Argus, octombrie 1947 (Anul 37, nr. 10259-10285)

1947-10-01 / nr. 10259

A MUT. X­XXVII Nr.­­­0,1159 CITIŢI şi răspândiţi TIMPUL cu ultimei« ştiri Intern fi «xterne ABONAMENTE! Lei 450.— 3 luni pentru particulari. Lei 3000.— 12 luni pentru Firme Lei 5000.— 12 luni pentru Autorităţi, Instituţii şi Societăţî.­ In străinătate tariful la tuictfun* d« eon*«tHl® postate Internationale STABILITATEA PRETURILOR In opera ide reconstruct^ a tării, reforma monetară e desti­­nată să fie unul din pilonii prin­cipali pe cari se va sprijini noul edificiu economic. Construc­ţia acestei puternice cocoane, nu e însă o treabă uşoară. Alcătuită pe baza unor calcule precise, ea nu are să răspundă — ca în ar­hitectură, — unei anumite rezis­­tenţe, prevăzute şi exact con­tu­­rată ci trebue să facă faţă nu numai unor eventualităţi sau probabilităţi, ci multor, necunos­cute. Coloană de sprijin, dar în acelaş timp motorul întregii miş­cări economice, funcţia ei e con­diţionată de corespondenţa net numărate dar puse din vastul an­grenaj al economiei nationale. Nu este deci nimic neobişnuit in faptul că în prima perioadă de aplicare, de stratificare a stabi­lizării, să se producă unde ire­­gulabrităţi. Complexitatea proble­melor legate de această impor­tantă reformă, e în ea însăşi o cauză care împiedică promptitu­dinea soluţiilor. Dar aceasta nu înseamnă că soluţiile nu exis­tă. Şi nici aplicarea lor, nu poate fi făcută în chip rigid, ci în func­ţie de rezultatele pe cari le dau. Aşa cum a fost concepută noua reformă monetară, ea are un ca­racter şi o finalitate profund de­mocratice. Stabilizarea e menită să rezolve categoric problema care a v’cîat atât de grav viaţa noastră socială şi economică: a­­fiişurarea­ şi mărirea standardu­lui de viaţă al claselor r&r?n£îi toare şi salariate. Focarul cangrenei se găsea în disparitatea dintre puterea de cumpărare a masselor populare şi preţurile practicate pe piaţă iar leacul se desena de la sine • a face să dispară acest decalaj, cu totul în defavoarea cumpără­torilor. Fixărei noulor salarii, cari au mărit ’considerab»! puterea de cumpărare a unei largi părţi din populaţia ţări, i sa dat respondentul logic: nivelul noul lor preţuri. Raportul dintre a­­ceste două elemente, trebue să se men­ţină d­intr- un echilibru per­manent. Orice elemente cari ris­că să distrugă acest ech­ibru, trebue înlăturate. Dar cum în apariţia lor neprevăzutul şi in­tempestivul joacă adesea rolul principal, operaţia de c­urtaj nu se poate face brusc, ci recla­mă un răstimp pentru a fi efec­tuată. Evoluţia reformei monetare, după o hirtă de aplicare, se do­vedeşte conformă concepţiei ca­re a stat la baza alcătuirii ei. Dar fireşte că nu s-a putut evita în mod absolut apariţia unor iregulalităţi. Cele mai multe, provenite din motive tehnice, au fost imediat şi radical înlăturate In diagrama actualităţii a apă­rut un punct nevralgic: proble­ma preţurilor­­Cauzele genera­toare au fost repede descoperite nivelul scăzut care s-a dat în mul­te cazuri—cu nerespectarea dis­poziţiilor originale ale planului de stabilizare — preţului produ­selor ţărăneşti şi fiscalitatea ex­terivă asupra noilor produse industriale, motiv pentru care acestea din urmă ar urma să trea­că peste, nivelul ce le-a fost fi­xat. Se ilustrează astfel acciden­tul de necorespondenţă între multele, piese ale complexului angrenaj economic. Dar fiind to­tuşi un accident, el poate fi—cu tot aspectul lui alarmant —­ rer­mediat. Soluţia de altfel a fost im­ed­at—găsită: reducerea aces­tei fiscalităţi- In bună parte — aşa cum cititorii noştri au avut privilegiul s‘o afle cei dintâi din ,,Argus“,—Comisiunea pentru Re­dresarea economică şi Stabiliza­rea monetară, a şi purces la mas­­ive degrevări fiscale asupra u­­nor produse de largă circulaţie, in ansamblul ei, problema e însă legată de struc­tura bugetului- Or în calcularea veniturilor bugetare, prevederile tit­eale s-au bazat în excesivă măsură pe taxarea nouilor pro­duse industriale. Urmează trei ca ele să fie rectificate. După in­formaţiile pe cari ta avem s'au luat măsurile necesare pentru efectuarea acestei operări univ­erre e însă destul de gingaşe­, fiindcă indiferent de greşala iniţiată, ea afectează totuşi deşi socotirn că numai momentan, e-­Hh­librul­ bugetar. Şi astfel solu­ţia nu poate fi imediat şi inter­ge­ri aplicată. Phntru înlesnirea operaţiei, a veni şi noi cetăţenii o importan­tă contribuţie de adus-Să nu facem cumpărături cari nu sunt de urgentă necesitate. Să nu căutăm să ne ,,asigu­răm“ contra eventualelor lip­suri. Stocurile, oricât de mici în aparenţă, au ca ren­dată general trolirea prăvăliilor, cari întâmpi­­nă greutăţi în reaprovizionare. Să fim deci cât se poate de cumpătaţi, de sobri, în cheltui­rea leului stabilizat. Şi mai ales să nu ne alarmăm şi să nu facem alarmism. Ori­cât de dificilă apare o problemă în evoluţia reformei monetare, ea nu rămâne fără soluţia adequa­te şi cu toată urgenţa posibilă aplicată. Problema nivelului pre­ţurilor e urmărită de forurile conducătoare cu toată atenţia cuvenită sensibilităţii ei şi tra­tată în consecinţă. Aceasta im­plică însă neapărat şi corespon­denţa la care suntem toţi alpi­­goţi, consumatori,­­ comercianţi şi industriaşi, înţelegere şi pu­ţină răbdare- George Harfa Remanierea parţială a guvernului britanic LONDRA 29 (Rador) — Remanierea ministerială aşteptată de mai bună i'.e o­­ană a fost anunţată în parte T­uri seara. Sir Stafford Cripps a fost numit mi­­nistru al aa­cerilor economice, minister nou creiat. Fostul ministru de comerţ va fi chemat să coordoneze activitatea pi­incipateior departamente ministeriala însărcinat® lu executarea planului ce-i poartă numele Sir Stafford CriPPs va fi sprijinit în acţiunea sa de d. Harold Willson care, la 3­ ani, dvem­e ministru de comerţ şi membru al cabinetului , Arthur Greewood, ministru fără portofoliu, a demisionat. Se subliniază în această privinți i­ S Sir Stafford Cripps, devenind titular al noului post, și cabinetul neputând să numere mai mult de 16 membri, d A. Illee a fost nevoit să ceară d-lui Gre­enwood că demisioneze. Conferinţa de la Casa Albă pentru ajutorarea statelor europene WASHINGTON 29 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei FRANCE PRESSF, comunica : La sfârşitul unei conferinţe care a durat pe­le două ore, la Casa Albă in­tre preşedintele Truman membri guver­nului şi principalii fruntaşi ai Parla­mentului, senatorul democrat d■ Scott Lucas a declarat că nu vede nici un mijloc prin care guvernul american ar putea să obţină fondurile necesare pen­tru ajutorarea urgentă a Europei, fără convocarea unei sesiuni speciale a Con­gresului. Ziariştilor care l-au întrebat daca ex­primă părerea sa personală, senatorul Lucas a, răspuns că repetă o declaraţie Preşedintelui Truman. majorităţii republicane din Camera Re­prezentanţilor a declarat la răndul său ziariştilor că nu s’a realizat nici un a­­cord in cursul întrevederii de Luni, care s’a desfăşurat însă atmosferă de armo­nie. Mailek a precizat că un tablou impre­sionant al situaţiei a fost trasat în cursul reuniunii, dar fruntaşii republi­cani nu au luat nici un angajament In ce priveşte linia de conduită pe care o vor urma­ Senatorii ILu­­as a adăugat: .Preşe­dintele Truman ne-a spus că nu există după părerea sa, vreun mijloc de a se obține un avans din partea Băncii de Export și Import sau din partea altei surse guvernamentale fără o decizie a Cortes Maltei. sett of Congresvtul1*. ­ Luni 29 Septembrie 1947 Din cauza marasmului produs de inflaţie, e‘au ivit pe pia­ţă mulţi negustori improvizaţi, cari fără să aibă firmă înscri­să au practicat un comerţ, ca mărfuri cumpărate la întâmplare, fără facturi şi registre. Alţi negustori dintre cei ce au firmă înscrisă nici n'au mai ţinut seama de obiectul comerţului lor şi au vândut cu totul alte produse. Nici fiscul, nici negustorii vechi, specializaţii în branşe bine definitive şi cari trebuiau să înfrunte o coiiicur©nţâ ilicită, nu au putut să aibă­­ decât prejudicii fie pe unna acestei negustorii necontrolabile. De aceea hotărârea minisfen­ul de industrie şi comer­ţ de-a bnpun© desfiinţarea comerţului hn* prov.z»t şi reintrarea în legalitatea negustorilor, cu­ produse străine de comerţul declarat, în­seamnă o contribuție la nor­malizarea pieţii noastre comerciale. • BURSA Săptămâna s-a deschis în ca­drul unei atmosfere, oarecum mai ameliorată, de o tendinţă, în parte, ceva mai fern orientată Totuşi volumul încheierilor a rămas în jurul cifrelor din rilei® precedente (4­5 milioane lei va­loare reală). Târgul BANCARELOR şi PETROLIFERELOR compri­mat de restrângere a operaţiunîior asupra unui umnăr restrâns de rubrici. * Câteva acţiuni INDUSTRIAL LE au manifestat timidă fermi­tate, cu modeste retuşul*' de cote Acţiunile societăţilor de TRANS­PORT — COMUNICAŢII în ceva mai bună dispoziţiun©, cu reveniri mai substanţiale cursuri­lor: TELEFOANE şi S.R­ D. In compartimentul VALORI­LOR PUBLICE, nici o operaţiu­ne. COMISIOANELE PERCE­PUTE DE OFICII La ministerul de industrie şi comerţ se lucrează la fixarea co­telor de comision ce urmează sa se perceapă oficiile industriale. Aceste cote se fixează în ra­port de bugetul oficiului şi de­verul probabil de afaceri. UN NOU TIP DE CĂRĂ­MIDĂ CEHOSLOVACA La târgul din Praga se află expus un nou­ tip de cărămidă, care permite să se realizeze o economie d© muncă în cursul fa­bricaţiei şi construcţiei, reduce Citiți in pag. 3-a:« Regimul transitoriu al exportului a fost prelungit până la 31 Octombrie suprafaţa utilizată pentru cons­­trucţie şi prezintă mai bune fa­cultăţi izolatorii. Arhitectul care a expus această cărămida, oferă vânzarea brevetului s­au licenţei fabricaţie străinătăţii şi tra­tează cu interesaţi din Australia, America de Sud şi numeroase ţări europene. PREŢUL DE ÎNLOCUI­RE Asociaţiile de industriaşi şi co­mercianţi au supus atenţiunii fo­rurilor economice de resort pro­blema preţului de înlocuire jumii­tru mărfurile în stoc la data a­­pariţiei nouilor preţuri ale pro­duselor industriale. In documentarea problemei se arată că actualele preţuri baza 1938 sunt provizorii şi că puţuri­le reale sunt cele in curs de fixare pe baza elementelor, reale de cost. întreaga chestiune se află în studia forurilor* superioare eco­nomice. O SOCIETATE PE TROLI FERA ITALO ROMANA ROMA 29 (Rador). — După zece zile de negocieri la Roma, şi Torino între d-nii Valleta, pre­şedintele consiliului de adminis­traţie al întreprinderilor­­Fiat“, şi Simon Lassersons, administra­tor unic al societăţii,,Creditul Mi­nier“ s-au încheiat acordurile pri­vitoare la activitatea societăţii pe frolfere italo-române APIR din Roma. Colaborarea se va face pe te­meiul unui aranjament care pune pe picior de perfectă paritate participaţia italană şi cea româ­nă. Soluționarea cererilor de remeire a impunerilor pe cale administrativă In ce condițiuni este admisibila cererea. Cererile de revi­zuire sunt de natură urgentă. Ce trebue sa conțină raportul de cercetări. Calculele tehnice și elememtele de comparație __ Ifistricțiu mie miitistemld de finanţe . Potrivit prevederilor Codului de Pro­cedură Fiscală, eventualele erori să­vârşite prin actele de impunere P°t fi conotate pe calea r­evizuirii admi­nistrative-i art. 27) sau pe cale juris­­dicţională, prin apel (art. 29), şi re­curs (art. 45). Contribuabilul poate folosi amân­două căile sau numai una singură, pe aceea pe care o socoteşte mai potrivi­tă intereselor sale. Cele două căi la corectarea proceselor verbale de im­punere nu se exclud între ele atât­ timp cât impunerea nu a fost judecată în fond în apel­In ce priveşte convocarea şi buna funcţionare a comisiunilor de apel arî primit separat dispoziţiuni. In cercetarea, propunerile şi soluţio­narea cererilor de rectificare pe caile administrativă a erorilor săvârşit® prin procesele verbale d® impunere organele de cercetare şi Dvs. veţi a­­vea în vedere dispo­ziţiunile de mai jos cărora vă veți conforma întocmai. După art. 27 din Codul de procedui® Fiscală modificarea procesului verbal de impunere s© poate obține: a) dacă contribuabilul a depus ce­­rere de revizuire înregistrată la ser­viciile fiscale (Minister, administrație sau cir®, de constatare) la termen d® cel mult trei luni dela comunicarea procesului verbal de impunere; b) dacă impunerea «a­­ fost apelată sau în cazul când a f°ri apelată dacă nu a fost judecată la fond. Când apelul a fost anulat sau res­pins ca netimbrat, tardiv, rău intro­dus sau nem­oti­vat, esta admisibilă re­­vizuirea administrativă. c) Când se constată că procesul ver­bal de impunere cuprind o vădită și certă e-pcrc do fa,„t sau drePt CUM SE VOR PRIMI CERERILE Orice cerere prin care se pretinde rectificarea ur­ei erori comise cu °®3- zia uni impuneri va fi pr'mtă, înre­gistrată *i supusă cercetării Cererile de revizuiri vor f­or­mate atât de Minister cât şi,de serviciile de constatare ale ad-ţiei financiare. In interesul urgentei soluţionări a acestor cereri, este da dorit ca ele să fie depuse numai ad-ţîilor financiare care le vor primi Şi supune cercetări­lor. Veţi lua toate măsurile, ca, pe cât posibil aceste cereri să fie depu­se ad­ uiri financiare ?i nu la Minis­ter CERERILE DE REVIZUIRE SUNT DE NATURA URGENTA Cererile de revizuire primite vor fi cercetate cu toată urgenţa permisă de programul de lucru al organelor de constatare, singure activităţile creatoa­re de­ debite vor prim® activitatea pentru cercetarea cererilor de revizui r®. Este interesul fiscului ca şi al con­tribuabilului ca soluţionarea cererilor de revizuire să se iacă cu cea mai mar® urgenţă, de aceia administrato­ri­ financiari sunt obligaţi sa organi­zeze activitatea serviciilor Escale la aş® fel şi să facă operă gospodărească atât de serioasă încât să asigure solu­ţionarea cu toată u­rgenţta şi jp­e de mai bune condiţiuni a tuturor cereri­lor de acest fel. REVIZUIRI CARI se fac de ADMINISTRATORII FINANCIARI Pentru a asigura o câi mai urgentă soluționare a cererilor de revizuire de­puse de micii contribuabili, Ministerul a împuternicit pe administratorii fina­n­ciari conducători ai administrațiilor financiare să soluţi°ncze cereri de re­vizuire privind procesele verbale de impunere car® stabilesc impozite până la 10.000 lei inclusiv. Prin urmare rerile de revizuire privind procesele verbale de impunere care cuprind im­­pozite mai mari de 10.000 lei sta­bili­­zaţi, vor fi înaintate, cu toată urgenţa Ministerului împreună cu toate cons­tatările organel°r locale pentru solu­ţionare, cererile de revintare care pri­veşte procesele vrbale de impunere cuprinzând impozite până la 10.000 lei vor fi soluţionate personal de admini­­stratorii financiari. Numai in cazul în care contribuabi­lul este nemulţumit cu soluţiunea da­tă de administratorul financiar şi cîl manifestă nemulțumirea în scris, în­­treaga lucrare va fi trimisă la Minis­ter pentru a dispune și asupra impu­nerilor mai mici de 10.000 Lei impozit. Orie® cerere de revizuir­e va fi su­pusă cercetărilor organelor fiscale. Cercetare® se va fac­e de către orga­nele desemnate de catre administra­to­rii financiari. Pe cât posibil organul de cercetare va fi altă persoană şi de un grad superior decât cea care a for­mat instanţa care a stabilit impune­­rea Adatorii financiari vor desemna pentru revizuiri organe de cercetare dintre ce1® mai competente, mai des­toinice şi mai de încredere. Este de dorit ca pentru revizuiri să fie d®sem nate organe speciale și pe cât posibil — în orașe _ specializate pe bran­șe, astfel ca cererile prind aerian (CîiOTtSmssfl*© în pac.* HS*a) Anglia a sacrificat afacerile pet­rolifere LCKBRA, — BăiSetinw! (tdrollifcr TLe iYiolîrc5*1 stare că șir te aawl&s'css ra­fiilor «J® fec^ilina. a s-?cs' a 'ii ar»5 tot ccr.f țîsi! p®rE,!c«iicir Pe ieplwâ ©b msîoarele să petrolec­­iMcrt care trefoîi© ewafeal la «el puțin 300 lire m?­Îdcssîe sterSSpue. Fui k: ca- cj-f,’we­ r-i:«ia3w* en­­cjSer ,,Thr ^-oter“ nu Due­n d sK,.e''''îS.rif»a“e er,© f :v nr;1 ► V;'­­ • '*§- ina­poriiir-Le petrol!Jf©r© 8re chrrŢiun© nu reprexintă nîcî ! Sa si:Tă din ineffciiul converfului exter»©iv Miercuri 1 Octombrie 1947 ! FOLOSIŢI 1 S Usa Publicitate­­­a ziarului „TIMPUL“ PUBLICITATEA se primeşte la sdmaististia ziarului­­­ la toate agenţiile de pubicitate. Proprietar: „ASOUS“ 8. k, faacrb Oii, Cilin, ilfo. Asigurarea rentabilităţii micii industrii agricole cSe I. RADN­ De câtva timp se aud tot mai des şi mai apăsat unele şoapte a­­larmante, menite să răspândească ■ îndoţafi in reu­şita stabilizării mo­netare. ‘ Aceste şoapte pornesc de la ace­­iaşi sursă, adică di­n aceiaşi oa­meni, cari de la început, în pre­jma stabilizării monetare şi câteva zile după aceia., se mărgineau să­ facă pe sceptic­­i. In prezent, ei trec la ofensivă. Făcând pe ,,înspăimânta!ii’ a d­eclara­t prezumpţios, că ceiace da Prevăzut, s‘a şi întâmplat. Slabi­­.­­ar­ea nu mai există! Şi de ce nu mai există? pentru că — zic e­i, — preţuru­ nu mai sunt stabile ca la început. însăşi autorităţile competente au fost forţate să modifice unele preţuri din mercurial, preţurile unor ma­­terii prime şi ale unor produse ma­nufacturate,. Tendinţa aceasta de a, descuraja publicul, în eforturile sale colec­tive de a menţine şi întări stabili­tatea monedei, este pe cât de o­­d­ioasă, pe atât de explicabilă. Se învederează că noul regim de stabiltete monetară nu prieşte a­­celora, care în­treCopil nu prea în­depărtat, au putut realiza din s­pn- Ple speculaţiuni, fără muncă şi fără merit, câştiguri şi averi imen­se, în dauna colectivităţii şi a mun. Citorinei de toate categoriile. Obişnuiţi cu speculaţ­iile, aceşti oameni prăbuşiţi din înălţimi ne­visate, speculează acum­ dificultă­ţile trecătoare, ce inerent trebuiau să se ivească până la deplina aşe­zare a epocalei reforme monetare, Care e stabilizarea monedei. Ei speră încă şi action, că semâ­­nând neîncrederea, îndoiala şi con­fuzia în sufletele mulţimii, vom re­veni cu toţii la , normalul“ lor, Care nu e­ altceva decât regimul de inflaţie, haos şi anarhie eCar­omică din trecutul de tristă memorie. Toţi acei cari urmăresc să pes­cuiască în apă tulbure, invoacă in­tenţionat argumente de natură a crea anumite confuzii. Ei lasă să se înţeleagă că stabi­litatea monetară implică neapărat rigiditatea preţurilor şi a salariilor. Nici una, nici apa nu sunt ade­vărate. Preţurile pot oscila la su­S. Sfin In jos, salariile se pot ridica sau Chiar micşora, fără ca stabilitatea mo­netară să fie primejduită. Principiul esenţial e acela de a se menţine invariabilă puterea de cumpărare a monedei. In cadrul ge­neral al acestei puteri de cumpă­rare, preţurile şi Salariile oscilează, în timp şi, în spaţiu, orizontal şi vertical. Stabilitatea monetară, garantea­ză beneficiul producătorului, fără de care, producţia este periclitată şi la­ rândul ei puterea de cumpă­rare a monedei. Pentru deplina asigurare şi reu­­şită a reformei monetare, comisia ele redresare economică are ca e­­senţială atribuţie obligaţiunea de a cerceta preţurile, de a recalcula e­­lementele preţului de cost şi de vânzare, in scopul de a asigura producăt­orilor de toate Categoriile beneficiul rezonabil de cari au ne­­voie, pentru a fi simulaţi la men­­ţinere­a, sporirea şi el­terir­ea pro­ducţiei. Neglijând această îndatorire, se întâmplă tocmai rezultatul de care nu ferim, producţia descreşte, pro­dusele se vând pe, sub mână la pre­ţuri de speculă, bursa neagră re­­învie şi în consecinţă moneda, is". ■pierde treptat puterea ei de cum­părări-Şi în trecut, sub regimul stabi­lităţii monetare dinainte de război, preţurile, salariile, impozitele, o3­­c,lau, fără Ca prin aceasta Stabili­tatea monetară să fie'câtuşi, de, pu­ţin atinsă. ’ Sunt produse agricole şi induS, Cttîi Vîtii are în pagina 3-a »■mm—wr Frum II uii.Mui­i­owqii^m wBpwi. SDeţioti# c©fsi€Bxial cannadian MONTRE­AI. — Deficitul comer­­cial canadian cu Statele Unite a Epo­­pii cu 84.196.000 dolari in fujie pentru a atinge cifra record de 572.819.000 dolari pe primele şapte luni ale anu­lui 1947. Deficitul comercial canadian a sp­rit faţă de trei­ 73.109.000 dolari însumând 990 milioane dolari Greutăţi la aprovizionarea Franţei cu grâu WASHINGTON.­­ O persona­litate franceză autorizată a decla­rat la Washington că Franţa va trebui să importe 850.000 tone de grâu înainte de 1 ianuarie spre a putea menţine raţia de pâine la nivelul actual de 200 grame pe zi. Dar importul unor asemenea cali­­t­ăţi se loveşte de greutatea găsi­­rii pe­­piaţa americană a Cantită­ţilor nece­sare. Cercurile americane, recunosc că aloca­le acordate pâ­­nă­ acum Franţei s-au dovedit in­suficiente pentru aprovizionarea ţării. I.N.CMP.­U. va achita Statului antici­pat valoarea mărfurilor deținute spre vânzare Valoarea prepuselor indus­triale ce vor fi distribuite După cum s® INCOP-ul în estate de mandatar al statu­lui, a acorzatîouse cantități însem­nat­e de produsei industriale, cu scopul de a fi distribuite aptricul­­torilo* $i salariaților, mărfi:1! cari vor fi atribuita celor în drept sub Supraveeh61^® unei com:sauU( re­cent «urmi e- Aceste mărfuri au fost achiziționate d© INCOP cu fondurile Statulu*• valoarea la actualei© nrsfuri o" Petale a mărfurilor astfel reținu'© de INCOP si cari sunt proprieta­tea Sitidul, este as'îmată la a­­proximativ 4 mîUarde lei stabili­zat* s’ urmează a fi încasa|i o© mg sura d’sîributrii mărfurilor, o pep'ru ca Statul să poată intra «r«1 dlFatal în posesiunea sume*­­lor 09 i s© divta, si întrucât măr­furile vor ajunge Ia consumatori, eșalonate o© mai multe luni, a tax­tei*venir o convenţia pure mini­sten?! finanţelor, Banca NatHma­g Casse de­­Jeminer, şi INCOP care prevede următoarei©* LA CEREREA MINISTERU­LUI DE FINANŢE, LN­CO­P­-ul VA PUTEA EMITE POLITE DE VALOAREA SUMELOR CE­RUTE DE STAT, GARANTA­­TE PRIN gajarea mărfu­rilor RAMASE NEVANDU­­TE LA ORDINU­L CAISEI DE DEPUNERI LE VA ACES­TORA CVS­A DE DEPUNERI VA CERE BĂNCII NAȚIONA­LE REESCONT­AREA CAm­­Biil­OR RESPECTIVE, IAR­ SUM­a astfel obtinuta s O VA PIIVI LA DISPOZIȚIA MINISTERULUI DE FINANTE. ACHITAREA REESCONTU­­LUI SE VA FACE PRIN BLO­CAREA DE CĂTRE BANCA NATIONALA A VARSAMINTE­Lor făcute de i.n.c­ o­p. in CONTUL STATULUI PE MĂ­SURĂ DISTRIBUIRII MARFU­RILOR. Deocamdată pentru satisface­rea nevoilor curente pe numerar ale Statuului şi în cadrul acestei conven­ţi, ministeril mnanjetor a întervenit în cadru­l convenţiei fi­­nanciare încheiate, la Cassa de depuneri şi Banca Naţională pen­­tru achitarea unei sum© id© 600 milioarse lei.

Next