Argus, noiembrie 1947 (Anul 37, nr. 10286-10310)
1947-11-01 / nr. 10286
ANUL XXXVII Nr. 10.286 CITIT şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri Interne şi externe , ^ «■■■■■BBaBaBBBBBaBBBBBB» ABONAMENTE Le! 1800.— 12 luni pentru particulari. Lei 3000.— 12 luni pentru Firme Lei 5000.— 12 luni pentru Autorităţi, Instituţii şi Societrf]. In străinătate tariful in fu.cţiune de convenţiile post»to Inuernationato ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI, Taxa de francare plătită pa tmaeni BIROURILE: cont aprobărei Dir. G-le P. X. t. No «CMî/BSS Sprijin financiar integrai pentru Sncoop In stice°.«ix!i1ta(«a raipida a măsuri-* loir de planificare şi dirijare care Iwrit de esenţa inltiervenţionisimxHri Sie stat în dormuriul economic, insîfcuţita Ineoapului a dobândit. o în^munătate covârşitoare.Dacă furnc|ia îşi creează într’adevăr organul Inni numai în mato,rile fiziologica ciî pe tărâm economic, atuncea era Îiiresc de a se dota organizaţia centrală a vastei reţele cooperative Biirtţa,Pa noastră cu atribuţiunile atât de variate şi de multiple ce deburg în mod legile din exercitarea Îndrumării economice de către forumile publice. Sunt mulţi care cred că încadrarea Incoop-ului, — şi când numitm Incoopul, trebue să ne gândim de fapt la suitele şi miile de celule cooperative acţionând pe teren în toate colţurile României, — în procesul de distribuire a mărfurilor de foarte categoriile, reprezintă o normă, artificială şi mult prea extinsă, pentru posibilităţile (technice) ale acestui aşezământ o asemenea judecat, ne nare însă superficială şi, în orice caz,pur mecanică deoarece sub semnul economiei dirijate care constitue fundamentul structural al economiei noastre naţionale, unităţile economice cu caracter public nu mai pot fi comei de - 'rate ca în trecut, drept un accesoriu al mişcării economice, adică o cantitate neglijabilă. Este drept, că ritmul vin şi precipitat chiar al evoluţiei economice a Tărerii sfera de influenţă a cooperaţiei tctr’o propo’S iune netă nunei si, desigur nu s’a putut selecţiona întotdeauna numai elemente de acfiiune. Cu o pregătire, absolut desăvârşită precum nici soluţionarea tuturor problemelor ni putea să alenga In toate împrejurările Cel mai înalt nivel da perfecţiune Dar de faci până a formula critici bazate pe o confuzie voită sau nevoită a răspundertor pentru anumite dispioziţiuni în legătură numai aparentă cu Ine ipub este un drum dhsrtul de king iar in inţeresuil netezirii acestui drum de prejudecăţi şi păreri ermate, vom cerceta astăzi un aspect specific şi arzător al acestui complex Sunt multe industrii, — mai cu seamă fabrici textile,care în momentul de fţii au un depozit stocuri importante de produse manufacturate, blocate la dispoziţia Ineoopu- lui Ori numeroase întreprinderi se plânge" Tncoop-uî nu ar proceda la ridicarea şi aditarea acestor mărfuri în timp uitai ceea ce determină o anebi!n/a.re .a .activităţi 1or îndistiriale normale. Credinţa noa.et-w forr ă es**» însă această stare de lucruri nu cade în sarcina răspunderii şi a competimţei Tripopulii. Precum se vede clar acest complex ®r° imn substrat pito dacă nu exclusiv financiar care imbute rezolvat de forurile de resort în cauză.Acestea au nu numai posibilitatea dar şi datoria de a an, menţi Tneoopul, cu fonduri suficiente în vederea atincerei unui obiectîv de in int «rea suntem pentru economia naţionala în toarte manifestările şi fenomenele ei. Sumele puse la dispoziţie. mneoppului pentru scopurile amintite enminuază cu reescontarea unui portofoliu camţoîal pentru care oamenii de bancă francezi întrebuinţau cu pref*Hn»-1 termenii de ..ossetitîellement bancable”, asigurând o proporţiune viabilă între -misiunea fiduciară şi bunurile aflate Tn circulaţiune. De aceea restabilind realitatea obiectivă în jurul unor fapte greşit iiterpretate în legătură ci activitatea Ineoopubiî, sperăm că, în viitor noua sa conducere va delega în mod mulţumitor şi capitolul sprijinire financiare integrale din partea instanţelor fute|ar© Mentor IP* ii A\ !!Alt Joi 38 Octombrie'!547 BURSA Târgul financiar evoluează sub sulimul uneitop. / uni cord« ui a rolelor. Câteva pulsation» pozitive •I.R.D11., Prahova Gaz Me*an,) sun! mişcă*’i lova'e niedo importantă sau semnificație. Daosebiî de slab si apatic a fost târgul actnimW BANCARE unde oferta si cererea n’au r.juns la nicio coneluzie pentru BANCA. ROMANEASCA. PETROLIFERELE slab ontuitate, în timp ce INDUSTRIA LELE MINIERE a evoluat sU» influenţa into toi-Mite Vâra susţinere. Slăbiciunea v®*ori'«r înfrenrin d,-rilor do TRANSPORT - CO MU NICAT II s’a cr«afeat to ee ziuni in cadrul unei ambianțe,C£l me. Pentru prima oară au fost toîroduse in cota bursei OBLIGAŢIE NILE SOCIETĂŢII COMUNALE PENTRU LOCUINŢE EFTINE 5 la sută în Iei stabilizat înreff''strându-se cursul 84. Prin vânzări spcîaîe au fost încheiate 34000 lai stabilizaţi v. n. de SCRISURI FUNCIARE, URBANE Bucarest» la cursul 24 pentru 100 lei v. n. Volumul încheierilor în ziua, de 29 crt. a ’.»'reg spaî 186-286 acţiuni în valoare reală de 2.821-139 lei COftftERC I AMT Ii TP.E BUE SA DEPUNĂ DECLARATIILE MARFURILOR DETINUTE IN STOC După cum se ştie, s-au făcut divers© demersuri şi au depus nenumărate memorii autorităţilorte resort, prin care cereau să se aducă unele modificări Decizie: Comisiei pareau redresarea economică şi stabilizarea monetară privitoare la obligaţia tuturor celor care deţin mărfuri în stoc să declare gtocante deţinute şi în al dolsa M m 0*»« forfetstra de 10 la sută asupra valorii stocurilor de mărfuri ce posedă-Ministerul de industrie si comerţ- care a luat la cercetare toate aceste merouri, nu a luat încă nici o hotărâre. S'a atras, insă, atenţia tuturor industriaşilor, comercianţilor steto genere, tuturor acelora cari la apariţia Itoe’ziei deţin mărfuri în stoc că faptul acesta nu scuteşte de obligaţia de a depune declaraţiile prevăzute în Decizie. TARIFELE CAILOR FERATE PARTICULARE, R.A.T.A. ŞI WAGONS LITS Consiliul Superior al Transporturilor în şedinţa p© care a ţinut-o « discutat tarifele R-A-T.A. seg. Wagons T/ts şi ale căilor ferate particular©’. URSS şi participă la conferinţa mondială pentm comerţ GENEVA 30 (Radon - Union, a Sovietelor B’elorusia, Ucraina, Iugoslavia, şi Bulgaria au declinat invitaţia de a lua parte la conferinţa mondială pentru comerţ şi întrebuinţat ca mână de lucru, c® se va ţine în luna Noembrie la Havana, — după cum a declarat d. Max Suetons, preşedintele comitului pregătitor al conferinţei. S’au mai primit refuzuri şi din partea Abisiniei Arabe» şi Siamului. In pag. IlI-a Cand!ţiedetr®portare produselor alimentare raționalizate sau dirijate (In sac de pormb pentru un vagon de cartofi Prof’tănd de această situaţie, n'meroşi negustori care cutreera țara, speculează nevoie producă’orilor d'n aczste jodele oferind ţi obţinând ir sch'mbct unui sacu cu porumb — un vagon . u cartofi, care, decisemenea sunt ..valorificati' la maximum de citre aceşti prof.tori CINE CREIA COZILE In sfăruit, una din manoperile la care se mai pretează unii speculanţi, este şi aceia e.1 odată cartofii colectaţi, în loc să-i îndrumeze ca locurile de desfacere crutil vagoanele să le pună ladăpost pe unele linii moarte, aducând la ramte numai 2—3 vac , pe care le desfac consumatorilor la un stegur centru, şi cre'nd rozi interminabile, în loc să repartizeze cote în mai multe cartiere spre a da posbilitate şi altor categorii de consumatori nevoiaşi sîi-şi procure o cât de minimă cantitate pentru nevoile zilnice. Iată, dar o nerto 'ntreagi de fapte constatate de cat un drept, cari au dus la criza a tot mai resimţită de cartofi în pieţele Capitole!. O ACŢIUNE COMUNA DE APROVIZIONARE in scopul de a remerfta to timpul cet mai scurt cu putinta această situafie aproape toate aatoritătie cari au în grîje aprovizionarea populaţiei au luat contact spre ^ «silabora !n strânsă legătură urmărtoa şi controlând toate operaţiile de pe tren. Astfel, la această n acţiune te aprovizionare cu cartofi 3 măreţ mase consumatoare îşi vor da concursul. Ministerul Industriei şi Comerţului Ministerul Agricultrrii şi Pomeniiior Incomp CFR urmândca aprovizionarea Capitalei să cadă în sarcina Primăriei Municipiului Bucureşti prin noul ajutor de primar general Doncea care a şi început să ia măsuri in acest sector. ASIGURAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT Timpul ionii înaintat, s’au luat foaie măsuriie pentru asigurarea mijloacelor de transport, neuitându-se nici celelalte regiuni ale ţării şi în special centrele muncitoreşti, cum ar fi Valea Jiului, etc. cărora li s’au asigurat cantităţile necesare de cartofi porumb, etc In scopul dc a se da posibilitate „în. coop".ului de a executa in condiții optime aceste colectări, unitățile regionale vor efectua la exclusivitate operațiunii.. \ ' INDUSTRIEI Șl FINANTE Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 Cl. Cec 1252 Uirector: MIHAIL HURTIG Sínkí/ö 1 Ncembiie Î947 FOLOSIŢI *CU SUCCES Publicitate * •>”* • \#'l. » • • / * * ft /• V * C I T A T E A W primește la admisi**TM (ia ziarului de« font* spenfHh ftt pnhIHtaf«. Proprietar: „A ROI 'S“ S. A. înscris nob Ml m rrtb nt«» „TIMPUL" Aprovizionarea populaţiei cu cartofi EŞALONAREA PLATE TUTUROR a fost asigurată impozitelor directe restante rapând de Luni 3 Noembrie vor sosi zilnic 100-200 vagoane. O acţiune energică a tuturor autorităţilor. Distribuţia în pieţe va fi liberă pentru toate categoriile f de consumatori Problema aprovizionarii Capitalei cu zarzavaturi şi legume şi în special cu cartofi, preocupă într'o importantă măsură autorităţile ia drept După i inciipaţiile pe care le deţinem din sursă oficială, putem arăta că toate străduinţele depuse de factorii de resort de a colabora cu unii co.ierdacţi engosişti, în scopul de a se uşura — mai ales acum în sezonul aprovizion- rilor de iarnă. — sosirile de zarzavaturi si legume necerare marei marse a consumatorilor, nu au dat rezultatele urmărite DE CE AU LIPSIT CARTOFII Astfel, in urma ar.ch lei ordinare de forurile superioare, pr'venire lo lijsa de zarzaoa'nri si in special ie cartofi sa putut constata că numeroşi contr.cianti cari au obţinut sume importante de bani pentru a inloca s'a aduce in Capitală aceste produse, au dat o altă în'rrb'i'nţare cred’telor. Deasemenea, alţi comercianţi socotind că vor acea benesc'n mai mari dacă vor desface produsele mai târziu, ai comun, dar j: plătit cant'taţi im.ogrante de cartofi în diverse regiuri, cu conditia ca ele să le fie livrate, abia în h:na Mai, a anul. ■' viitor Alţi negustori s’su dedat la tot felul de specidafiuni, profitârd de unele situaţii speciaie d‘tt mai multe judeţe aie ţăr'i. Anume, există judeţe exceier.td~e de producţie de cartofi, cum are S'i Cheorghe, Trei 'scaune, C'uc. etc. care insă duc intre, simţitoare măsură linsa rnrnn'h'di i din cele aproape 2. de judeţe excedentare de cartofi. «» dai 0 ff!Iu :?Cr »r '".LE TRANSPORTURI După datele secife la Ministerul Industriei si Comerţului, putem arăta ca deşi acţiunea e la început, totuşi s’a reuşit să se colecteze şi se află în drum spre Copite la un prim transport de 133 vagoane la cartoV Pe asemenea, pentru alte cantități se silă depuse frachle la gări, sptrdndu-se astfel că ritmul de aprovizionare se va trece'era în?•' mai scurt timp, astfel că DE LUNI 3 NOEmBrIE crt., VOR SOSI IN CAPI’i ALA INTRe. MO SI 300 VAGOANE CU CARTOfl PE ZI. Avem, fleet, sufic’ente motive, să credem kp — așa cum ni s’a relatit de factorii in drept, — până la li—20 No* tmbr'e crt, Capitala va avea elea 3.000 de vagoane de cartofi fapt de pe urma căruia se va putea spune că criza de cartofi este ca și rezolvată- Desigur, c/t .1 dupâ această dată sosirile de cartofi vor continua, deoarcer pină la Crăciun, este necesară pentru acoperirea nevoilor populaţiei di*. Ca. vitală da o car,Vta*e totală de cea. OnOO vagoane, adică de încă 3.000 de vagoane. NIC! O RESTRICTIE LA CUMPĂRAREA CARTOFILOR In dorinţa ca operaţiunile rj,e aprovizionare sa se desfăşoare în mod normal s’a hotărît caIncoopr'-ul să preia toate autorizaţiile obţînute an întreprinderi urmând ca organ?}'! CFR, să ia măsuri urgente dând precădere frachtelor de cartofi Astfel, că ne măsură ce stocurile ce cartofi vor fi asigurate în Capitală, ele vor fi lăsate îi bere spre desfacere, consumatorii pufâi scurşi procura pentru iarnă cantităţile necesar® fără nici un fel de cartofă. — p.ei. — «ISS WBTM“ Priotro instituţiile de bază, ale sis ■ temului financiar din Uniunea Sovietică un loc de spania i] deţin Casele Economi Muncioriste de Stat. Intriadevăr, plătit de Banca de Stat şi de reţea băncilor sociale Banca Cooperativa panuntonista băncile municipale, Banca Comerţului exterior Banca Centrală pentru templarea economiei şi Construcţii Comu- Iaie. Banca de Credit pe termn lung pfrntru md'U'-trie s] eiectrif.cars în URSS). institutiunea Caselor de c’eoaa mii. reprezintă una din asez5-u*r.tv|« In sistemul de case de economii a», v'eticf» funcționează următoarele organisme: a) Casele de economii principale, fin date de republicile roii riderativ® ai* statuîui sovieti«; fe) Casde d® economii ale provinciilor și republicilor autonorme; c) Cass!" de economii de district® cari sunt subdiviziunile administrative ale provinciilor In afară de aceste rase funcţionează numeroase case fi birouri de economie pe lângă Banca de Stat şi sucursalele ei, oficiile poştal® senatorii, cas® de convalescenţă şi spitale, şcoli, unităţi ale armatul şi ma, î rnei, vapoarelor poştale, staţiunile de cale ferată uzine şi fahticianarile m* perine locuinţe clective Kolhoza i sovhozuri, cooperative de producte cercuri culturale săteşti Finiu«iea .Sovietică şi-a construit astfel o puternică reţea de case de economii, înlesnind un contact foarte prii'lnie cu numeroasa massă a depunătorilor Această armată i'a de organisme Io cale face ca să se fi rezolvat prima conrtitto a economiilor, mijloacele «Ig recoltare. Regînwl al ficowomiHor Stmitui Ptmuneratas ai wtseiî eoacu un rol determinant Jn opera de die* va,'.tare a statului soviete. BazeIe Caselor de Economji Muncitorești de Stat din URSS au fost puse îin decretul din 26 Decembrie 1922, iar organizaţia actuală a acestor aşezăminte este reglementată prin ’prea din 20 Februarie 1929. întreaga reţea a Caselor de economii este aşezată sub autoritatea Mhi*stenflu de F m&nts, având ca organ central Direcţiunea frenerală a Caiselor de Economii Muncitoreşti, cu sediul la Moscova stitue un alt factor de stimulire a depunerilor spre fru .U’iCare. In această privinţă uriaşele progrese economice, realizate prin aplicarea, planurilor cincinale, a dat de luciu puTorvin muni tor, astfel că racila şomajului, care bântuie în lume, nu este simţită in ÎJ4 R. S. S. Consecinţa efortului Protuitiv a fost o sporire simţitoare a venitului naţional, Carace a prilejuit o sporire a disponibiltăţilor private. Toate sumele de banii valorile depuse la Casele de Eco-'n.n sunt garantate de guvernin unimH alepubliilor Sovietice Socialisti, această garanție este înscrisă în txijrrtile de economii. Păstrarea secretului depun Hor crie un principiu de bazii al legi naţiei sovietice, fiind li.tmgile, adică economiile nu, pot fi urmărite seu pornite decât în baza hotăririlor judecăneşti şi de urmărire ventru trimii. Deponenţii dispun idei de sumei”i,r fără nicio restrictiune şi te pot lăsa moştenire, nu numai nn interc.terilor legali, dar şi oricărei persoane nuce sau juridice fiind scutite ca fi dobwsite de orice impozit, A««H regim. £«r£ftt «fMi tMmim sănătos pentru resv.cltare i m'-Cilnr eronomii. Caractaristisa . economiilor sovMice Dupe cum am iritat., n-i, poporul criPtic dispune d’ o in‘!n.ale'en a* cose de economii, dai s posibilitatea certă de a economisi, ee:j ce. dor.cdește fundamentul deosebit Iz sănătos şi puternic al deiroCării depunerilor spre fructificare ir. 17. I?. S. :' Funcßunea caselor de economii pre n stă pretutindeni cele»t obiective comune, iar spiritul de agonisire are aceiaşi însemnătăţi Totuţi există unele deosebiri de structură Iaci aceste funcţiuni nu sunt Cons'de-ate în ra- porturi de cauzalitate ce îmi rejură- zile cari le determină şi in scopurile lor finale. Astfel pe cârd in F. W . 5. deponenţii caeelo de economii sunt muncitori, adică oameni, can irgesc din munca lor, ier depunerile au caracter de depuneri temporal, in celelalte ţări titularii de librete pun acoparte un excedent mai rănit sau mai puţin fix-Acedffiă deosebire evidenţiază fai-iul. ă in U. R. S. S., er.mor.i’i este o parte din venitul muncii, pe Cmn.l tn alte state, aceasta poate să nu aibă numit decât o legătură cu efortul de muncă al depunătorului. Prin urmare agonisirea în Statul so 31 Octombrie : Ziua Economiei ORGANIZAT!A CASELOR t) EECONOMii IN U. R. S. S. — Principiile şi regimul juridic al economiilor. Reţeaua de case de economii — ^stemul de Case de economii în U. R. S. S. 1 Continuare |n pagina 2-a JW—w1 « ï nwMgggwjjjiggr» Trcrstiriîe rapide transformate in trenuri accelerate în paf. lV~a i Ele sc T«r «îcSsâ ta îo eSoMia rate Ministerul finanţelor aprecîbtd situaţia grea în car© se află toţi contriiuabilii, prin aceea că nu pot achita în îsîfreţjlsue dohiţele fiscale datorate dela 15 August şi până acum, a aprobat eşalonarea plăţi! sumelor respective în două rate licitare egale, EXIGIBILE LA 1NCEMBRIE și LA 1 DECEMBRIE. Ralele neachitate vor fi urmărite silit Potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală. In caz de lichidare a întreprinderii sau a exercitării profesionale, ambele ramunte devin imediat exigibile și urmiribile Contribuabilii cari vor achita impozitele pe primele trei trimestre ;1 Aprilie—31 Decembrie 1947), până la 31 Decembrie, vor fi scutiţi de majorările legale pentru întârzierile de plăţi. In schimb sumele neachitate pină la 31 Decembrie 1947, Vor suporta majorările legale, dela data exigibiliății lor. Prevederile menționate mai sus privesc toate categoriile de contribuabil cari își achită direct impozitele pe venit (Comercianţi, industriaşi, meseriaşi şi liber profesionisti). r ., Eri a expirat termenul de declarare a valorii mărfurilor din stocuri Er* 30 Octomferie a expirat termenul fixat de mirteiteru! finanţelor pen tr in declararea valoi'!' p mărfurilor din stocuri, de ţi me,te de comerciămPI industriiass şi meseripfl.' Portă acuaii !a m’wîsterul finanţelor nu s-a intocmit nici o lucrare pentru prelungirea termenului. HUB Bijutierii, argintarii şi afinarii vor ţine registrul de cifra de afaceri al Torschala impozit.nh la operaţiile făcute după 1 Noeumbrie Impozitm fmoux Cuvenit la valoarea bijuteriilor şi obiectelor de găteală din metale fine, se achită pe baza registrului de marcare, sub formă de taxă proporţională per gram, la preţul oficial a f airnirii, argintului, sau Platinei. Cum ]a art. 12 din Legea impozitului pa lux și cifra de afaceri pe baza cumia s''a efectuat această transpunere, se prevede că impo- Zitul pe lux și cifra de afaceri trecut dela produsul fabricat adiria materiei prime trebuie să repezinte neapărat echivalentul impozitului Cuvenit la răioarea Produselor fabricate, şi Cum dinrapoarte de cercetări ale Inspectoratelor Regionale şi ale Administraţiilor financiare, rezultă că scopul urmărit prin adoptarea acestuitem de taxare nu a Putut fi atins 3, a dispus Ca începând de]a 1 Ncembrie 1947 irupozitul pa lux datorat'de bijutierii, • giuvargii, argintari. şi afinorî să se achite la valoarea reală a promusator puse In circulaţie, ' i -3 areiaşi dată, încetează depi. aplicabilitatea Deciziei Ministeriste de transpunerea impozitului Pe lux la Valoarea, per gram deiv. -val fin, urmând ca impozitul pe lux datorat pentru bijuteriile din metale fins (aur, argint, Platină,), unde în Circulaţie, Să se achite la aceleaşi condiţiuni, ca şi impozitul pe cifra, de afaceri pentru bijuteriile din metale Comune. In consecinţă, urmează ca toţi bijutierii, giuvaergii, argintarii si afipOrtl, ind.'?er«nide ci tiltbri,]e in Care lucrează- vor ipfunta pe DATA DE 1 NOEMBRIE 1947 registrul special da cifră deafaceri S’ ?ă ambits, până în. ziua ds '0 aie fiecărei luni impozitul pe ax cuvenit pentru produsele' p «sa îi; circulație sau repaifa-turiile, executata în py'iwcîe 15. zile al® 1uniri Si până la 5 ale lunei următoare, pentru produsele puse în circulație sau reparațiunile executate în Ultimate 15 z'la ale fiecărei luni . Guvernele europene trebue să urmărească un nivel stabil al preţurilor NEW YORK. _ D- Mc Rittrictc, vicepreşedintele lui Chase Natioinal Banka declamt ca guvernele europene trebuie să s să străduiască să atingă următoarele obiective. . „ Un nivel stabil al, preţurilor, cursuri de schimb reprezentând, exact valorile respective ale monezilor, salirii suficiente de revente, pentru a menţine un volumimportant al, puterii de cumpărare lr mâinile populaţiei muncitoare, insă destul de moderat pentru a asigura intreprinzătorăui un beneficiu care să servească de stimulent producţiei. D. Mc. Kiltrich a spus ca şi timp ce nevoia producţiei industriale a reţinut foarte mult atenţiacercuriloreuropene, nevoia de-a bombate inflaţia ffi de-a stabilize zponata nfa preocupat în suficientă măsură pe est în cauză. „HEMORAGIA" BRITAMICA CE AUR f . , - .; LONDRA. — Tezaurul britanic a publicat o decloaraţie prin care se precizează că s-au luat măsuri pentru a expedia, la NewYork numit necesar necesităţilor de dolari ale fimliei. La 15 octombrie ,s-au vândut 20 milioane dolari. „Am urmat o altă vânzare de 30 mill dolari.Fondul monetar Internaţional acumpărat 120 milioane dolări, pe lângă cele 60 milioane cumpărata în Octombrie. . .