Argus, aprilie 1947 (Anul 37, nr. 10114-10133)

1947-04-02 / nr. 10114

f ANUL XXXVII­ Nr. 10414 civill şi răspândiți TIMPUL cu ultimele știri Interna şi externe . W*' ABONAMENTE! Lei 1.500.000 Lei 1.000.000 Lei 500.000 12 luni 12 luni 12 luni Autorități Bănci. Societăți. Firme Particulari In străinătate tarifar la lu.ictiune d« convențiile postele Internationale Te» de francate plătită jt­ numerar conf. aprobărei Dir. G-Ie P. T. T. No. 80.287/939 BIROURILE: INDUSTRIEI §I FIINŢEI Str. Sărindar, 15 Tel 3.05.44 m Director: MIHAIL HURTU * Miercuri 2 Aprilie 1947 CITIŢI şi rdgpcndiţi TIMPUL cu ultimele ştiri Interne ţi externe ^ M primeşte la administraţia h­arnldh «1 la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS" S. A. [nacrte s ub Nr. 208 Mb, tttm PUBLICITATEA NCTOfa unui plasament de securitate monetara: Bonul de Tezaur-Aur in­ In cele două articole precedente era expus pe larg economia si te­hnica aplicării propunerilor noa­stre In legătură cu o plasare ma­siva de bonuri de tezaur-aur pe p­aţa noastră. Vom încerca astăzi să pătrundem consecinţele pro­babile pe care reforma sugerată o va avea asupra economiei noastre naţionale, sintetizându-se în urmă foca­reie concluziuni: 1. In primul rând se va pro­duce o retragere foarte substan­ţială de numerar din sfera priva­tă înspre compartimentul­ finan­ţelor publice. In modul acesta se vor steriliza pentru o durată de­stul de importantă­ excedente de lichid® al® particularilor cari a­­stăzi, In mare parte, antrenează test­abanda jocului cu medaliile co- Snemorative. Este evident că, de­­jtîrfâtorii de bancnote având pu­­­tinţa reală de a achiziţiona în finitor, sub forma bonului de te­­­zaur-aur, aceleaşi valori, — deşi are neînţeles pe cale indirectă. — Ui­e un curs cu mult inferior ce­lui actual de pe piaţă, beneficiind­­în afară de aceasta, şi de o fruc­tificare in aur a capitalului plasat. Interesul, astăzi atât de arzător şi­­uneori ch­ar explosiv, pentru pie­ţele de aur şi valute, va suferi o diminuare incisiva. Dacă, această desimeresare ar mer­­£s Până la o scădere treptată dar­­progresivă a cursului eventual chiar şi sub preţul de lei 3.500.000 tot ar costa unitatea de bon de­­tezaur-aur echivalentă cu o me­­t­alie şi, in consecinţă­ emisiunea acestora nu ar mai fi atât de a­­teractivă Sub raportul preţului de­­ emisiune, remediul ar fi foarte simplu şi quassi automat. in aceas­t­ă ipoteză, Ministerul de Finanţe ver putea retrage din Circulaţie o b­rte din medalii, ceea ce ar resta­u­­ui echilibrul între cursul meda­­liei-S’ir efective si acela al bonu­lui de tezaur-a­ur. Cu uite clevinte, însuși sistemul introducerii bonu­lui de tezaur-aur va echivala cu un element techruc de stabilizare T«ală a cursului medaliei si, impii- P t, a unui început de prestabili­­teare a monede; in general, il Dar- ..sterilizarea“ disponib­i­­itâţilor în numerar se impune şi ca lui comandament economic şi sp­iri­al pentru a neutraliza puterea ide achiziţie artificială a une­i pă­turi importante a populaţiei, rea.. rimând şi reînsufleţind, pentru ipr-Mia dată după o trecere destul de îndelungată de timp spiritul de economie şi spiritul de încredere, colectivă in gospodăria publică.­­ 2. D­n puncttul de vedere al in­tereselor propriu zise ale visteriei, propunerile noastre pun la dispozi­ţia finanţelor statului un instru­ment de colectare liberă şi nesi­lită de mari fonduri de rulment. Este drept că, în aparenţă, din cauza cuponului,aferent bonurilor de tezaur-aur, procurarea de su­me lichide de la Banca de Emi­­£ tne ar putea fi apreciată ca mai eftina. Totuşi suntem convinşi că Ministerul de Finanţe nu va ezita n­ci o clipă de a acorda preferinţa sa alternativei­ la suprafaţă, mai costisitoare, pentru a cruţa valoa­rea intrinsecă a monet­ei naţio­nale, de slăbiri şi atrofieri con­tinue, provocate prin practici in­flaţioniste. Este­ aproape inutil şi mai insistăm asupra enormelor foloase de ordin naţional care vor decurge dintro primă consolidare monetară căci sumele lichide in­trate în casieriile Tezauru­lui Pu­blic din produsul emisiunii, vor stăvili, pentru o perioadă bugeta­ră însemnată, nevoia Ministerului de Finanţe de a recurge, în mod curent­ la operaţiuni de trezorerie în legătură cu Banca Naţională a României. În afară de aceasta desfiinţarea datoriei publice consolidate inter­ne constitue, sub raport psiholo­gic şi chiar faptic, cea mai favo­rabilă premiză pentru înlăturarea vidului financiar care nu poate fi considerat, în nici un caz, ca o stare de lucruri normală sau obiş­nuită. Putem afirma chiar că in această ordine de idei, crearea tipului bonului de tezaur-aur va trebui considerattă ca o aplicare, în domeniul finanţelor publice a celei mai fundamentale legi bio­logice că funcţiunea este elemen­tul care crează organul. 3. In sfârșit vom mai sublinia că­ sugestia noastr­ă comportă și un aspect de utilitate profesiona­lă, în afară de cea fiscală. Fără a ne erija în apărătorii interese­lor bancare, nu ne putem ascun­de însă convingerea că ar fi in­finit mai echitabil să înviorăm câmpul de activitate pentru afa­cerile , neutre“ ale băncilor, înca­­drându-le in negocierea cuvenită a bonurilor de tezaur-aur decât tolerând sau încurajând pe calea pasivităţii indirecte, fenomenul asoc­i„ amo-economic şi amoral al bursei ,­libere“, fie chiar pentru „medalia comemorativâ“. La a­­ceasta se adaugă veniturile fiscale pentru stat care, la un dever zil­nic de zeci de miliarde bonurpaur, ar reprezenta un capitol nou ex­trem de interesant, deși taxele de timbru de transfer vor trebui să fie cât se poate de moderate. Totodată, pentru a păstra cât mai mult un caracter­­,anonim“ şi discret al circulaţiei bonurilor­­aur, ar trebui înfăţişată eventual o modalitate de negociere cu bor­­derouri în alb. Pentru a împiedeca ca efectul antiinflaţionist al emisiunei bonu­rilor de tezaur-aur să nu fie, chiar in parte, anihilaţi, prin gajarea sau lombardarea lor, este nevoie de o restricţiune în privinţa efec­tuării acestor operaţiuni în sensul că avansuri pe ele nu vor putea fi acordate decât după o trecere de cel puţin 4 luni de la emisiune iar după împlinirea acestui ter­men numai de către băncile pri­vate, cu excluderea Băncii Naţio­nale­ a CEC ului şi a Casei de Depim-'r, . Consemnaţi­uni. Incheiând expunerile noastre, am fi fericiţi dacă ele s’ar bucura de diserijuni şi sugestiuni de com­­plecttare şi perfecţionare în vede­rea unor mar zări şi înfăptuiri efec­tive in viitor. Mentor Rezultatele primului recensământ postbelic din Franţa AARIS, (Radio), — Ministerele de In'­.­rw şi economie naţională din Fo­rţa au prezentat de curând preşe­­u­r.lfilui guvernului un raport care cu­­vm.de primele rezultate ale recensă­mrântului populaţiei franceze, făcut la 10 Martie 1946. După aceste cifre, populaţia totală a Franţei este de 10.130.028 locuitori din care 38.847.194 fi b­ricezi care locu­esc in Franţa, 312.103 u­nitări, marinari sau funcţionari aflaţi in afara Franţei şi 1.770.629 străini. La recensământul din 1936, populaţia totală se ridica la 41.967.056 locuitori din care 39.453 459 francezi și 2.453.507 străini. Noul recensământ arată deci o scădere globală de 1.077.028 locuitori, din care 294.250 francezi și 782.778 Si­­tini. Numărul actual al departamentelor, fără cele din Algeria, este de 90. Nu­­mătorul actual al comunelor se ridică la 37.990, repartizate in 3.028 cantoane si ţoii arondispente. Din 1936 s'au creiat l? comune der s'au sup­imat 27 Populaţia a sporit in 32 departamente a scăzut in 58 departamente. Scăde­rea afectează mai ales departamentele cele mai populate precum şi pe cele care au fost mai greu atinse de răsboi. In ceea ce priveşte departamentele care au înregistrat sporuri de populaţie, ele sunt mai ales acelea care au servit drept refugiu şi care au păstrat o parte mai mult sau mai puţin importantă din populaţia ce se retrăsese acolo. Din cele 37.990 de comune, 31.476 au mai puţin de 1.000 de locuitori, 6.107 intre 1.000 şi 10.000 locuitori, 407 peste 10.000 locuitori. In ordinea importanţei, primele 10 oraşe franceze se clasează astfel: Pa­ris cu 2.725.374 locuitori, Marsilia cu 636.364 locuitori, Lyon cu 460.748 locui­tori, Toulouse cu 264.411 locuitori, Bordeaux cu 253.751 locuitori, Nisa cu 211.165 locuitori, Nantes cu 200.265 lo­cuitori, Lille cu 188.871 locuitori, Saint Etienne cu 177.966 locuitori, şi Stras­bourg cu 175.515 locuitori. Populaţia Marsiliei a scăzut cu 278.293 locuitori iar a Parisului cu 104 732 în timp ce a cota a orașului Toulouse a crescut 51.191 locuitori. 4 PAGINI 1000 LEI LUNI 31 MARTIE 1947 BURSA Târgul financiar ş* a făcut debutul activităţii săptămânale în cadrul unei ambianţe gene­­rate de bună dispoziţiune, cu o­­sebire la grupul de acţiuni ale societăţilor petrolifere, unde valorile societăţilor Astra Ro­mână şi Steaua Română se menţin într'o continuă ţinută fermă, cu importante sporuri de cursuri. BANCARELE au evoluat întrT un târg fără susţinere ho­­tărîtă; cursurile nu satisfac aş­­teptările clientelei. La industriale­ miniere mişcă­rile­­ au fost aceleaşi pe toată întinderea grupului, dar în ge­­nere ţinuta valorilor a fost mul­­ţimitoare şi în unele cazuri cu progres substanţial al cotelor (Gaz Metan, Clădirea Româ­nească pui). Acţiunea societăţii „’Aur" se menţine fermă în cadrul preo­cupărilor târgului. Buna dispoziţie a Bursei sa făcut din nou simţită cu sub­­stanţiale rezultate la acţiunile societăţilor de transport-com­u­­nicaţii, în deosebi cele două va­­lori remarcabile. Telefoane şi S. R- D. s'au evidenţiat prin ascensiunea continuă a cotaţiu­­nilor lor. In compartimentul valorilor cu venit fix, atmosferă apatică. Au fost negociate numai trei valori la cursurile slabe. PREŢUL PORUMBULUI IMPORTAT începând de elt ministeri!­l e­conomiei naţionale a stabilit preţul porumbului importat la 10.000 lei kgr. loco Bucureşti. Pe baza acestui preţ oficiul economic al Capitalei urmează să fixeze noull preţ al mălaiului. ACTIVAREA PRODUCŢIEI DE ZAHAR Pentru activarea producţiei de zahăr se tratează importul a 40 vag. seminţe de sfeclă din Olanda. Cantitatea de 40 vag. de se­minţe de sfeclă a fost oferită de o firmă olandeză contra u­­nui export românesc de 12000 m. e. cherestea. Oferta se găseşte în studiul ministerului economiei naţio­na­le. EXPORT DE MUŞEŢEL CONTRA IMPORT DE OŢEL LUCRAT Suntem informaţi că de cu­rând o firmă din ţară a expor­­tat o cantitate de muşeţel în El­veţia, în compensaţie cu import de oţel lucrat. Raportul de schimb este 1,660 kgr. muşeţel la 1 kgr. de oţel lucrat. OFERTA DE MATERIAL MILITAR O firmă franceză a oferit mi­nisterului economiei naţionale o cantitate de material provenit din vânzările armatei america­ne. Acest material este compus din maşini, aparate medicale, ustensile, etc. In ofertă se arată că o parte din aceste materiale au fost cumpărate de Ungaria pe cre­­de plătibil în 35 ani cu o do­bândă de 3*/­ pe an. Plata pri­melor rate ale împrumutului ur­­mează a se face după primii 5 ani. ALTE IMPORTURI DE SE­MINȚE DE LEGUMINOASE DIN BULGARIA Se ştie că din 10060 tone de grâu contractate din Bulgaria la 28 Septembrie 1946, s au im­portat până în prezent o canti­tate de 9000 tone. Suntem informaţi că forurile superioare economice în urma unei înţelegeri cu autorităţile bulgare au căzut de acord ca în locul importului restului de 1000 tone de grâu, să ni se livreze 1100 tone seminţe de porumb, 50 tone­ seminţe de fasole, 50 tone seminţe de floarea soarelui şi 60 tone seminţe de ovăz. Aceste cantităţi de seminţe de cereale şi leguminoase reprezin­tă o diferenţă de circa 48000 franci elveţieni. Livrarea seminţelor se va face prin ,,Incop“, întreaga can­titate fiind destinată însămân­­ţărilor în judeţele deficitare. IMPORT DE MAŞINI AGRICOLE O firmă din Capitală a obţi­nut autorizaţie de import pen­tru maşini agricole. Importul se face în compen­saţie cu 2000 m. e. cherestea, li­­vrată de administraţia Dome­niilor Coroanei. CIMENT PENTRU INDUS­­TRIA PETROLIFERA Intre Asociaţia industriilor de petrol şi fabrica de ciment Dâm­­boviţa a intervenit o convenţie în baza căruia aceasta din urmă va livra pentru industria petroliferă cantitatea de 1000 tone ciment special, in baza aceleaşi convenţii industriile de Petrol au cerut Mi­nisterului Economiei Naţionale să aprobe ca pentru acest ciment e­­ventualele majorări de preţuri să se aplice retroactiv. SITUAŢIA LUCRĂRILOR IDE PA­VAGII IN CAPITALA Erj urma să se ţină licitaţiile pen­tru fu­rnicarea a 660 vagoane pavele normale, 200 vagoane asfalt nou, 100 vagoane asfalt regenerat și 500 vagoane piatră spartă din bolovani de rău, nece­sare lucrărilor de pavare pe cari Pri­măria Municipiului București le va face în cursul anului 1947—1948. Cum în cadtul de sarcini încheiate pentru aceste furnituri nu s-a prevăr­zut divizarea lor în lot ac m»' tu*«! »i cum firmele nu pot dispune de atari cantităţi s'a decis revizuirea condiţiu­­nilor fixate pentru aceste licitaţii. REFACEREA PARCULUI DE ANIMALE Ministerul finanţelor ,, intervenit eri la Cassa de Depuneri pentru restul de 4 miliarde lei din creditul total de 5 mil­iarde pus la dispoziţia ministerului de agricultură, fond pentru refacerea par­cului animalelor necesare in agricultură. Disponibilităţile actuale de export ale României - Produse noui intră în structura exportului, debuşeu­ri în Europa sud estică L Lipsa mijloacelor de plaţii este astăzi cauza principală a dificultăţilor întâmpi­nate în acţiunea purtată pentru satisfa­cerea necesităţilor economiei româneşti de materii prime, semifabricate, acceso­rii şi pentru refacerea echipamentului industrial şi agrar. Realizarea unor cre­dite externe este ipotetică şi în funcţiune de numeroşi alţi factori, iar utilizarea­­stocului de aur deocamdată nerecoman­dabilii. Rămâne astfel o singură posigilal: aceea de a cerceta cu atenţiune disponi­bilităţile reale de export,­ pentru acope­rirea chiar numai în parte a importuri­lor absolut necesare producţiei. In perioada premergătoare războiului am asistat la o lentă schimbare de struc­tură in exportul nostru, cerealele cedând locul de frunte produselor petrolifere, iar după război (1941—1947) scăderea conti­nuă a producţiei petrolifere, accelerează această schimbare de structură. Apare astfel necesitatea de a găsi nouă produse pentru export, produse cari altă dată nu aveau idei o însemnătate în raporturile noastre cu străinătatea. Cimentul de exem­plu, apare pentru prima dată la export In 1944 cu 1500 tone, în 1945 cu 170 tone, iar în 1946 cu 100.000 tone. In 1941 am exportat 1870 tone geamuri iar în primele zece luni ale anului 1946, am efectuat un export de 10584 tone geamuri. Dease­­menea am început să exportăm din 1939 negru de fum, iar în 1946 s-a trimis peste graniţă 744 tone din acest produs. Carto­nul asfaltat se ridică în primele luni ale anului 1946 la 18493 tone exportate. Dată fiind nevoia de a păşi cu ciner­­gie la mobilizarea tuturor resurselor noastre de export, s-au întocmit în ul­tima vreme o serie de rapoarte asupra politicei de încurajare a exportului. A­­tât la ministerul afacerilor străine, cât şi la acela al Economiei Naţionale se studiază actualmente difer­i de refera­te urmând a se întocmi un plan care să fie adus in discuţia Consiliului Supe­rior economic. Astfel în ce priveşte sectorul agricol­ din întreaga recoltă a anului 1946, s‘ar putea realiza un disponibil de cea. 50 vagoane plante medicinale. Exportul lor s‘a ridicat în 1943 la 277 tone şi există posibilităţi de desvoltare acer­stor culturi, căutate pe pieţele străine. Din recolta de vin s-ar putea exporta cca. 1000 vagoane, ceea ce reprezintă o treime din posibilităţile de export în cazul unei recolte normale. Disponi­­bilul real pentru export de oţel în con­diţiile actuale este de 100 vagoane oțet de vin iar în cazul în care cele 100 fa­brici ar lucra normal, exportul s‘ar putea ridica la 1500 vagoane. Fructe proaspete se pot exporta până la o mie vagoane. Ca mwH mai ușor se pot realiza însă exporturi de fructe conservate sub forma de pulpe umade sau fiert®. Intre 1940— 184« s'au po-Mrtaat fa» Germania, ft* tre 500 și 1000 vagoane anual. Din recolta 1946 nu avem nici on dispo­nibil, fructele conservate servind la complectarei» hranei populaţiei. S'ar mai putea exporta 0 mie va­­goame ţuică, şi 1500 vagoane marine Mdă dacă se aftigură cantitatea de zahăr necesară fabricării. In cedrul produselor vegetale ar mai fi dispo­nibile pentru export circa 500 mii vl­­te alb­ite si circa 1 milion port altoi. Despre un export de animale nu poate fi vorba deoarece şeptelul no­stru a fost minat in ultimul timp, într’o măsură care afectează chiar consumul intern. Industria alimentară prezintă un dis­ponibil redus de cca. 150 vagoane conserve, capacitatea de producţie a fabricilor de conserve este de 2.000 vagoane anual. Lipsa unei organizări temeinice­ şi alte cauze con­juncturale au redus la inexistenţă dis­ponibilităţile de export ale industriei alimentare. PETROLUL ŞI CHERESTEAUA Petrolul se prezintă la export în 1945 cu o cantitate de numai 55 000 tone, pe 1946 cu 600.000 tone iar pentru 1947 se prevede un export de cca. 400.000 tone, cantitate care nu ar putea acoperi de­cât in parte nevoile de import pe cale de compensaţie cu materiale, maşini şi pese strict necesare industrei petro­lifere. Este­­ie remarcat astfel că pentru prima oară în evoluţia economiei ro­mâneşti, disponibilităţile de schimb sunt aproape inexistente prin elimina­rea cerealelor şi produselor petrolifere Dis­poniibiili­tă­ţile for­estiere sunt din funcţie de rezu­ltatele anului forestier 1946—47. N. JIANU Continuare în pagina 4-a D­sponibilitaţile actuale de export Mari A­RGUS va publica in curând UN NUMĂR SPECIAL CONSACRAT RELUĂRII LEGATURILOR COMER­CI­ALE CU PALESTINA Acest număr va cuprinde un bogat material redacţio­nal, informativ şi documen­tar, despre mijloacele cele mai potrivite pentru schimburile economice între România şi Palestina. Inserţiile şi reclamele pentru acest număr se primesc de pe acum la administraţia ziarului nostru — Sărindar 15 — Tel. 3­05.44. COMERŢUL INTERNAŢIONAL SI DATORIILE BRITANI­CE IE­ERIE STERLINE de WILLIAM BANKS­­ In cursul celui de al doilea războiu mondial, Marea Brita­nie, care făcea eforturi colosale pentru a ajunge la victorie a contractat datorii în multe părţi ale lumi. Exporturile au scă­zut la un minimum, în timp ce importurile necesare pentru con­tinuarea războiului, au fost men­ţinute la un nivel ridicat. Efectul asupra balanţei de plăţi era pe vremea aceea o chestiune de se­cundă importantă. Dar acum, după terminarea războiului,­ Ma­rea Britanie datorează sume i­­mense de bani în diferite părţi ale globului, un rezultat direct al efortului din războiu. Face sforţări să mărească exportul şi în ace­laş timp reduce importul la obiectele esenţiale pentru a-şi echilibra din nou balanţa con­turilor internaţionale ca apoi, prin mărirea exporturilor faţă de importuri, să-şi poată plăti dato­riile de războiu. Creditorii Mesei Britanii şi în spe­­rial ţările arabe, au avut înţelep­­ciunea să nu ceară vida imediată a datoriei lor în sterline, dăndu-şi seama că au un interes comun cu poporul brit­a­nic, c®re face toate sforţările pentru reconstrucţia pu­­terei Umi economice. Ţările arabe în­ţeleg că datoria nu este uni­laterală. Căci deşi suma totală datorată de către englezi, este socotită, neoficial, o bună parte din împrumutul in do­lari acordat Angliei de către Sta­tele Unite, cine ar fi atât de ba­rbar să valorifice în bani mormintele en­glezeşti răspândite între El AlAmein şi Fort Capuzzo şi mai încolo? Cre­­ditorii arabi ai Mar­ei Britanii îşi dau seama că necesitatea Angliei de a căuta credite se­ datoreşte faptului că a vândut fără nici o restricţie ii­­nstirile din străinătate, pentru a lupta din toate puterile pentru în­frângerea Naţion­al-s­ociatismului şi pentru apărarea libertăţii şi demo­craţiei la care ţin atât de mult arabii ca şi englezii. O BUNA INVESTIŢIE Ţările arabe ştiu că au o bună investiţie în Marea Britanie. Ele îşi pot da seama prin rapidita­­tea cu care se reface exportul că nu vor fi înşelaţi Interesul de care au dat dovadă ţările arabe pentru întrunirea din Londra a Comisiei preparatoare a comer­ţului internaţional era foarte simptomatic. Ei văd că, cu cât comerţul internaţional se va ex­tinde mai repede, cu atât, Marea Britanie va fi în stare să încea­pă mai repede plata datoriei în sterline. Acesta a fost un punct accentuat în special auto­­rului acestui articol, când acesta l-a întrebat pe Sir Stafford Cripps, care ar fi efectul unei încheieri satisfăcătoare discu­ţiilor din Londra şi a acelora din anul următor, asupra dato­­riei britanice in sterline O trimă ca Marea Britanie, care este nevoită să cumpere din alte tari materia primă, să-i aplice talentul inegalabil al mun­citorilor săi şi să vândă apei produse fabricate unor clienţ­­din străinătate, este desigur în i, teresată în mare măsură de co­merţul internaţional. Partea sa de comerţ internaţional înainte de război era de 20%. Pentru a-­şi satisface îndatoririle actuale Sir Stafford Cripps socoteşte ei volumul comerţului internaţiona­­l Marei Britanii va trebui s£ se ridice cu 75% faţă de anii di­­nainte de război. Aceasta, a spus Sir Stafford Cripps, nu se va putea realiza decât dacă volumul comerţului internaţional se ri­dică pentru toate ţările. Ce însemnează aceasta se poa­te vedea — ca un exemplu — din situaţia comerţului britanic cu Egiptul. In 1937, Marea Brita­­nie importa din Egipt bunuri în valoare de 14 334000 1st. și ex­porta cam în valoare de 8-026-000 1st. Dacă s'ar aplica calculul de mai sus la Egipt, ar însemna ce Marea Britanie să exporte actor în Egipt valori de 14 045­ 500 Ist pe an­Pentru a-l cita pe Sir Sta­fford Cripps, „această extinder nu va fi automată și nici nu pi­ectilimiare nu parţin. 4-1 in pa­. nu? CAMERA A VOTAI LEGEA PRE­­­ORILOR SI SALARIILOR Preţul petrolului urca în Statele Unite NEW YORK (Radio). — In gene I sg DisvazusG că, odată răsboiul sfc. - şit, producţia de petrol a Statelor ■L.'-­­nit€ va scădea considerabil, dat fii . că nu mai erau de acoperit necesită ti militare. Până acum ea n’a scăzut îr : * câtuşi de puţin. Pentru întreaga ta, producţia medie zilnică atinge actua­­­mente 4.800.000 de barile de ţiţei br , iar „Biroul Minelor’ este de p­rere că producţia va creşte în cursul anului 1947, din pricina sporirii Ce­rerilor civile. Unele cercuri sunt însă de pilie,­­ că la realitate producţia este pre­a ridicată faţă de consum şi că, dup­ă desfacerea stocurile, marii consumato­rî îşi vor limita cumpărăturile. Aceas­t teză nu este însă confirmată pen­n moment de mişcarea preţurilor. Intr .a­devar preţul petrolului, care urca. ? repede imediat după suprimarea cc.:« holului, continuă să urce,­ de data ceasta ceva mai încet. Astfel, un berii de petrol brut cae anul trecut consta in­ Texas 1,25 dolari, costa 1,70 dolari la sfârșitul lunii Februarie 1947. PRĂJITURI şi In Capitală• la toate cofetări i£ din centru şi de la periferie prăji­turile ţin pas cu valoarea medaliei vânzându-se cu 16 mii lei bucata. Mai scumpe deci de 2000—2500 de ori, faţa de preţul cu care se vân­­deau în 1940: 6-8 lei bucata. Şi napoleonul cota pe atunci la 2.500 lei, iar astăzi se vinde în târgul negru cu 5 milioane lei, deci tot de 2000 ori mai scump. Singura deosebire e că pe cărui prăjiturie astăzi debitate pe pia­ţă, sunt preparate din surogate, mai mult sau mai­ puţin impure, in cât şi zahărul e înlocuit cu glucoza, — medalia şi napoleonul au rămas tot la compoziţia lor veche: aur curat. Tot aşa şi bomboanele. Preţul lor variază între 600.000-800.000 lei kg. faţă de preţul ă.n 1940■ care era de 300-400 lei kgr., deci scum­pite tot­ de 2000 pH, la echivalen­tul valorii aurului. Când ne gândim însă, că toate aceste produse negociabile pe pia­ţă, sustrag nevolor populaţiei i­mense cantităţi de zahăr şi alte ingred­ente — făină, lapte, friş­ca, nuci, etc. sau, nu pot fi con­trafăcute sau înlocuita cu suroga­te )ar fi momentul şi mai pe­ ANE trivit să se decreteze suspendarea, acestor fabricaţiuni, timp de 6 lu­ni sau un an de zile, pentru ce populaţ­a flămânzită să poată dis­pune de o cantitate mai simţitoa­re de zahăr pentru ceai sau chiar pentru prepararea în casă­ a com­­potul lor, marmeladeior şi a pră­jiturilor■ cari nu pretind pro­porţii pr­ea mari de zahăr. De altfel toate aceste, întreprin­­­den( cari de si obţin zahăr la preţ oficial, vând produsele lor la e­­chivalentul preţului zahărului din târgul negru, ar trebui să aducă cel puţin venituri mai substanţia­le Statului, impunându-i-se o taxă de consumaţiune, care să fie suportată în întregime de produ­cători. In tot cazul cantitatea de­ 62 vagoane zahăr anunţată de Minis­terul Aprovizionării că se va dis­tribui laboratoarelor de prăjituri şi zaharicare, la preţ oficial, nu poate justif­ca preţul exces v­ec­­tual al prăjiturilor şi bomboane­lor. Aceste produse trebuiesc distri­bute publicului la preţul cores­pu­nzător, prețului oficial al rulu­i, acordat de S. S. A.

Next