Ateneu, 1976 (Anul 13, nr. 1-4)

1976-03-01 / nr. 1

Viaţa social -politică Congresul consiliilor populare Recentul Congres, primul în istoria ţării, al consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor popu­lare, Întrunit la Bucureşti, a avut semnificaţia unui eveniment deosebit în viaţa noastră socială şi politică deoarece a ilustrat pregnant, convingător, resursele de vigoare, dinamism ale democraţiei socialiste, pentru că a constituit un forum larg reprezentativ în care obiec­tivele actualei etape a dezvoltării sociale şi economice a României au fost stabilite în deplin consens cu as­piraţiile poporului nostru de progres şi civilizaţie, de prosperitate, de independenţă şi suveranitate naţională, cu însăşi gîndirea poporului român, gîndire ce repre­zintă un stadiu înalt de cunoaştere a propriului său po­tenţial de creaţie. Primul Congres al consiliilor populare marchează o etapă nouă în creşterea rolului organelor locale ale pu­terii şi administraţiei de stat, in dezvoltarea şi perfec­ţionarea democraţiei socialiste, în asigurarea participă­rii active a maselor populare la conducerea conştientă a întregii noastre societăţi, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului. Congresul consiliilor populare constituie o dovadă a superiorităţii orînduirii noastre, reprezintă o formă nouă a democraţiei socialiste din România, o moda­litate superioară de manifestare liberă a opiniei mase­lor în problemele esenţiale ale dezvoltării societăţii, de guvernare a statului de către popor, de conducere a ţării pe baza şi în spiritul voinţei clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor mun­cii, fără deosebire de naţionalitate. La marele sfat al ţării au luat cuvîntul 423 de tovarăşi, prezentîndu-se peste 1.500 de îmbunătăţiri ale activităţii în toate do­meniile vieţii economico-sociale din patria noastră. Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvântarea de concluzii asupra celor trei zile de lucrări, d­iscuţiile au evidenţiat un inait spirit de răspundere în abordarea Directivelor Congresului al XI-lea, a pla­nului cincinal şi a programelor de dezvoltare economi­­co-sociala, a soluţiilor şi modalităţilor de realizare în cele mai bune condiţii ale măreţelor obiective ale Pro­gramului Partidului Comunist Român de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. „Dispunem pentru prima oară — a subliniat tovară­şul Nicolae Ceauşescu — de planuri de dezvoltare ar­monioasa economico-sociala pentru fiecare judeţ, oraş şi comună în parte. Pe această bază, avem posibilitatea să acţionăm cu toate forţele pentru înflorirea fiecărei localităţi, pentru ridicarea continuă a gradului de civilizaţie a întregului nostru popor“. Ataşamentul neţărmurit faţă de partidul nostru co­munist — forţa politică conducătoare a întregii noastre naţiuni, chezăşia unităţii întregului popor într-o con­cepţie şi o viziune clară asupra construcţiei propriului nostru viitor — a căpătat prin recentul forum naţional noi dimensiuni şi noi capacităţi de concretizare. Prin­­tr-o asemenea participare a tuturor cetăţenilor la con­ducerea conştientă a diferitelor sectoare de activitate, se va întări considerabil spiritul gospodăresc al or­ganelor locale ale puterii şi administraţiei de stat în soluţionarea multiplelor probleme, de perspectivă şi cu­rente, ale vieţii economico-sociale pe aria comună, oră­şenească, judeţeană şi totodată, a problemelor generale ale dezvoltării societăţii noastre. Astăzi mai mult ca oricînd, perfecţionarea reprezintă deopotrivă, acţiune şi viziune asupra istoriei ; o vi­ziune dinamică, aşa cum este însăşi realitatea, ştiinţi­fică, aşa cum este însăşi politica partidului nostru co­munist. Chemarea recentului Congres este un apel în­flăcărat la continua perfecţionare, condiţie de primă mărime a mersului înainte, a atingerii dezideratelor sociale, îmbogăţiţi continuu viaţa spirituală a oamenilor mun­cii cu creaţii artistice de valoare, inspirate din munca şi lupta întregului popor pentru ridicarea orînduirii so­ciale, pentru afirmarea sa liberă şi independentă în lume, pentru pace şi înţelegere între naţiuni — se adre­sează chemarea către oamenii de artă şi cultură. Mereu prezente în realitatea vie a ţării, literatura şi arta au menirea să contribuie la formarea omului nou, să reflecte vibrant chipul României de azi, să se cons­tituie în adevărate documente de adevăr şi sensibilitate ale acestui timp al creaţiei libere, avîntate, potenţat continuu de politica partidului nostru comunist. Conferinţa judeţeană Conferinţa consiliilor populare din judeţul Bacău a analizat cu mana responsabilitate civică şi competenţă obiectivele dezvoltări economico-sociale a judeţului în acest cincinal, manifestîndu-şi hotărîrea nestrămu­tată de a contribui din toate puterile, la înfăptuirea h­otărînlor Congresului al Xl-lea al partidului. Expunerea prezentată de tovarăşul Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, ca şi cei 270 de participanţi la dezbateri — în plen şi pe secţiuni — au relevat cu satisfacţie realiză­rile obţinute în cincinalul anterior , judeţul a raportat Îndeplinirea planului producţiei marfă industriale, pe perioada 1971—1975, cu 164 de zile mai devreme. Un loc de seamă în dezbateri l-au ocupat multiplele as­pecte concrete ale realizării planului de dezvoltare în profil teritorial. S-a relevat că în acest cincinal, in­dustria băcăuană va continua să crească în ritm sus­ţinut ; în 1980, se va înregistra un spor de 52,7 la sută faţă de realizările anului 1975 ; industria chimică şi cea constructoare de maşini vor reprezenta 47 la sută din totalul producţiei industriale. Modalităţile de realizare exemplară a acestor sarcini de mare amploare au fost abordate in cuvîntul lor de numeroşi vorbitori care au subliniat necesitatea asi­milării unor produse noi, competitive, din punct de ve­dere al nivelului tehnic şi al calităţii, perfecţionării tehnologiilor existente şi introducerii altora noi, extin­derii mecanizării şi automatizării producţiei, în vede­rea ridicării eficienţei întregii activităţi economice. Cu aceeaşi competenţă s-a ocupat conferinţa şi de problemele social-culturale, insistîndu-se in mod deo­sebit asupra diverselor aspecte ale activităţii in dome­niul invăţâmîntului şi culturii, ocrotirii mamei şi co­pilului, lărgirii şi modernizării reţelei comerciale etc. Participanţii la conferinţă au adoptat o însufleţitoare chemare către toţi oamenii muncii din judeţ, care a fost dată publicităţii, iar in încheiere, plenul judeţean a adresat Comitetului Central al P.C.R., Consiliului de Stat al R.S.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o tele­gramă, din cuprinsul căreia cităm : „Vă asigurăm iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, consiliile populare şi toţi oamenii muncii din judeţul Bacău, îşi vor dărui întreaga lor capacitate creatoare pentru îndeplinirea planului de dezvoltare economico­­socială a judeţului în perioada 1976—1980, convinşi fiind că, în felul acesta contribuie la traducerea în viaţă a măreţelor sarcini izvorite din istoricile documente ale celui de-al XX-lea Congres al partidului“. PAGINA 2 „KORUNK“ Revista „Korunk“ din Cluj-Napoca a împlinit recent frumoasa vîrstă de 50 de ani. Publicaţie prestigioasă, cu un profil distinct în pei­sajul revuistic românesc, „Korunk“ a militat cu con­secvenţă, încă de la începuturile existenţei sale, sub directa­ îndrumare a P.C.R., pentru impunerea adevăra­telor valori ale culturii, artei şi ştiinţei noastre, pentru propagarea idealurilor de dreptate socială şi naţională, pentru promovarea concepţiei ştiinţifice despre lume şi societate, pentru făurirea unei societăţi noi, lipsită de exploatare. Totodată, revista „Korunk“ a luat, în dese rînduri, atitudine fermă, intransigentă, faţă de manifestările de şovinism şi învrăjbire şi a pledat pentru frăţia dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. TRIBUNA nr. 1000 A apărut la 19 februarie, cu un cuprins discret evo­cator, armonizat, interesant nu numai prin articolele de retrospectivă, de bilanţ, ci şi, mai ales, prin opiniile şi articolele de o semnificaţie mai largă. De unde aspectul de reuniune colocvială a autorilor pe care revista clujeană îi tipăreşte cu această ocazie. Pe tema atît de solicitată şi controversată a specificului cultu­rii româneşti se pronunţă, în eseul O cultură deschisă, Mircea Maliţa : „Specificul culturii româneşti — afirmă domnia-sa — nu s-a născut din refuzuri, contraste şi adversităţi, ci prin concluzii simultane şi deschideri multiple. România a trăit din plin destinul regiunii şi al continentului“. Despre ceea ce traducem şi, îndeo­sebi, despre necesitatea unei noi orientări în activitatea de traducere a cărţii româneşti pentru străinătate, opi­­niază, convingător, Adrian Marino. Disocieri şi inter­pretări personale conţin articolele semnate de Ion Vlad (inscripţii pe un hronic al literaturii), Const. Ciopraga (Istorie şi artă), Liviu Petrescu (Metoda „istorică“), Ion Marcoş (în limitele adevărului), Mircea Mithu (Noi şi legea), Aurel Sasu (Imaginea timpului), Liviu Leonte (Personalităţi — sinteză). Saluturile omagiale şi adeziu­nile prieteneşti la modul de a fi al celor ce redactează Tribuna (semnate de acad. Eugen Barbu, Dumitru Mir­cea, acad. Mihai Beniuc, George Bălăiţă) dau culoare afectivă acestui număr aniversativ. Ca şi acad. Eugen Barbu, şi noi credem că „în inima Ardealului, Tribuna face, în mod consecvent, o frumoasă figură, remarcîn­­du-se prin prestanţă şi luciditate, prin eleganţa tonu­lui ei general“. 50 DE ANI Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, în mesajul adresat revistei „Korunk“, cu prilejul aniversării, astăzi, această publi­caţie „este chemată să pună permanent în centrul preo­cupărilor lupta pentru înfăptuirea politicii generale a partidului şi statului nostru, educarea oamenilor mun­cii în spiritul concepţiei materialismului dialectic şi is­toric, al învăţăturii marxist-leniniste, al patriotismului şi internaţionalismului proletar, al devotamentului ne­clintit faţă de patria noastră socialistă, faţă de cauza bunăstării şi fericirii întregului popor“. Odată cu felicitările noastre colegiale, adresăm colec­tivului redacţional, precum şi tuturor colaboratorilor şi cititorilor revistei „Korunk“ cele mai calde urări de succes, sănătate şi fericire. CRONICA - 10 ani De un deceniu, la Iaşi, Cronica îşi îndeplineşte da­toria de „săptămînal politic-social-cultural“. Bine alcă­tuită şi informată, îngrijit scrisă, publicaţia ieşeană a pus în circulaţie un important număr de idei politice, filozofice, literare, ştiinţifice, a participat la diverse dia­loguri contemporane, a acordat atenţie multor autori tineri, asigurîndu-le debutul sau comentîndu-i cu înţe­­ţelegere. In general vorbind, atitudinea revistei ieşene apare ca obiectivă, atît prin selecţia cît şi prin modul de comentare a valorilor. Neîndoielnic, prin aceasta Cronica îşi onorează una din principalele sarcini ale o­­ricărei publicaţii de tipul său,­­ aceea de a îmbu­nătăţi continuu climatul cultural local. Sub aspectul co­laborărilor, săptămînalul ieşean a reunit şi menţinut în paginile sale, in primul rînd, semnăturile creatorilor şi oamenilor de şiinţă locali — scriitori şi universitari — din generaţii diferite : alături de G. Lesnea, N. Tato­­mir şi Har. Ţugui — Dan Laurenţiu, Mihai Ursachi şi N. Turtureanu ; alături de Ion Istrati şi Aurel Leon — N. V. Turcu, Gr. Ilisei şi Ion Ţăranu , alături de Al. Dima şi Const. Ciopraga — Mihai Drăgan, Al. An­­driescu, N. Barbu şi Liviu Leonte. Tot în acest deceniu al Cronicii s-au afirmat un romancier prodigios : C. Şte­­fanache, un dramaturg cu succese , M. R. Iacoban, o echipă activă de comentatori literari, din care, azi, doar unul, Zaharia Sângeorzan, se mai exercită în cadrul pu­blicaţiei care l-a format. Datele şi „darurile“ Cronicii sînt, fireşte, mult mai bogate, nu vom mai aminti acum decît colegialitatea, trăsătură pe care a menţinut-o în raporturile cu celelalte publicaţii culturale. E, desi­gur, şi acesta un motiv pentru a-i privi cu simpatie tre­cutul de un deceniu şi cu încredere viitorul său. ATENEU CARMEN LAURA ZARZU Carmen Laura Zarzu a primit la Festivalul de poezie „Labiş“ (Suceava, decembrie 1975) premiul revistei „Ateneu“. Elevă în anul III la Liceul ener­getic din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, tî­­năra poetă priveşte lumea cu încredere şi candoare. Dintre manualele de ştiinţe exacte ea se arată a fi o inimă sensibilă, un glas timid, încă mimetic, dar nu lipsit de o anume fermitate. Privim, la rîndul nostru, cu încredere această primă cunoştinţă cu litera tipărită. IUBESC PORUMBEII Iubesc porumbeii pentru zbor, cum primenesc cerul cu lumina neîncepută a aripilor. Iubesc porumbeii credincioşi cerului şi pămîntului. Iubesc porumbeii cu trupuri mici gîngurind valsul străzilor, o aripă zvîcnind tînguios din schija strîmbă­ a unei case. RED­ IN MINOR Staţi ! Opriţi, nu mai cîntaţi! Mi-am adus aminte, trebuie să fie în major : „Simfonia în sol major". Lipseşte ceva... căutaţi bemolul care a fugit ! „A scris-o Mozart" veţi spune voi Eu vreau s-o scriu din nou, nu, nu e plagiat, şi florile sînt la fel, nimeni n-a spus seminţelor : „aţi plagiat". Am vrut s-o cint în minor dar aşa nu va mai fi o simfonie. Voi intra în cor şi, fără să ne oprim, vom corecta notele greşite, trecînd direct la partea doua. CĂRAREA DIMINEŢII M-a călăuzit prima stea, m-a mîngîiat uşor şi mi-a spus să te caut. Am agonisit lacrimi să-mi spăl faţa de vise şi sufletul de doruri. Am adormit apoi şi m-am trezit fără dureri şi fără bucurii. ...Te-am găsit tîrziu, într-un vis de copil, ţi-am zîmbit şi, cum era primăvară, mi-ai pus fericirea în piept, ca pe un mărţişor. INTR-UN COLŢ M-am trezit în zori şi, ca de obicei, mi-am pus cerul pe frunte. Dar cînd am vrut să păşesc, mi s-a oprit văzduhul în gît. Atunci, mi-am scotocit sufletul şi am găsit, într-un colţ dragostea. Era ca de Sfîntul Nicolae cînd, dimineaţa, nu poţi încălţa papucii. Cenaclu Cenaclul literar „Nicolae Labiş îşi desfăşoară activita-­ tea in cadrul Clubului „1 Mai“ Comăneşti, fiind orga­nizat în colaborare cu biblioteca acestei instituţii de cultură. Cenaclul numără aproximativ 20 de membri : muncitori, tehnicieni, ingineri, cadre didactice, elevi, medici şi alte categorii. Membrii cenaclului se întîlnesc o dată la două saptămîni, joia la orele 18,30, în sala bibliotecii şi discută creaţii originale sau dezbat dife­rite probleme de estetică şi de critică literară. A in­trat in practica acestui cenaclu organizarea periodică­ a unor întîlniri cu publicul, cu prilejul unor manifestări în cadrul Clubului sau chiar la locurile de muncă, în întreprinderile din oraşul Comăneşti. Din ceea ce s-a prezentat mai recent în cenaclu, am ales cîteva poezii: prof. Gheorghe MOVILĂ MINER Pătrunzi în inima munţilor Ca într-un labirint din vechime Şi păşeşti în arterele prin care a circulat De milenii singele negru Al generaţiilor fosile Şi asculţi in cupolele munţilor Cîntecul amorţit al mileniilor Adierea vîntului prin pădurile seculare Cînd ziua şi noaptea Soarele, luna, mingîiau rotocoalele pămîntului Tu le vezi amprentele imprimate în orga cărbunelui care cîntă, cînd cu tărie ciocanul loveşte în inima muntelui devorată, cînd scoţi la lumină pîinea adîncului care face din noapte lumină. Lumină, zi, căldură, în era aceasta de lumină. Gheorghe SPULBER MESAJ PE-O COLUMNA Ţi s-au născut părinţii intr-o ţară de basorelief Pe-o măreaţă columnă antică. Pentru ca inimile să pornească-n piatră, A trebuit să cadă de pe cal Sub ploaie de oţele întîiul Decebal. S-au ridicat, ca stîncile pe plai, întîiul Mircea, primul Ţepeş şi ultimul Mihai Şi-a coborît din cremene pentru dreptate Din cremene un domn pe cîmp la Direptate. Ştefan, cum spune slova, Bătu cu buzduganul hotar pentru Moldova. Trecu un veac, trecură şi-alte două, Şi cîmpurile-ncreţite ni s-au umplut de rouă. Din marmoră adîncă au apărut lucind Pădurea de aramă, pădurea de argint. Şi-n ţara cea de piatră şi fără de ecou A răsărit de-odată un Crai Nou. Dar nu uita — pentru­ acest Ev Aprins Viaţa părinţilor prin piatră s-a prelins. Şi tu râmîi Romana din ţara de piatră Cu granitice ape şi oameni bazaltici, Cu linii grave de absorelief. Nicolae PANDELAŞ DRUM DE DECEMBRIE Zorii înseninau frunţile, catifelau depărtările . Plutea un văl diafan pe toate cărările, încremeniseră crengile... strune proptite de cer . Se trezeau casele, arătînd zărilor ochi de străjer. Luna plecase demult cu stelele după ea. Orgolios, fumul cald, şerpuind, se pierdea. Trandafir uriaş, ne-ntîmpina soarele cu ochi de erou... Ostenit se retrăgea anul vechi, să ne surîd­ un an nou. Eugenia POPESCU CRONICA în prezenţa oficialităţilor judeţene şi municipale şi a unui numeros public, a avut loc inaugurarea noului Muzeu de artă din Bacău, care adăposteşte expoziţia permanentă de artă plastică românească. Premiul criticii muzicale pe anul 1975 a fost acordat dirijorului Ovidiu Bălan, directorul filar­­monicii băcăuane. ■ Sub genericul „Codul eticii şi echităţii socia­liste — călăuzăi în viaţa şi activitatea cotidiană", în judeţul Bacău sunt organizate numeroase mani­festări cultural-educative : expuneri, simpozioane, mase rotunde, dialoguri ale tinerilor cu activişti de partid, oameni de cultură ■ In pregătirea Congre­sului educaţiei politice şi al culturii, în municipiul Bacău se desfăşoară o amplă acţiune cultural-edu­­cativă intitulată MANIFEST POLITIC INTINE­­RANT, la care îşi aduc aportul instituţiile de artă şi cultură, filialele uniunilor de creaţie, asocia­ţiile ştiinţifice şi revista Ateneu . Mişcarea ar­tistică de amatori din judeţul Bacău participă la festivalul concurs „Vitejii neamului" . Muzeo­grafii băcăuani lucrează intens la realizarea tema­tică a Aşezămîntului de cultură Gerge Enescu. Au fost depistate obiecte de mobilier, lămpi, co­voare, lucrări de artă, cărţi etc. care evocă am­bianţa de odinioară a cadrului unde a creat ma­rele compozitor ca De la 25.000 de piese, cate existau în patrimoniul Muzeului de ştiinţele na­turii Bacău, prin activitatea intensă a colectivu­lui, numărul acestora, acum, depăşeşte cifra de 170.000 . Biblioteca judeţeană Bacău, în colabo­rare cu revista Ateneu, continuă să prezinte „Sa­lonul literar-artistic". Recent, a avut loc o mani­festare dedicată centenarului Brâncuşi . La Tea­trul dramatic „Bacovia" a intrat în repeti-B Sub auspiciile Comitetului judeţean de cultură şi edu­caţie socialistă şi Muzeului judeţean de istorie şi artă, la Bacău a avut loc simpozionul „Cucerirea independen­­denţei de stat a României — încununare a luptei de veacuri a poporului român“. Au conferenţiat : Iulian Antonescu — director adjunct la Direcţia patrimoniului cultural naţional ; Constantin Florea — instructor la Cartea De 16 ani. Luna cărţii la sate animă viaţa aşezărilor rurale, prilejuind diverse manifestări culturale, menite să favorizeze un contact mai viu şi mai direct între cei ce scriu sau editează cartea şi cei cărora aceasta li se adresează. In acest an, luna cărţii a înregistrat şi în judeţul Bacău un plus de interes şi de adresabilitate. Dedicată Congresului educaţiei politice şi al culturii, ea a antrenat mii de intelectuali, pionieri, utecişti, în no­bila misiune de a spori numărul cărţilor bune în ca­sele ţăranilor cooperatori. Peste 800 difuzori voluntari au iniţiat şi desfăşurat acţiuni speciale de vindere a cărţii pe instituţii, sate, circumscripţii, brigăzi agricole, ferme. Paralel a avut loc o amplă actiivitate de informare a publicului, de popularizare a producţiei editoriale, la care şi-au adus contribuţia librarii săteşti, bibliotecarii comunali, ca­drele didactice, inginerii, medicii. Remarcabile mani­festări vizînd literatura social-politică, au avut loc în comunele Scorţeni, Caşin, Răcăciuni, Dărmăneşti, Li­vezi, Helegiu, Valea Seacă, Negri, Ghimeş-Făget. O a­­tenţie specială a fost acordată cărţilor agrozootehnice şi de popularizare a ştiinţei. Prezenţi, în zilele lui februarie, printre sătenii din judeţ, au fost şi scriitorii din cadrul revistei Ateneu şi membrii cenaclurilor literare. La Glăvăneşti, în cadrul unui frumos salon literar-ar­tistic, poetul Sergiu Adam s-a întîlnit cu consătenii. LOCALĂ fie piesa „La margine de paradis", debutul în dramaturgie al poetului Ovidiu Genaru , în numărul 1—2 al revistei „Viaţa românească" pro­zatorul George Bălăiţă semnează nuvela „Un om vesel şi gras" . Poetul Sergiu Adam debutează în proză cu romanul „Iarna, departe..." . Criticul li­terar Vlad Sorianu a participat la un colocviu bilateral despre romanul contemporan, care a avut loc la Leningrad . Casa corpului didactic şi So­cietatea de ştiinţe filologice au organizat un sim­pozion cu tema : „Rolul educativ al studierii lim­bilor şi literaturilor" ■ Doi pictori băcăuani, Iancu­ Săndel şi Lascăr Radu Cristian au expus, simul­tan, la Galeriile de artă din localitate . Teatrul dramatic „Bacovia" a prezentat, în actuala sta­giune, premiere cu piesele „O noapte furtunoa­să" de I. L. Caragiale (regia, Nae Cosmescu) şi „Ascensiunea lui Arturo III poate fi oprită" de B. Brecht (regia Cristian Pepino) , în luna mar­tie, oraşele şi municipiile judeţului Bacău vor găzdui expoziţii de artă plastică ale amatorilor ■ Sub genericul „Codul eticii şi echităţii socia­liste în viaţa noastră, vasta reţea de aşezăminte culturale de la oraşe şi sate este chemată să des­făşoare o activitate intensă în cadrul „Festivalu­lui naţional al formaţiilor artistice de amatori" pentru toate genurile de colective artistice . Nu­mai în ultimii trei ani, la Biblioteca judeţeană au fost elaborate şi difuzate peste o sută de biblio­grafii ale unor­ teme de strictă actualitate .. In ultima perioadă, muzeografii băcăuani au susţi­nut 130 de expuneri, simpozioane, mese rotunde, medalioane pe teme de istorie, artă, etnografie . Comitetul municipal de partid Bacău a organi­zat, recent, o dezbatere despre conţinutul politic, patriotic şi revoluţionar al repertoriului mişcării artistice de amatori. Direcţia patrimoniului cultural naţional . Vasile Florea — vicepreşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă 1. Galeriile de artă din Bacău au găzduit expoziţia personală a apreciatului pictor Ilie Boca­li Criticul şi istoricul literar Dan Zamfirescu şi-a lansat la librăria „V. Alecsandri“ din Bacău, volumul de studii şi articole intitulat „Permanenţa patriei“, la sate iar dramaturgul George Genoiu d­i cei care i-au inter­pretat sau aplaudat la căminul cultural piesa „Seara în faţa cerului“. Cu această ocazie au avut loc discuţii in­teresante despre mişcarea literară şi artistică din ju­deţ, despre viitoarele apariţii editoriale. Alături de for­maţia de muzică populară a căminului cultural, şi-au adus contribuţia la reuşita salonului elevi ai Liceului de muzică din Bacău. Cetăţenii din Bereşti Bistriţa i-au avut în mijlocul lor pe prozatorul George Bălăiţă şi poetul Horia Gane care au citit din ultimele lor creaţii, precum şi pe ac­torul Ştefan Hagimă care a interpretat cîteva poezii din lirica patriotică actuală. Redactora Maria Pleşa, de la Editura Ceres a rea­lizat un dialog plin de învăţăminte cu ţăranii coope­ratori din comuna Nicolae Bălcescu, pe marginea co­lecţiilor „Practicum“ şi „Caleidoscop“. Şezători literare de largă audienţă au fost şi cele de la Berzunţi şi Luizi Călugăra, la care au participat Gheorghe Marin, de la Editura Albatros, şi membri ai cenaclului literar „George Bacovia“. La Bucium (comuna Ştefan cel Mare) şi Gura Văii s-au deplasat membrii cenaclului „Junimea nouă“ din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar la Asău cei ai cenaclului „Nicolae Labiş“ din Comăneşti. G. PĂTRAR Aici, pe ţârîna aceasta mai neagră şi sacră, s-a născut el. Aici, unde aurul cu aurul şi cu auriul sunt fraţi prin singe, s-a născut el... Aici, unde toate izvoarele duc spre vîrfuri învolburîndu-se, s-a născut el. Aici, din inimile-acestea mai bătăioase, din Soare nou, s-a născut el... Aici, dintre oameni, oamenii­ acestui călit pămînt al nostru, s-a născut Partidul. Şi ţărîna aceasta mai neagră, şi aurul frate cu auriul, şi izvoarele-iureşuri, şi razele din inimi ale noului Soare, s-au născut o dată cu el ! Partidul... Sîmburele mărului prîslean. Sorin UNGUREANU ŢARA DE SURÎS Mai tînăr cu nişte izvoare, cu ochii plini de carpaţi, ascult cîntec lingă surîsul ochilor tăi. Din marile şi micile­ universuri, eu doar la tine mi-am găsit un loc... la tine. Ascuns de inelele vremii, umblat pe cărări de culoare, răsar şi apun în oftat de mesteceni La margini de zăvoare cu veşti albe. Colind în asfinţit de seară şi-n urmă mai zăresc, în despletiri de nouri, ciorchini de ploi tîrzii... A curs în ierburi vremea, totul a devenit departe şi cint acum, cu sufletul de iarbă, în vîrfuri de lumină, aici, la mine-n ţară. Petre COLACEI. CHEMARE în palidul amurg btărînul astru-şi cerne raze de lumină printre cetini sunet de harpă răzbeşte prin ramuri şi timpul ostenit se fringe de catarge. Vino închide-mă-n pleoapa ta sîngerie în acest amurg care m-a împietrit în tine ca o rugă. E­L Moisă VIOREL a­teneu REVISTĂ SOCIAL-CULTURALA COLECTIVUL DE REDACŢIE : ing. Dumitru MITU­­LESCU (redactor şef). Sergiu ADAM, George BĂLĂIŢĂ (redactor şef adjunct). Constantin CĂLIN, George­­ GENOIU, Stelian NANIANU (secretar de redacţie). Apare trimestrial : 16 pagini , 3 lei. Manuscrisele reţinute se publică în ordinea necesităţilor redac­ţionale. Materialele nepublicate nu se restituie. Tiparul : Întreprinderea poligrafică Bacău. Redacţia şi administraţia : Bacău, strada Eliberării nr. 63, telefon 1­24 97. (4 05 45) ATENEU

Next