Băncii Naţionale. RIDICAREA UNOR BREVETE DE BĂUTURI SPIRTOASE Administraţia comercială a motropolului alcoolului a luat măsura să se cerceteze dacă invalizii derăzboiu cari au obţinut sau vor obţine brevete de vânzare a băuturilor spirtoase în comunele urbane, exercită comerţul pe cont propriu sau sunt speculaţi de dersoane interpuse. Brevetele invalizilor cari nu exercită personal comerţul de băuturi spirtoas vor fi propuse pentru anulare. Dificitârîie industriei de petrol Sarcini şi piedici cauzate de arbitrariul administrativ şi de formalismul biroocrat Încurajarea şi promovarea producţiei în toate domeniile, este, după cum se ştie, una din marile năzuinţi ale ţării. Sporirea producţiei este principala condiţie ce se pare pentru însănătoşirea vieţii noastre economice. Totuşi arbitrariul administrativ şi formalismul birocratic contracarează tendinţele de redresare economică. Iată unele cazuri concludente în industria de petrol. Producţia acestei mari industrii stă la baza comerţului nostru exterior. Exportul petrolului ne poate ajuta să importam materiile prime şi uneltele ce sunt necesare întregii industrii naţionale pentru refacerea ei şi în ultimă analiză pentru sporirea producţiei, în general. Problemele mari, care preocupă industria de petrol sunt numeroase Sărăcirea zăcămintelor, enormele capitaluri ce-i sunt necesare pentru prospecţiunea şi explorarea de surse nouă, preţurile neremuneratoare înăuntru şi în afară, lipsa de materii prime şi de materiale de furaj şi de exploatare, satisfacerea nevoilor de ordin social, etc — sunt atâtea probleme şi preocupări esenţiale, cari nu mai lasă loc, dificultăţilor şi problemelor inutile, legate de chinezeria administrativă şi formalismul nostru tradiţional. Totuşi, pe fiecare zi administrate locale şi alte autorităţi publice, vin mereu cu toui dificultăţi, inovaţii şi sarcini zadarnice, cari stânjenesc activitatea industriei de petrol, răpindu-i timp şi slăbimdu-i eforturile pentru normalizarea producţiei. SARCINA PRESTAŢIILOR Astfel în jud. Prahova preţurile de rescumpărare ale prestaţiei au fost exagerat fixate, după criterii arbitrare, de mare parte din 60 nume. Municipiul Ploeşti a fixat preţ de răscumpărare a prestaţiei pentru autovechicuri, următoarele sume pentru 5 zile: Maşini până la o tonă la 132-509 lei. Maşini până la 1-3 tone 400.000 lei. Maşini de 3-5 tone lei 700.000. Alte comune au fixat preţul de 500.000 lei pe zi, pentru orice fel de autocamioane, adică 2.500.000 lei pe 5 zile. Aceste sume enorme pretinse pentru prestaţii, reprezintă sarcini extrem de grele. Parcul de vechicule al întreprinderilor petrolifere s’a redus considerabil în timpul războiului şi din cauza numeroaselor rechiziţii. Cu puţinele maşini de cari mai dispunem, din cauza folosirii lor la maximum — fără posibilitate de înlocuire sau reparare — industriile de petrol trebuie să facă faţă nevoilor de producţie, a cărei sporire este imperios reclamată de convenţia de armistiţiu şi de necesităţile de aprovizionare a economatelorRăscumpărarea prestaţiei cu sume atât de mari, este o sarcină grea, care pe lângă că are o influenţă defavorabilă asupra situaţiei financiare a întreprinderilor, situaţie şi aşa destul de precară, grevează fatal şi preţul de cost al produselor. La aceste împrejurări, întreprinderile de petrol prin Asociaţia lor generală, au cerut printr-un memoriu adresat Ministerului de Interne, să le scutească complect de prestaţia autovechiculelor, respectiv şi de răscumpărarea lor, avatul în vedere că tocmai pentru încurajarea refacerii parcului de autovechicule, Ministrul de Finanţe a desfiinţat taxele vamale de import pentru autovechicule şi impozitul pe automobilein tot cazul se impune ca taxele de răscumpărare să fie reduse la un turel rezonabil, pentru a nu constitui o sarcină prea apăsătoare pentru indistria de petrol. PRESTAŢIA SALARIAŢILOR Tot aşa se întâmplă cu fuptele fixate pentru răscumpărarea prestației de către salariaţii întreprinderilor petrolifere. Primăria Câmpina de pildă, a fixat, salariaţilor cu de la sin® putere, drept preţ de rescunapărare ale prestaţiei, o sumă echivalentă cu salariul brut pe 5 zile Acest criteriu de calcul este absolut arbitrar, fiind imposibil de susţinut , preţul unei zile de lucru cu braţele ar putea fi egal cu salariul de o zi alunui funcţionar superior, sau chiar al unui lucrător calificat. Legea prestaţiei pentru drumuri are anumite prevederi exact contrarii Prin această lege, se prevăd anume, unele dispoziţiuni prin cari primăriile sunt autorizate să stabilească tarife speciale pentru funcţionarii particulari şi muncitorii salariaţi în întreprinderi industriale pe baza contractului colectiv. — Raportul, Ministerului de Interne ce însoţeşte această lege este motivat de necesitatea de a stabili tarife mai reduse pentru răscumpărarea prestaţiei la aceste categorii de salariaţi. Aşadar, Primăria Câmpina interpretează pe dos prevederile legale impunând salariaţilor din industriile de petrol la taxe exagerate de prestaţie. Taxele de prestaţie trebuesc aplicate uniform în toate regiunile şi, în conformittate cu liera legii şi nu după criterii arbitrare. DISTRIBUIREA GAZELOR Şi în ce priveşte distribuirea gazelor, întreprinderile de petrol întâmpină dificultăţi inutile. Anumite dispoziţiuni arbitrare împedică exploatările de petrol să alimenteze cu gaze propriile lor şantiere şi pe salariaţii lor pentru nevoile acestora de combustibil Despre această chestiune care are şi alta laturi interesante ne vom ocupa mai deaproape cu alt prilej !. RADU CONSFONŢELE GREVEI MINIERILOR AMERICANI ASUPRA INDUSTRIEI DIN EUROPA ■ In urma grevei generale a minierieccidentale sunt evaluate la un mili-H ■ NEW-YORK 30 (Radio). « îni americani^ pierderile Europei on de tone cărbuni lunar. Industriile italiene au primit ordin de a-şi reduce producția la jumătate. In Franța, numeroase uzine au fost închise pe 5— 8 sâptămâni pentru a se economisi cărbuni. STATELE UNITE POSEDA 96 BOMBE ATOMICE Ziarul Daily Express a Publicat într’un număr recent preeziuni, careîe neclară autentice, cu privire la caracteristicile bombei atomice, despre care scrie ca ar îl lunga de î.sc metri și că ar conține ICO livre (45,ăs legi.) de plutonium repartizate din două lingouri, plasate la cele două extremităţi ale tubului. Propagarea în exterior a radiaţiunilor periculoase ale plutoniumului a fost evitată prin cămăşi groase de plumb, cărora li se datorează marea greutate a bombei. In momentul lansării, căderea bombei este întârziată de două paraşute cu ancore flotante Articolul în chestiune este semnat de d. Champmac Pincher expertul în sewtiunile militare 4 ăiarului ţi s«te ilustrat de o schemă în care se arată mecanismul bombei. Schiţa o arată în forma unei torpile marine, prevăzută cu patru mici aripioare Autorul socoteşte că Statele inite fabrică şase lombe atomice pe lună. Dacă sa ţine cont de cele două bombe lansate asupra Japoniei şi celelalte două cari au servit la experienţele de la Bikini, America posedă azi un stoc de 66 bombe atomice. Un purtător de cuvânt al ministerului de război al Statelor Unite citind articolul din „Daily Express” - declarat că „pretinsele revelaţii asupra b .m..bei atomice nu pot fi decât baloane de încercare lansate pentru a cunoaşţteze acţiunea Statelor Unite” nki. Cin a fost constituit noul guvern Consiliul Politic al Blocului Partidelor Democrate comunică: Vineri 29 Noembrie a. c., la orele 18 a avut loc o conferinţă a reprezentanţilor tuturor partidelor din Blocul Partidelor Democrate. Conferinţa a fost prezidată de d. prim ministru dr. Petru Oroz», preşedintele Frontului Plugarilor. Conferinţa a luat în desbatere situaţia creiată prin rezultatele obţinute în alegerile de la 19 Noembrie a c. Ca urmare a schimburilor de raderi cât şi a desbaterilor conferinţa a ajuns in unanimitate la hotărârea regrupării guvernului |n următoarea forma: Lnt,nfimieU froni*sSliul mi de Mjwsstri s d. Dr. FETRU GROZA (Frontul Plugara or). ---------.--------Wie© Președinte al Cp nsiSiailiîî de Ministri: s*. GH. TATARESCU, (P. JV. L.h Ministri?! Af^cefiloi* Internes *2« F EO H AR I GEORGESCU (P.C.R.). ____) Ministrul Justiţiei: d. LuCREŢIU PATRAŞCA* NU (V. C. R.J . , . ' Minkin») Ecoiomiei Naţionale* d. GHEORGHE GHEORGHIU DEJ (P. V. li.). Ministrul Comunicaţiilor: d. Profesor Inginer N. PROFIRI (P. C. li.). _____ . Ministrul Educaţiei Naţionale: d. ŞTEFAN VOITEC (P. V. /.-. . . . _ » Ministrul Muncii şi Asigurărilor Sociale: d. tuTAR RADACEANU (P. S .L.). Ministrul Minelor şi Fetrolului: I» prof. TUDOR UÍULESCU (P. s. H i Ministrul Afacerilor Străine: d. GHEORGHI TATARESCU , F. X. t.). , _ Ministrul Finanţelor: d. AL. ALEXANDRINI ^ ' Ministrul Lucrărilor Publice: tL OH. G. VANTU (P.V. L.). ' Ministrul Artelor: d. SON PAS (P. S. D.). Ministrul Agriculturii şi Domeniilor: w» Prof«. TRAIAN SAVULESCU (Frontul PlugarUorL^ Ministrul Cooperaţiei ! d. ROMULUS ZAROMI (Frontul Plugarilor). __ _____" Ministrul Informaţiilor! d. OCTAV LIVEZEAr Mt (Frontul Plugarilor}. ■ ■ __ . . Ministrul Cultelor: d. RADU RAT^CULCT Ministerul Sănătății: dna Dr» FLORIDA S⮓ DADASAR. _ .. ... ,j Ministrul de Războiu* d. General de Armat» LASCAR MIHAIL, J SUBSECRETARIATE DE STAT Preşedinţia Consiliului de miniştri: d. EMIL BODNARAS (P C- R.) Ministerul Afacerilor Interne: lnii: ION BURCA (P S. D.) şi MARIN FLORESCU (P N. L-) Ministerul Economiei Naţionale: lnii: IGH- MAURER (P. C. R), BUCUR ŞCHIOPI (Frontul Fugarilor) Ministerul Educaţiei Naţionale: d-nii: MIRON NICULESCU (P. S. D ) şi CONSTANTIN TEGANEANU (P. N. L) ) Ministerul Muncii şi Asigurărilor Sociale, în lotul P C.R. Ministerul Agriculturii şi Domeniilor d. CONSTANTIN AGIU Frontul Plugarilor. Ministerul Comerţului : d. ION CIOLAN (P. N L). Ministerul de Războiu d- general de divizie adjutantă DAMACEANU. il u lH'liUD U3*U iwi/uj JL - il«' liriiri Plugarilor. Conferinţa reprezentanţilor Blocu- lui Partidelor Democrate a luat act cu deosebită satisfacţie de declaraţii»# reprezentanţilor Partidului Naţional Popular şi Partidului Naţional Ţârănesc (Anton Alexandrescu) că, deş! nu pot participa la guvern, portofoliile oferite acestor partide conside- rându-le a fi în disproporţie cu forţa lor politică, totuşi rămân în întregime solidare cu Blocul Partidelor Democrate, sprijinind prin grupul parlamentarilor lor opera guvernului de sub preşedinţia d-lui dr. Petru Grosu până la înfăptirea Platformei Program a Blocului Partidelor Democrate. Reprezentanţii partidelor Naţional Liberal, a Frontului Plugarilor, Comunist Român şi Social Democrat au făcut declaraţii unanime de sprijinire totală a guvernului de sub preşedinţia d-lui Dr. Petru Groza şi de menţinere a Blocului Partidelor Democrate, unica forţă chemată a înfăptuin totalitatea sa Plaforma Program. Programul sărbătoririi Unirii şi al deschiderii Parlamentului Duminică 1 Decembrie se va sărbători Alipirea Ardealului la Ţara Mumă şi va avea loc deschiderea Parlamentului potrivit următorului program: ■ — La orele le se va celebra un Te-Deum la Sfânta Patriarhie pentru sărbătorirea tradiţională e Alpiii Ardealului la Ţara Mumă, — în prezenţa: Casei M. S- Regelui; Membrilor Guvernului; Comisiei Aliate de Control; reprezentanţilor politici şi militari; reprezentanţilor Adunării Deputaţilor; reprezentanţilor înaltelor autorităţi Civile şi Militare; delegaţii Cavalerilor Ordinului . Mihai viteazul” şi ai Ordinului .Virtutea Militară”. O campanie de onoare cu muzică şi drapel va da onorurile. După terminarea serviciului religios Domnul Ministru de Războiu va vorbi trupei. MUzicele militare vor cânta în pieţele publice. In Armată se va vorbi despre însemnătatea zilei La orele 1t.30 după cuvântul domnului Ministru de Război, înaltele Personalităţi invitate vor lua parte la deschiderea Adunării Deputaţilor. pornirea cortegiului Regal de la Palat se va anunţa Prin 101 lovituri de tun.,, Maiestatea Sa Regele va fi intâmidsnat de Casa Maiestăţii Sale Regelui şi Domnul Dr. petru Groza Preşedintele Consiliului de Miniştri. Domnii Miniştri şi Generali comandanţi ai Marilor Unităţi împreună cu şeful Marelui Stal Maior vor aştepta sosirea Majestăţii Sale Regelui în Aula dela intrare. ’*. La orele 12 — se anunţă în sala Adunării Deputaţilor sosirea :Majestăţii„Sale Regelui. , , I v Majestatea Sa Regele întră în sala şedinţelor Adunării Deputaţilor urmat de curte şi adjutanţii Săi. , Majestatea Sa '"Regele înconjurat de Miniştri citeşte Mesajete, Regal adresat Adunării Deputaţilor- Jmfil. Prim Ministru declară deschisă sesiuncs. Adunării Deputaţilor. După plecarea Majestăţii S?!« Re gep’i Adunarea Deputaţilor procedează la lucrările sale. Sosirea invitaţilor se va face în felul următor: Până la orele 9,30 vor sosi invitaţii in palatul Adunării Deputaţilor. Până la orele invitaţii la Teneum. IN TARA la orele 11 se va oficia un TE-DEUM în toate bisericile (fen Ţară la care vor participa capii autorităţilor civile ţi militare locale. In şcoli şi ostaşilor se va vorbi despre ■însemănătatea zilei. In întreaga tară se va arbora DRAPELUL NATIONAL. .Pedeapsa cu moartea pentru speculanţi în Ungary BUDAPESTA 2S (Bador). — "„Legea marţială ecottolRigă“, p3*evăzând tourfantitatea la moarte a tiuturor persoaselor* vinowste ele scumpirea preţurilor la himuriie t^e primă ■necesitate, a fost adoptată Vineri de consiliul efe miniştri maghiaar în urma intervenţiei comatele- ier orăşeneşti socialiste şi comuniste din recttiunea