Argus, aprilie 1947 (Anul 37, nr. 10114-10133)
1947-04-02 / nr. 10114
„întreprinderile Băile Hainas" S. A. R. Capital social lei 200.000.00o Of Reg. Com. No. 563 din 1931 Domnii acţionari ai Societăţii ..întreprinderile Băile Malnaş“ sunt invitaţi să-şi exercite dreptul de opţiune la sporirea capitalului social dela Lei 200 000.000 la Lei 4oo.ooo.ooo hotărâtă de adunarea generală extraordinară din 18 Noembrie 1945. Pentru fiecare acţiune se va distribui una nouă cu preţ de lei 500 valoare nominală, Lei 500 pentru investiţii şi fond de rezervă şi Lei 100 cheltueli de emisiune, în total lei 1100. Se acordă termen până la 20 Aprilie 1947 pentru exercitarea dreptului de opţiune. ‘ Acţiunile nesubscrise până la acea dată rămân la dispoziţia Consiliului de Administraţie. • Subscripţia se face la Banca Comerţului Brăila, Str. Burse, No. 3. Consiliul de Administraţie SINAIA-BRAŞOV-FAGAIAŞ-SIBIU AUTOBUZE TURISME ZILNIC ora 7 şi 13 PUBLICAŢIUNE La Administraţia Livrărilor, cu sediul în Bucureşti, Str. Lipscaru nr. 20, se va ţine la data de 5 Aprilie 1947 ora 10 a. m., o tratare orală, pentru procurarea a două ceasuri de pontaj, rechizite de birou, imprimate şi diverse materiale de întreţinere. Cei interesaţi sunt ruttaţi a depune oferte scrise la Serv. Comercial, până la această dată Infornmfdlwinsis not obţine, în fiecare zi de lucru, la Serviciul Comercial (etaj I, camera 13) între orele 12 —14. BUCUREŞTI Str. Izvor Nr. 2 Tel. 3.42.28 - 3.65.21 - 6.33.55 ClIA C.F.R cumpăra urgent: Teodolit de mină Zeiss sau Wild pretate 2”. 4 Busole minere cu clinometru. 4. Busole miniere cu clinometru 2 Mire portative a 4 m. ■r % Mire a 2. m. 8 Stilete metalice a 20 m, și 3 a «Hm. 8 RWeie de pânză a 20 m., și 2 a p»m. , 4 G^mometre. 1 t'«Lb , JJWOOW. 1 Gferte detailate se vor adresa ServiciW*i*Minelor C.F.R București Str. De Berthelot 8, etajul III. . telefon NUNTI tra moderne S* f. Md 182.89 MONITORUL OFICIAL ŞI IMPRIMERIILE STATULUI locatie de licitaţie No. 1079 din 29 Mart.e 1947 Se aduce la cunoştinţa celor interesţi că în ziua de 22 Aprilie 1947 orele8, se va ţine la sediul Direcţiunii Generale a Monitorului Oficial şi Imprimeriilor Statului, din Bucureşti B-dul Elsabeta No 29, licitaţie publică pentru procurarea a: 600 kgr. sfoară de cânepă 2/10. 550 kgr. sfoară de cânepă 2/4. 156® kgr. sfoară de cânepă 2/1. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art 80-110 inclusiv din L C. P. reregulamentul O. C. L. şi normele pubericate în Monitorul Oficial No. 127 în 4 Iunie 1931. Toate persoanele care vor lua parte la lcitaţie vor depune pe lângă ofertă fi o garanţie de 5 la sută din valoarea furnituri, oferite, iar oferta se va face in conformitate cu cadtul de sarcini care se poate consulta în fiecare zi de litera, între orele 9-13 la sediul Direcţiunii Generale M. O Serv. Aprovizioniţile de B-ffap Elisabeta No. 2. Gefenţia va fi consemnată la Casa de Depunere şi Consemnaţiuni la ordinul Direcţiunii Generale M. O. iar rec., pisa se va depune odată cu oferta în plic separat inchis. MONITORUL OFICIAL ŞI IMPRIMERIILE STATULUI MELINNE DE LICITAŢIE No- 1070 din 29 Martie 1947 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 18 Aprilie 1947. Orele 18, se va ţine le sediul Direcţiunii Generale a Monitorului Oficial şi Imprimeriilor Statului din Bucureşti, Bd. Wisabeta No. 29 licitaţie publică cu sosări pentru vânzare maşinii vechi. Licitaţia se va ţine pn conformitate cu art. 80—110 inclusiv din L. C. Powmee publicate în Monitorul Oficial No. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele care vor lua parte la această licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5 la sută din valoarea furniturii oferite, iar oferta :«*’va face in conformitate cu caetul d« :«9(W «are se poate consulta pi fie««e Bj de hier« intre orele 9-13 a m. Ut localul Direcţiunii Generale M. O. din Bucureşt, B-dul Elisabeta No. 29 Loco. Garanţia va fi consemnată la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, la ordinul Direcţiunii Generale M- O, iar recipi- M de consemnare se va depune odată 9* oferta nn pHe sperat închis. LOTERIEI DE STAT DISPĂRUT în ziua de 22 Martie una servietă cu acte, facturiere și scrisori de trăsură cu facturi pe numele: Silvici Moldovan Halna,fiu, — aducătorul primește bună recompensă. Telefon 54791 SOC. .,LEAGĂNUL SE ECATERINA“ î XUAS No. 52925 din 23 Decembrie 1946 din procesul verbal al Adunării Generale Ordinare din 4 Octombrie 1946. Şedinţa se deschide la ora 16 sub pi©, şedenţia D-nei Alexandra catargi, prezidenta societăţii. După ce se formează biuroul Adunării generale şi se constată că adunrea este legal constituită şi după expunerea făcută de d na Ecaterina Caragea adunarea aprobă în unanimitate: 1) Darea de seamă pe exerciţiul 1 Aprie 1945 — 31 Martie 1946. 2. Raportul Comisii de Censori pe acelaş interval de timp 3) Bilanţul încheiat pe ziua de 21 Martie 1946, dându-se descărcarea Consiliului de administraţie de gestiunea sa pe anul încheiat. 4) Bugetul pe anul 1946 dându-se împuternicire Consiliului de Administraţie de a modifica acest buget în cursul anului adoptându-l situaţiilor financiare şi economice de moment 5) Realege în Consiliul de Administraţie pe D-l Dr. I Costinescu, pe D-na Ecaterina H. Catargi, pe D.şoara Olga Catargi şi pe D-na Maria Sârbu. 6) Alege ca Censor pe anul 1946 — 1947 pe D-nete: Fiorica Col. Dobrotescu Marietta Boldur Vivnescu şi Paulna Zentler; iar ca supleanţi de censori pe D-na Paulina Neculcea şi d-mi. Alex. S. Zsso şi B. Bunescu 7) Autoriză Consiliul de Administraţie de a vinde când va crede de cuviinţă apartamente din imobilele proprietatea Societăţii. După care şedinţa se ridică la orele 17.30. Preşedinta Consiliului de Administraţie: (ss) Alexandra Catargi. Secretar al Adunării Generale: (ss) Elena D. Iliescu Scrutători, (ss) c. Caragea, (ss) Alex. S. Zisso SOC ,,LEAGĂNUL SF ECATERINA" EDITAS din procesal-verbal al şedinţei dela 19 Noembrie 1946 Şedinţa se deschide la orele 16 sub preşedenţia D-nei Alexandra Catargi. D na Preşedintă arată că în urma adunării generale ordinare din 1 Octombrie 1946, Consiliul de Administraţie se compune din D-nele: Alexandra Catargi Ecaterina Caragea, Florica Assaa Xerita Andreescu, Colfette Brâncoveanu, Alexandra Bossy-Cantacuzno, al Dr. I. Costinescu, Ecaterina Henri Catargi, d-şoara Olga Catargi, Laetiţia Ghika, Maria G.ral Dr. N. Marinescu, Elena Lascăr L, Catargi Maria G-ral Nicoleami, Elena Tng Maţianu, Elena Dr. Neniţescu, Maris Missir, Sonia Cor. Pouleff, Valentina Stănescu, Elena Trăsnea Greceanu şi Maria Sârbu. Comisia de cenzori se compune din D-nele: Florica Col. Dobrotescu, Marietta Boldur Voinescu şi Paulina Zenner. Cenzori supleanţi: d-na Paula Neculcea al d-nii B. Bunescu şi Alex Zisso. Conform art 23 din statute, Preşedinta Consiliului de administraţie este d-na Alexandra Catargi Consiliul de administraţie alege ca vice-preşedintă pe d-na Ecaterina Caragea, căreia îi reînoeşte mandatul de Administrator Delegat. Se aleg în Comitetul de Direcţie. D-nele : Alexandra Catargi, Ecateria Caragea Elena Lascăr Catargi, Alexandra Bossy-Cantacuzino şi d.şoara Olga Catargi. După terminarea ordinei de zi, şedinţa se ridică la orele 18. Preşedinta Consiliului de administraţie BRAŞOV tel. 3255 ( rd) Regele carol « Cocorul Speranţa La efipiril registrului comerţului s-au înscris următoarele firme: — „MIRRADOR“, SAR, cu sediul în Bucureşti, str. Pictor Romano No- 22, industrie chimico-farmaceutică. Capital lei 5 milioane. — „LA INVALIDUL şi MUSCELEANUL“ ş.i.n.c, Anghel Petcu şi Petre Cicu, din oraşul Olteniţa, str. Regele Mihai nr 19; fierărie, manufactură, coloniale, birt, cafenea, depozit de cherestea, materiale de construcţii şi fierărie cu amănuntul şi cu ridicata. Capital lei 4 milioane. — LEON KLEIN & HAIM MAYER, si.n.c. din Bucureşti, str. Papiu Ilarian nr. 19; sticlărie, olărie şi articole de menaj şi casnice, en detail. Capital lei 1 milion 500 mii. — COSTACHE D. VASILIU, str. Ecoului nr 73, antreprize de lucrări publice şi particulare pentru construcţie de clădiri, drumuri, poduri şi instalaţii electrice sanitare, gaze, calorifer, expertize arhitechtonice — ROSNER CHAIM, str. Stupinei No. 10—12; atelier de finichigerie — SCHER ALEXANDRU, str Azilul de Noapte No. 6; piese de auto vechi şi noui, articole technice, en gros şi en detail. — NADU C. VASILICHIA, b-dul Brătianu nr. 25, farmacie -- MIRCEA C. BADULESCU, Piaţa Dorobanţilor nr 5, farmacie, articole de drogherie şi parfumerie. — MARIA BALOC, str. Sfţii Apostoli nr- 40; atelier pentru reparat şi confecţionat cravate — OCTAVIAN CRISTOPOL, str. Polonă nr. 43; atelier mecanic de precizie. — SPIRACHE TUDOSE, comuna Principele Nicolae, şos. Pantelimon nr. 55; articole de menaj şi vopselărie, cu amănuntul— VASILICA IONESCU, comtnna Vărăşti (Ilfov); farmacie, articole de drogherie şi parfumerie. SOCIALE INTENSIFICAREA TURISMULUI IN STATELE UNITE NEW YORK. (Radio). — pentru anul 1947, se prevede o sporire accentuată a turismului din statele Unite spre republicile sud-americane şi spre Europa. Experţii declară că până la sfârşitul lui 1946 numărul turiştilor spre America de Sud a sporit cu 40 la sută iar pentru anul 1947 se prevede un număr de 300.000 turşti spre Europa. Un vast program de îmbunătăţire a transporturilor transatlantice este in pregătire. Pe calea aerului vor putea fi transportaţi 100.000 călători , iar vasele transatlantice vor pune la dispoziție un total de 200 mii cabine. Licitaţii Porte Azi 1 Aprilie 1947 ORA 10 A. M la Direcţia PTT pentru vânzarea a 75 m. c. piatră. ORA 10 a. m. Primăria comunei Jamel-Mare Timiş-Torontal pentru arendarea a 206 jugăre pământ arabil ORA 11 a. m. pentru furnizarea imprimatelor necesare primăriei. ORA IX a. m. la Muntele de Pietate vânzare diferite obiecte ornamentate. ORA 16 pm- Primăria Municipiului Inchirierea diferitelor compartimente din piețele publice. „ARGUS LĂMURIRI Răspunsuri la întrebările SALARIAT A. R. I. Pot fi concediat de firmă sub pretext că am fost necuvincios faţă de directorul întreprinderii R: De vreme ce firma a obţinut aprobarea Ministerului Muncii, concedierea e legală (art. 5 din legea 314 din 1946). COMERCIANT MICILOR PROVINCII I. Ce impozite plătim, ca măcelari detailişti ! R. V-am trimes numărul deciziei Ministerului de Finanţe privitoare la impozitul comercial datorit de comercianţii măcelari pentru vitele tăiate în abatorul Municipiului Bucureşti. Această decizie se aplică tuturor comercianţilor măcelari detailişti din ţară cărora pe exerc. 1946.947 li s-a aprobat de minister a plăti impozitul comercial pe calea prevăzută de art. 31 pct. 6, din legea contribuţiilor directe. N. G. I: Având paşaport, vă rog să mă îndrumaţi în vederea obţinerii devizelor, mai ales că plec la un târg de mostre-R: Cererea o introduceţi la Ministerul Economiei Naţionale — Direcţia Regie, montării preţurilor în străinătate. Camera mixtă de comerţ vă poate înlesni îndeplnirea formalităţilor. CAMERA DE COMERŢ ARDEAL I: Mai e în vigoare cota pentru efectuarea recensământului general al României ? R: Prin noul buget se prevede desființarea cotelor obligatorii ale comunelor pentru efectuarea recensământului, conform legii publicată în Monitorul Oficial din 15 Ianuarie 1941. BANCA A. I: Unde se judecă infracţiunile la legea de circulaţie a metalelor preţioase . R. La Tribunaliu din capitala judeţului pe teritoriul căruia sa comis infracţiunea, potrivit Deciziei Comisiei permanente prevăzută de legea pentru controlul producţiei, prelucrarea şi circulaţiei metalelor preţioase Decizia e publicată în Monitorul Oficial din 13 Martie 1947. ATELIER ROMAN I: Cum se calculează impozitul pe lux datorat peu puse de cititorii noştri marochină, tru articole de fie ? R: Impozitul pe lux de 30 la sută sau 40 la sută cuvenit pentru articole de marochinărie fabricate în ţară se transpune cu începere de la 15 Martie 1914, sub formă de taxă proporţională de 24 la sută la valoarea pieilor de orice fel, potrivit deciziei nr. 469-4618 Martie 1947, a Ministerului Finanţelor. Fabricile şi atelierele de marochinărie au obligaţia ca, deosebit de impozitul propriu aferent pieilor tăbăcite şi de taxa proporţională de 55 la sută sau 120 la sută, datorită la cumpărarea pieilor, să achite şi diferenţa de taxa proporţională de 185 la sută sau 120 la sută pentru toate pieile cumpărate sau aduse de alţii spre prelucrarea, pe bază de borderou lunar. Fabricile de articole de marochinărie care îşi produc singure pieile necesare pentru confecţionarea articolelor de marochinărie vor continua să achite pentru aceasta impozitul pe lux de 30 la sută sau 40 la sută, la valoarea lor reală de circulaţie. CONTABILITATE TEXTILA I: Salariul pe o zi vărsat lunar pentru ajutorarea regiunilor secetoase e supus impozitului pe salarii: Salariul pe o zi vărsat lunar pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă este scutit de impozitul pe salarii, întrucât însă Ministerul Finanțelor nu a dat un ordin circular în acest sens Administraţiilor Financiare, întreprinderile interesate solicită individual Ministerului aprobarea necesară, potrivit adresei Nr. Directe din acel Departament, ca răspuns la intervenţia U G. I. R. COMERCIANT ABONAT _ I. Unde e prevăzută decizia de fixare a preţului pentru coloranţii în pachetele? I: Decizia Nr. 1151 publicată în Monitorul Oficial Nr. 11 din 14 Ian. 1947. Pentru întrebări urgente, absolut se pot adresa redactorului acestei rubrici d-l av. M. H. RADU seara intre 6-8 Tel. 6.05.64. No. 10.114 Noi brevete de invenţii Prin decret regal s-au acordat următoarele brevete de invenţiune: Vasile N. Simulescu, arzător de gaze cu aer secundar reglabil. Dosar 37.820 Georges Stein, procedeu S1 bec (arzător) pentru Injectarea şi arderea directă şi fără preamestec cu aerul a gazelor combustibele den focare. Dosar 37 822 Georges Stein, bec (arzător) pentru gaze combustibie cu debit şi unghiu de desvoltare a flăcării reglabile. Dosar 37 823. Mihai Covacs cofraj universal demontabil cu elemente interschimbătoare pentru construcţii in beton armat şi beton în cofraj Dosar 37.824- Ionel B- Koritzer, căi-brior de copil transformr.bU. Dosar 37.825. Ștefan Manolu, acumulator cu electrozii în petrol. Dosar 37.826. Loreta Turconi, arzător (e gaze Dosar 37.829. Aron Mizrachi. mașină de gătit economică cu lemne. Dosar 37.830. Ecaterina Elias, cremă de fată serală Dosar 37.832 Alexandru G Grefu, lacăt automat Dosar 37-832. Antonio Soer cărămizi de forme speciale. Dosar 37.834. Aron Davidovici, dispozitiv de tiraj pentru perdele și similare Dosar 37-835. Vasie Armaş, săpător mecanic cu cilindru dinţat pentru arat şi prăşit Dosar 37.838 Iuliu Petcu, procedeu pentru fabricarea compuşilor amoniacali şi a gudroanelor uşore din borhoturi, turte de uleiu şi alte deşeuri vegetale Dosar 37.839 Iancus Georgescu, broască automată de geamantan. Dosar 37 840. Constantin Irimiea a aparat de curăţat şi tăiat zarzavat. Dosar 37.845 Se acordă brevete de perfecţionare. Alexandru Răzvan procedeu pentru aplicarea mecanică a nasturilor. Dosar 37 816 Gheorghe I. Barnea, toc de scris cu două rezervoare, cu creioane, gumă de şters, ştampilă şi calendar. Dosar 37 821 Octavian Luca, dispoz't've de perfecţionare la rad'atoarele pentru guri de foc etc. Dosar 37.828. Cred'tul Minier S A.R., pentru des. votarea industriei miniere, prococ' pentru asfaltizarea rez'dilui de cracare și a oricăru' fel de păcură. Dos 37.3417 Creditul Minier S A. R- pentru des-,' vol tarea industriei minierte: folosirea îr.tr'o instalație de asfaltizare a păcutei, a căldurei conținută în rezidul fier,, bitite dela instalația de cracare. Dosas 37.842. Creditul Minier, S. A. R. pentru des. voltarea Industriei miniere: procedeu pentru micşorarea pierderilor de fabricată la instalațiile de craking. Dosar 37 843. Iosif Klang, presă de mână pentru cărămizi găurite Dosar 37.844. Emil Liteanu, procedeu pentru separarea la rece a cauciucului din planta Dosar 37 847 . . ... Olga Spigler-Fronda, joc distractiv. Dosar 37 848 Grigore Zincovschi, disc pentru potrivirea culorilor. Dosar 37.849 Gherman M Gheorghe - Mess, clopot de alarmă Dosar 37.851 Martin Cosmeanu dispozitiv de aplicat la difuzoare pentru modificarea iartensităţii sonore Dosar 37 853. Dumitru Suceveanu, aparat pentru curăţat Şi tăiat felii cartofi, castraveţi, etc Dosar 37.854 Romulus Munteanu, lămpi electrice pu incondescentă, prevăzute Cu două sau mai multe filamente independente fixăte pe două şi trei sârme conductoare. Dosar 37.855. 1 Dumitru Băcescu, ţiglă Dos 37.856-Corneliu Silvian, protector de ciorapi Dos 37.859. Herman Marcus, ghitzi-consolă de beton armat Dosar 37.861. Herman Marcus, boiandrugi de beta** armat cu goluri Dosar 37.862. Herman Marcus, postamente de beton armat pentru stâlpi de lemn al liniilor electrice aeriene Dosar 37-863. A zic Roidîboim, întrebuinţarea materialelor plastice, elastice, artificiale îin locul emsilulu' silicos la 'migne medalii, decoraţii şi alte asemenea Dosar 37.864. Constantin V. Negrea, lacăt. Dosar 87.866. Adolf Barta, perfecţionări la cuptoarele rotative, încălzite cu combustibili lchizi și gazoși- Dos. 87.867- CĂRŢI NOUI II. raiaua : Johannes Gftnfschow1 Deşi chipul eroului domină autoritar paginile acestui dinamic şi viu roman al lui Fallada, cartea recent apărută la editura „Vatra" nu este doar un studiu adâncit al unui caracter. Peregrinările sale ne aduc un contact cu o seamă de tipuri pitoreşti şi reprezentative, care dau mult colorit şi mişcare. Dar mai presus de toate e prezentă in carte dragostea creatoare, sub toate formele ei: dragoste de pămănt, care dărueşte pentru a primi înzecit şi a pune temelia viitorului; dragostea care contopeşte două ființe intr'o singură unitate de neînfrânt, dragostea de aproapele nostru, care ne lărgeşte cuprinsul afectiv şi ne dă statura universului. Dacă până la urmă egoismul pare că şi strecoară otrava şi ţinta care fusese aleasă nu pricinueşte decât o mare sfâşiere, aceasta nu înseamnă că acordul final e melancolic. Desupra farinei pe care Johannes Gantschow rămâne singur, aparent, se înalţă un soare la fel de luminos, căci înaintea lui se întinde şiruri nesfârşite de oameni, aşa cum un spate simte încurajarea înaintaşilor. Traducerea sensibilă a d-nei Nora şi Paul B. Marian, urmăreşte toate şerpuirile stilului, menit să capteze pluralitatea vieţii şi să ne lase câţiva noi prieteni imaginari. Comenzi de vapoare şantierele britanice. Din şantierele britanice sunt în construe pe astăzi 464 vapoare. 26 la S“18 din acestea sunt comenzi străine, valorând cca. 56 milioane Ere sterline. Servicii de ocrotiri sociale în mediul industrial Buletinul Eugenie şi Biopolitic editat de secţia biopolitică a Astrei şi de institutul de igienă din Cluj —publică un studiu al d-lui dr. Octavian Lupu intitulat, serviciu de igenă şi ocrotire sociale în mediul industrial“. Elementul de acţiune al acestor servicii ar fi medicul industrial şi sora de caritate, iar directivele ar trebui să vie din partea Ministerului Muncii şi cel al Sănătăţii". Se poate afirma — scrie d-sa — că serviciile de igienă şi ocrotire socială în industrii au misiunea de a executa toate măsurile aparţinând medicinei preventive si ocrotirilor sociale menite a le asigura muncitorilor o bună stare a sănătăţii. In acest scop trebuesc avute in vedere atât mediul propriu zis al muncii cât şi condiţiile de trai in casa muncitorului. In afară de condiţiile externe care pot influenţa starea sănătăţii, se va considera şi factorul intern, capacitatea interioară de rezistenţă a individului, deci factorul constituţional — care explică o mai bună rezistenţă contra îmbolnăvirilor şi ci diferitelor infirmităţi şi chiar a morţii. Intră aci pe lângă elementele moştenite şi anume calităţi achiziţionate în cursul timpului, a căror cultivare conine un important punct în acest program de fnăptuiri, care se adresează in mare parte elementului sănătos pentru a-i preveni îmbolnăvirile, pentru a-i spori violitatea, fără a se neglija, alătÿti ti* consideraţiile medicale, tot as poate avea in acest domeniu legătură cu socialul. Perspectivele petrolului mondial In ROMANIA PETROLIFERA a apărut un rezumat al Conferinţei ţinute la Paris de d. Leon Wenger, cunoscutul pioner al petrolului, mondial, cu titlul „Perspectivele perolului naţional şi colonial, posibilităţile Franţei în zăcămintele străine din care reproducem ineheerea . După calcule făcute probabilitaţile de a descoperi petrol sunt următoarele : Trebuiesc forate : — 14 sonde pentru o probabilitate de luni. — 46 sonde pentru o probabilitate de 9 zecimi. — 92 sonde pentru o probabilitate de 99 In sută. — 132 sonde pentru o probabiltata de 999 la mie. Toate acestea arata că descoperirea şi punerea în valoare a petrolului trebuie lăsată numai iniţiativei particulare Statul neputând risca capitalurile enorme ale Contribuabillor şi că o superpoziţie de organisms asupra acestei industrii crează o jumătate de etatizare toate periculoasă penru desvoltsrea Rdustriei petrei fete. Blue înţeles făcând absîrrcţis da URSS care are 0 eca*îzucţie r parts si ude chir dîferite de sindicate de regiuni se întrec între ele. Lipsurile instituţiiioir spitaliceşti de Stet In aceeaşi publicaţie d. dr. Ioan Cosma, inspector genral sanitar, relevă lipsurile intsituţiilor spitaliceşti de Stat Prima constatare — notează d-sa — este sărăcia mare de paturi pentru suferinzi, atât din punct de vedere numeric general cât şi din punctul de vedere al singuraticelor specialităţi medicale A doua constatare este exagerată atenţie ce se dă specialităţilor pur curative faţă de specialităţile cu importanţă din punctul de vedere al sănătăţii publice. Statul a urmat până in prezent o politică sanitară cu totul opusă intereselor lui şi nu a observat cercul vicios care s-a format în jurul acestei stări prin agravarea treptată a problemelor a căror soluţionare a fost mereu amantă Situaţia unor maladii medico-sociale, cum este mortalitatea infantilă sifilisul, paludisme şi pelagra,e in realitate atât de gravă încât pare să fi ajuns la limita cea mai joasă ce poate fi atinsă. O totală lipsă de orice orgnizație sanitară probabil nu ar scădea aceste erbe mult sub cele existente Această situaţie trebue sâ-şi găsească mijloacele prin care ea ar putea fi ameliorată. Răscrucea în această operă o va însemna momentul când se va abandona concepţia conform căreia bolnavul formează preocuparea de bază a politicei sanitare şi se va inaugura politica care îşi formează ca obiect de preocupare şi grije societatea, colectivitatea. In această reformă îşi va plăti contribuţia şi spitalul In opera viitoare de construcţi de reni "■pitab s" va da întâietate seecllcfilor cu caracter social şi se va tinde ca speciz’iu nile de natură curativă să joace rolul de completare, de întregire, dar nu de exelusivă importantă ca până acum. Organizarea creşterei iepurilor de casă Comisiunea tehniică pentru agricultură din Consiliul Superior al Economiei Naţionale a luat în cercetare un interesant studiu al d-lor dr. A. Mauch şi C. Ştefănescu asupra creşterei iepurilor de casă. Se constată că e vorba de o ocupaţiune relativ recentă în România- Abia după primul război mondial au apărut primele crescătorii de iepuri de casă- E prea puţin rispâmdită deşi sistemul nostru agrar de mică proprietate oferă condiţii favorabile crescătorilor, după statistici oficiale abia * avem circa 100 000 epuri de casă din cari cea mai mare parte în Ardeal. Produsele ce se valorifică sunt piei, blăniţe, carne, păr sau lână şi animale vii de prăsilă. Pe primul plan e producţia lânei de Angora. Un iepure Angora dă anual aproximativ 250 gr.300 gr. lână. Articol foarte căutat pe piaţă din cauza lipsei de lână de oaie. Venitul net al crescătorilor e de cel puţin SO9/« Această lână va putea deveni şi un articol căutat la export. Ia ce priveşte carnea, o iepuroaică cu progenitura ei poate produce 30—60 kgr. carne, care nu e inferioară din punct de vedere nutritiv altor calităţi de carne. CUM SE POATE ORGANIZA CREŞTEREA Organizarea creşterei iepurilor de casă nu se poate face fără concursul larg al Statului Ea se poate încadra în programul de organizare al creşterii păsărilor întrucât are puncte comune atât la capitolul creşterei cât şi al valorificărei. Pe baza constatărilor sunt preconizate trei serii de măsuri: înmulţirea stocului valorificarea producţiei şi mărirea producţiei prin îmbunătăţirea stocului S-au propus urintoarele : In primul rând înfiiţarea de mici crescătorii de iepuri demonstrative. Exemplul vu e cel mai bun mijloc de propagandă pentru o exploatare nouă şi ne-cunoscută- Să se creeze pe lângă şcolile primare şi cele normale câte o nouă crescătorie dejj iepuri. Micile crescătorii îşi vor procura materialul de pră- silă dela crescătoriile de înmulțiire cu caracter regional şi al căror înfiinţare cade în sarcinai Statului- Se propune crearea a 12 asemenea crescătorii regionale- Fiecare va începe cu cel puţin 20 animale de reproducţie- , J1 VALORIFICAREA în Organizarea valorificării produselor canicule trebue să meargă paralel cu acţiunea de înmulţire a stocului. Ea trebue organizată prin organizaţiile cooliterative ale comunelor şi satelor. Apoi înfiinţarea unei burse oficiale pentru lână Angora ş piei de Iepuri în Bucureşti şi î oraşe mari din provincie, încurajarea prelucrărei lânei Angorra şi pielicele lor în fabrici indigene. Industrializarea cărnei de iepuri prin fabrici de conserve Scutirea de toate impozitele ai micilor filaturi de păr de tei pure pentru cel puţin zece ani Pentru mărirea producţiei e nevoie de un parc de material de reproducţie de elită din rasele de iepuri Angora, Chinchilas, Vienezi şi Belgieni pen- tru împrospătarea raselor şi înfiinţare de crescătorii regionale pe lângă Institutele ştiinţifice şi fermele model, în vederea selecţionării unui material de reproducţie suprior. Apoi organizări de concursuri de producţie, expoziţii şi târguri cu animale de prăsilă. Fondurile necesare la data de 1 Martie 1947 pentru realizarea planului de organizare, au la crescătorii regionale la Bucureşti, Piteşti, Craiova şi Constanţa cu câte 20 animale fiecare şi coteţele respective, crescătorii demonstrative, plus fondul de studii experimentale șî pentru procurarea de material didactic și de propagandă nuai în suma decât 350 milioane lei. I Redresarea producţiei de aur In aceiaşi revistă, d. prof. Horia Grozescu publică un articol intitulat „Aurul“ in care examinează situaţia actuală şi posibilităţile de desvoltare aile industriei aurifere. Ceiace noi nu cunoaştem bine astăzi şi exploatăm — scrie d-sa — reprezintă doar o mică parte din extensiunea zăcămintelor aurifere la ţară aşa cum le curl°aştiaem pe baza de studii geologice. Aceste zăcăminte trebuesc explorate de aproape. Iar aceste explorări pot conduce, avem dreptul să spunem că pot conduce, la descoperirea unor noui zăcăminte explorabile Ce face poate da naştere la noul centre de exploatare adică la o sporire a producţiei Este uşor de înţeles, că nici spaţiul unor articole şi nici cadrul în care ele se cuprind, nu ne permite să atacăm chestiunea aceasta, atât de frumoasă dar şi atât de gingaşe mai de aproape. Cu atât mai mult Cu cât greutăţile ce stau în cile au at atâ de mari, încât şi responsabilitatea autorului este tot atât de greu angajată. Totuşi, nimic nu poate împiedeca să afirmăm, că se poate ajunge mai întâi la redresarea producţiei de iur şi că se poate ajunge la o sporire a acestei producţii până la 10 — 13.000 hgr. aur ne an, dacă se vrea acest lucru si dacă vrându-1 vom şti în acelaşi timp cum să procedăm Festivia l«introdicţia economica In Buletinul Uniunii Sindicatelor A M. d-na Ana Anjibeliu ploncă Sft ir-Ftructiv articol privitor la „Femeia in producţie $i drepturile ei". Iată concluzia articolului: 1 Pretutindeni, unde el munceste. Teme-*ia este prezema. In producţia intregei lumi rolul teimeii pe care-l ocupă este covârşitor. Exemplul Uniunii Sovietice este lard egal. Fiecare şi-a putut da seama de rolul însemnat pe care l-a jucat femeiei rusă in economia şi armata sovietici. Este destul sâ ne amintim că numai in Sovietele săteşti ea numără 454.000 de reprezentante, ceea ce reprezintă echivalentul politic al unui covârşitor număr de muncitoare. In Franţa, uzina mtalurgică „Madeleine" are personal femenin in proporţie de 95 la sută şi a sporit producţia de anul trecut cu 140 la sută. Anglia numără şi ea 1.500.000 de sin-j dicaliste dintre care foarte multe in in- dustria grea. • La marea şosea a Birmaniei au lucraţi 300.000 de femei chineze, contribuind astfel în mod hotărîtor, la înfrângerea imperialismului japonez. Dar industria textilă japoneză, na, este ea oare tributară celor 70 la sutăfemei care lucrează in imensele şi zgo-, motoasele fabrici din lodz şi de aiurea Acestea sunt adevăruri incontestabili astăzi şi societatea modernă nu poate tolera ca acelui care munceşte să i se tăgăduiască anumite drepturi, cu atât, mai mult, cu cât acele drepturi ajuta la stabilirea unui echilibru social de cete. Trai mare importantă. Femeia in producţie îşi are locul ei bine definit ".