Ateneu, 1982 (Anul 19, nr. 1-8)

1982-03-01 / nr. 1

Cronica trimestrială Manifestările cultural-artistice ale primelor luni din 1982 au purtat pecetea unor mari aniversări traversate de sen­timentul mindrei faţă de înfăptuirile din anii socialismului. Cîntînd patria şi partidul, a fost sărbătorit intr-o atmos­feră vibrantă de dragoste şi recunoştinţă, de înaltă pre­ţuire şi respect pentru aportul său la dezvoltarea şi în­florirea patriei, la creşterea prestigiului României pe ţărim internaţional, secretarul general al partidului, preşedintele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Omagiu. Nenumărate manifes­tări omagiale au unit într-un sentiment unic, înălţător, inimile şi gîndul a mii şi mii de oa­meni ai muncii de pe cuprin­sul judeţului Bacău. Dînd glas simţămintelor alese de profundă stimă, dragoste şi consideraţie fa­ţă de cel mai devotat fiu al po­porului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţii, cei ca­re au luat cuvîntul au subli­niat în simpozioane, sesiuni de comunicări, concursuri ale ele­vilor, vizite la muzee contribuţia deosebită a conducătorului parti­dului şi statului la dezvoltarea creatoare a învăţăturii revoluţio­nare a clasei muncitoare, la dez­voltarea social-economică a­ pa­triei, la apărarea păcii şi cola­borarea între popoare. Teme din aria celor enumerate mai sus au fost abordate în faţa stu­denţilor Institutului de învăţămînt superior din Bacău, în cercuri de istorie ale elevilor din Bacău, Tg. Ocna, Moineşti etc. Au sus­ţinut comunicări şi referate ca­dre didactice şi studenţi, au con­ferenţiat activişti de partid şi de stat, muzeografi. Programe artis­tice bogate au purtat titlurile : „Te slăvim prin cint şi vers, iubit conducător“, „Sunt suflet din su­fletul neamului meu”, „Omagiu iu­bitului conducător“. „Agricultura judeţului Bacău, realizări şi perspective“ a consti­tuit tema sesiunii ştiinţifice de referate şi comunicări organizată de Comitetul judeţean Bacău al P.C.R., Consiliul judeţean de e­­ducaţie politică şi cultură so­cialistă, în colaborare cu Aca­demia „Ştefan Gheorghiu“. Insti­tutul central de cercetări econo­mice Bucureşti, o serie de insti­tuţii judeţene, s-a consemnat, astfel, (în ziua de 12 martie a.c.), printr-o acţiune amplă şi o par­ticipare prestigioasă, două din aniversările deosebite, ca impor­tanţă istorică şi social-politică, din această primăvară : 75 de ani de la marea răscoală ţără­nească din 1907 şi 20 de ani de la încheierea cooperativizării a­­griculturii. In plenul sesiunii, a luat cuvîntul tovarăşa Alexandrina Găinuşe, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­deţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliu­lui popular judeţean, care a re­ţinut atenţia celor prezenţi cu lucrarea „Concepţia Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la noua revoluţie agrară. Agricultura ju­deţului Bacău în cei 20 de ani de la încheierea cooperativizării“. Manifestarea ştiinţifică de la Bacău a beneficiat, în continua­re, de contribuţia unor cercetă­tori din domeniile istoric şi eco­nomic, a unor cadre universi­tare din Bucureşti şi Iaşi, a u­­nor activişti de partid şi de stat, specialişti din agricultură, muzeografi etc. In cele trei sec­ţiuni s-au susţinut mai mult de 40 de materiale. In aceeaşi zi, s-a vizitat expo­ziţia foto-documentară dedicată a­­celoraşi evenimente aniversative, prezentată în holul Teatrului dramatic Bacovia. Sărbătorirea a 60 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Co­munist, a înscris un moment deosebit în viaţa tinerilor din judeţul Bacău prin adunarea fes­tivă din 17 martie a. c. A participat tovarăşa Alexan­drina Găinuşe, membru al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean Bacău al P.c.R. Din partea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist a luat cuvîntul Ana Ferencz, se­cretar al C.C. al U.T.C. Cei care au urcat la tribună — muncitori, ţărani, intelectuali, elevi, studenţi — au exprimat prin vorbe simţite, pline de e­­moţie neţărmurita lor dragoste şi recunoştinţă faţă de partid faţă de secretarul său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, mode­lul cel mai înalt de conştiinţă revoluţionară, devotament şi iu­bire de patrie, fiul cel mai iubit al naţiunii noastre, care a făcut să crească prestigiul internaţio­nal al României socialiste. Poşti activişti U.T.C., astăzi oameni cu părul cărunt, au evocat aspecte din munca lor, caracterizată şi ea, la vremea ei, de elanul, de patosul constructiv al generaţiei tinere, în cadrul adunării festive au fost înmînate diplome de onoare ale C.C. al U.T.C. şi insigne ju­biliare unor activişti de partid şi ai organizaţiei de tineret, cadre ce au făcut parte din aparatul U.T.C., unor organizaţii ale U.T.C. din judeţul Bacău. S-a vizionat, apoi, un spectacol susţinut de formaţii artistice de amatori reprezentative ale Comi­tetului judeţean Bacău al U.T.C., alcătuite din muncitori, elevi, stu­denţi şi militari. Şi-au mai dat concursul actori ai Teatrului dra­­matic Bacovia. împlinirii a 60 de ani de la crearea U.T.C. şi 25 de ani de activitate a U.A.S.C.R. i-au fost dedicate şi două expoziţii : una de pictură şi grafică — „Valori de artă plastică contemporană din colecţii băcăuane de stat” — şi alta foto-documentară, realizate de Muzeul judeţean de istorie şi artă, Filiala Bacău a Arhivelor Comitetul judeţean Consfătuire cu creatorii. Mem­bri ai cenaclurilor şi cercu­rilor literare, de artă plas­tică, artă populară, foto, cine­­cluburilor etc., de la oraşe şi sate, reprezentanţi ai unor insti­tuţii­­ artistice, organizaţii de ma­să şi obşteşti, redactorii revistei „Ateneu“,­au luat parte la o con­sfătuire de lucru menită să con­tribuie la antrenarea şi valorifi­­carea mai judicioasă a tuturor talentelor din rîndul maselor de oameni ai muncii. A fost de faţă tovarăşul Constantin Toma, se­cretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R. Dezbaterile s-au desfăşurat pe baza raportului-sinteză asupra re­zultatelor în domeniul creaţiei tehnico-ştiinţifice şi artistice, ac­tivităţilor politico-ideologice şi cultural-educative din cadrul e­­diţiei a treia a Festivalului na­ţional „Cîntarea României”, în­făţişat participanţilor de tovară­şul Petru Enăşoae, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Deşi numă­rul premiilor e de aproape trei ori mai mare faţă de edi­ţia precedentă a festivalului, potenţialul creator din judeţul Bacău poate fi şi mai bine fruc­tificat. Părerea aceasta, ca şi nu­meroasele propuneri privind di­versificarea modalităţilor de ac­ţiune, a formelor muncii cultu­rale de masă în vederea lărgirii conştiinţei economice a oameni­lor muncii şi îndeplinirii exem­plare a sarcinilor economico-so­­ciale s-au regăsit în concluziile consfătuirii. O menţiune specială merită a fi făcută în legătură cu momentul organizării reuniunii amintite , acum, în etapa de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“, cînd poate fi, cu adevărat, un factor stimu­lator în munca întregului activ cultural din judeţul Bacău. Au fost reţinute sugestiile unor vor­bitori : ing. Relu Petroiu, Vasile Florea, directorul Muzeului jude­ţean de istorie şi artă, Ana Marchiş, preşedinta Consiliului judeţean al Organizaţiei pionieri­lor, Ernest Gavrilovici, Petre Bu­­tucaru, dramaturgul George Ge­­noiu, Constantin Călin. Cu prilejul consfătuirii s-au în­­mînat diplome şi insigne cîştigă­­torilor ediţiei a treia a Festiva­lului naţional „Cîntarea Româ­niei“. „Ţării — conştiinţa şi fapta”, dialogul cultural-artistic declan­şat în luna ianuarie, a pus în mişcare forţele artistice şi cul­turale săteşti din întreg judeţul. De subliniat că se continuă o ex­perienţă anterioară din judeţul Bacău’ — dialogul-concurs pe a­­ceeaşi scenă „Calitatea muncii, calitatea vieţii, calitatea conştiin­ţei noastre“ — şi, în concordanţă cu etapa de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României”, creează un impuls favorabil com­petiţiei, creşterii gradului de exi­genţă a tuturor factorilor educa­ţionali faţă de fenomenul cultu­ral-artistic săvîrşit la nivelul că­minelor culturale. Concluziile pri­mei etape de concurs relevă im­plicarea mai profundă a dialo­gului, ca iniţiativă băcăuană, în realitatea social-economică a lo­calităţilor, prin cîteva din pro­bele prevăzute în regulament (masa rotundă, concursul „Cine ştie cîştigă“), ajutînd la cunoaş­terea şi însuşirea obiectivelor noii revoluţii agrare, rolului a­­utoconducerii, autogospodăririi, a­­utoaprovizionării în valorificarea resurselor locale, obiectivelor pri­oritare în dezvoltarea comunei respective în 1982 şi în perspecti­vă. Un punctaj satisfăcător au obţinut şi brigăzile artistice (Dă­­mieneşti, Căiuţi, Podu Turcului, Bereşti-Bistriţa, Bogdăneşti, Ca­­şin) şi ele cu programe incitan­­te, adecvate problematicii com­plexe a localităţilor respective. In etapa a doua a dialogului (aprilie a.c.) se scontează pe e­­talarea mai convingătoare a ta­lentelor individuale (recitatori, solişti vocali şi instrumentişti etc.). „Luna cărţii la sate“ a prile­juit, pe fondul unei tradiţii de popularizare adecvată a noutăţi­lor editoriale, contacte ale citi­torilor cu scriitori, redactori şi colaboratori ai unor publicaţii, membri ai cenaclurilor literare etc. Momentul deschiderii acţiu­nii a fost marcat de o şezătoare literară în comuna Negri. Au ci­tit redactori şi colaboratori ai re­vistei „Ateneu“ — Constantin Că­lin, Măndica Mardare, poeţii O­­vidiu Genaru, Calistrat Costin, Oc­­tavian Voicu. A urmat un pro­gram de muzică şi poezie susţi­nut de­­ Miron Costel, membru al Cenaclului artelor din Bacâu­ cercul „Prietenii bibliotecii“, ar­tişti amatori din localitate. Şezători literare au mai avut loc la Bereşti Tazlău, Secuieni, Hemeiuşi. Au citit din creaţia lor : oaspeţii clujeni Nicolae Pre­­lipceanu, Adrian Popescu, Petru Poantă, băcăuanii Ovidiu Gena- TV, Sergiu Adam, George Ge­­noiu, Viorel Savin, Val Mănescu, Victor Mitocaru. Prin grija Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Bacău, gama manifestărilor or­ganizate a mai cuprins prezen­­tarea unor lucrări şi întîlniri cu autorii acestora :• la Măgura „Bionica distractivă“ de Tudor Opriş, iar la Sascut „Agricultura biologică“ de Petre Papacostea. Conferinţele revistei „Ateneu“ şi ale Teatrului dramatic Bacovia, în luna ianuarie, criticul de artă Valentin Ciucă a făcut o atrac­tivă evocare a unei călătorii în Asia Centrală, apoi Calistrat Costin a răspuns numeroaselor întrebări iscate de romanul său recent, Arşiţa. în februarie, Con­stantin Călin a citit şi comentat fragmente din Amintirile lui Mircea Eliade, iar dr. Vasile Sporici a expus — concis, preg­nant — principalele elemente ale filozofiei lui Ştefan Lupaşcu. Tot două comunicări au fost progra­mate şi în martie : una, apar­­ţinînd dr. Arcadie Percek, a pre­zentat cele mai recente date des­pre psiho-filozofia somnului, cea­laltă, a prof. univ. dr. Mihai Mertea, — rezultatele unei an­chete sociologice, în cadrul conferinţelor a fost introdusă rubrica „Atelier“, la care, pînă acum, au fost solici­taţi să-şi prezinte preocupările literare, artistice sau ştiinţifice : Ovidiu Genaru, Octavian Voicu, Matei Alexescu, Ilie Boca. După trei decenii dedicate căr­ţii, răspîndirii ei, lit­rarul Ioan Lazan a ieşit la pensie. Alăturăm urarea noastră sinceră de sănătate şi viaţă lungă, gin­durilor fru­moase exprimate într-un cadru solemn de colectivul Centrului de librării Bacău. Artis-club. Sub egida sindicatu­lui minier Comăneşti, la Clu­bul minerilor din Asău, s-au a­­niversat, într-un cadru festiv, cinci ani de activitate a cenaclului, con­dus de profesorul Petru Colăcel. Au participat, scriitori de la re­vistele Apărarea patriei şi Ateneu, precum şi redactori ai ziarului „Steagul roşu“. Dialog. Marţi 23 februarie a.c., profesorii de limba română de pe Valea Trotuşului s-au întîl­­nit, cu poetul Constantin Th. Cio­­banu, autorul unui nou volum de versuri, intitulat Infranord (Ed. „Junimea“, 1981). Al treilea vo­lum de lirică modernă al poetu­lui oneştean a fost prezentat au­ditoriului de criticul literar Vlad. Sorianu, de la revista Ateneu, în seara aceleiaşi zile, la libră­ria „Mihai Eminescu“, din mu­nicipiul trotuşean, a avut loc lan­sarea oficială a volumului. Teatrul de copii al Casei de cultură „V. Alecsandri“ din Bacău a împlinit două decenii de acti­vitate. Unic în ţară, acest colec­tiv îndrumat cu vocaţie şi pa­siune de Melania Ghica, a reu­şit să prezinte numeroase specta­cole pe scena locală şi în ca­drul emisiunilor T.V. pentru copii. Originalitatea formaţiei constă în faptul că interpretează texte in­spirate din viaţa şcolarilor, au­toarea pieselor respective fiind aceeaşi Melania Ghica. Dintre ce­le 25 de titluri înscrise pe afişe, dar care au apărut şi pe generi­cul micului ecran, reţinem spec­tacolele „Fantezie cosmică“, „Mo­tanul prinţesei mofturoase“. ..De prin clasă adunate”, „S-a întîm­­plat în clasa I-a B”, „Albă ca Ză­pada la estradă“ şi reprezenta­ţia jubiliară cu titlul sugestiv, „Vîrsta întrebărilor“. Cenaclul de dramaturgie şi cul­tură teatrală organizat de revista „Ateneu” şi Teatrul dramatic „Ba­covia“ îşi continuă activitatea prin acţiuni complexe. Paralel cu lec­tura pieselor sunt prezentate e­­seuri de teoria dramei, profiluri de dramaturgi, dialoguri cu oa­meni de teatru, evocări aniversa­tive. Prin această activitate com­plexă se urmăreşte atragerea u­­nui public interesat să pătrundă în intimitatea fenomenului tea­tral, spectacolul-lectură fiind şi el o formă de manifestare a ce­naclului. La recenta şedinţă de lucru, Viorel Savin a citit o pie­să scurtă („Cifra-comedia“), iar George Genoiu a supus atenţiei două procedee dramatice , des­pre tergiversare şi despre „drago­nul fiecăruia“. 12 coruri, culegerea ce poartă pe copertă menţiunea „din crea­ţia compozitorilor băcăuani” con­cretizează, într-o formulă la în­­demîna celor interesaţi, activita­tea cenaclului muzical judeţean, condus de profesorul Vasile La­­mură şi avîndu-l ca preşedinte de onoare pe compozitorul Gheorghe Bazavan. Cite una sau mai multe lucrări publică : Ion Cunţan, E­­mil Pogângeanu, Ana Luminiţa Adam, Vasile Pârlea, Vasile La­­mură, Octavian Marc, Ion Bă­nică. Invitat de Biblioteca judeţeană, scriitorul Romulus Vulpescu a fost primit şi aplaudat, în aceeaşi zi (20 februarie a.c.), de elevi (în amfiteatrul Liceului „George Bacovia“) şi de un grup de ci­titori de vîrste diferite (la se­diul instituţiei gazdă). Veritabi­lul recital de versuri oferit ad­miratorilor săi a fost precedat de­­un amplu dialog despre litera­tura contemporană, la care a par­ticipat şi criticul Vlad Sorianu, în aceeaşi lună (februarie). Bi­blioteca judeţeană a mai organi­zat o discuţie cu copiii pe mar­ginea volumului „Bionica distrac­tivă“, de Tudor Opriş. Dedicată Zilei internaţionale a femeii, expoziţia de grafică şi pic­­tură de la Galeriile de artă Ba­cău reuneşte lucrări recente de Cristina Ciobanu, Iulia Doarbeş, Iulia Filimon, Cristina Neagu, Letiţia Oprişan, Didina Solomon şi Mariana Zaharescu. Alături de membrele Filialei U.A.P. — Ba­cău sunt prezente şi alte nume ale căror lucrări se află deja în colecţiile Muzeului judeţean de istorie şi artă. Expoziţii ale amatorilor. Gheor­ghe Fifirig, Ion Mărie, Catinca Popescu, Rică Weimberg Bernard au expus, în luna februarie, la Teatrul dramatic Bacovia (holul de marmură) şi Galeriile de artă, în total, peste o sută de tablouri demonstrînd, pe de o parte o ac­tivitate vie, neîntreruptă în rîn­­dul amatorilor, stimulată de Cen­trul judeţean de îndrumare a crea­ţiei populare şi a mişcării ar­tistice de masă, iar pe de altă parte evoluţia unor talente şle­fuite la Şcoala populară de artă. O expoziţie de grup, recoman­dată băcăuanilor în ultima zi a lunii februarie, evidenţia şi suc­cesele obţinute în cadrul Festi­valului naţional ..Cîntarea Româ­niei" — 18 titluri de laureat (du­blu faţă de ediţia a doua a fes­tivalului), între premiaţi : Ca­tinca Popescu, Tatiana Iftime, Ri­că Weimberg Bernard (premiul I) , Ion Mărie, Gheorghe Mereu­­ţă, Nicolae Ursu, Constantin Hrea­­mătă, Gheorghe Fifirig, Aurel Tenţ (premiul II). Constantin Hreamătă a deschis a douăsprezecea expoziţie perso­nală (14 februarie a.c.), la Iaşi. O expoziţie elocventă pentru în­clinaţia artistului către peisaj. E a treia oară cînd Constantin Hreamătă se prezintă în faţa pu­blicului ieşean. Un simpozion dedicat împlini­rii a 550 de ani de la moartea domnitorului Alexandru cel Bun a propus auditoriului — oameni ai muncii de la întreprinderea me­talurgică Bacău — recitirea unei nepieritoare pagini de istorie a neamului. Au ţinut expuneri : dr. Ioan Mitrea — „Alexandru cel Bun figură dominantă a primului secol din istoria statului feudal Moldova” — şi Alexandru Ar­timon — „Moldova din vremea lui Alexandru cel Bun în lumina descoperirilor arheologice“. Creativitatea tehnico-ştiinţifică, în holul Casei de cultură a sin­dicatelor din Bacău s-a deschis o interesantă expoziţie în spriji­nul acţiunii patriotice de redu­cere a importului, asimilării de repere şi materiale necesare in­dustriei judeţului. Expoziţia prezintă prototipurile a 170 de invenţii şi inovaţii şi pes­te 3 300 repere, realizate în 30 de întreprinderi şi instituţii ale judeţului Bacău, în decursul a­­nului 1981. Punerea lor în prac­tică a determinat importante creş­teri ale producţiei, precum şi re­ducerea cu 680 milioane lei a im­portului de piese de schimb, an­­samble şi subansamble. Organizată de către Comitetul judeţean de partid, prin Comisia judeţeană pentru stimularea par­ticipării maselor la creaţia şti­inţifică şi tehnică, în colaborare cu Consiliul judeţean al sindica­telor şi Comisia judeţeană de organizare economico-socială, ex­poziţia pune în valoare şi alte po­sibilităţi ale propagandei tehni­co-ştiinţifice, cum ar fi organi­zarea unor mese rotunde pe te­mele creativităţii tehnico-ştiinţi­fice, întîlniri cu inventatori şi i­­novatori, vizionări colective ale expoziţiei. în primele şedinţe din a­cest an ale clubului oameni­lor de ştiinţă şi artă, s-a evocat activitatea poetului Mihai Eminescu în domeniul teatrului, precum şi ecoul internaţional pe care l-a avut Unirea din 1859. Au luat cuvîntul ziaristul Ioan Enache, criticul şi dramaturgul George Genoiu, directorul Filia­lei Bacău a Arhivelor statului, prof. Dumitru Zaharia. Cu prile­jul altor întruniri, tehnicianul Gh. Furdui, de la I.Av. Bacău, a vor­bit despre invenţia sa „Obţine­rea hidrogenului prin procedeul termofotosintezei“, iar economista Florentina Roman, de la I. M. Ba­cău, despre mit, cultură şi reli­gie. Din creaţia originală a mem­brilor clubului au citit Petru Cim­poeşu (proză) şi Dan Gavrilovici (versuri). Programul ateist-ştiinţific inti­tulat „Soarele”, care se bucură de o deosebită primire din par­tea publicului, a fost itinerat în localităţile Agăş, Podu-Turcului, Solonţ, Tg. Ocna şi Slănic Mol­dova. Ioana PARAVA Cărţi primite la redacţie • Costea Marinoiu , Istoria căr­ţii vîlcene sec. XVII—XVIII, Ed. Scrisul românesc, 1981 ; • Maria Banuș : Noiembrie, i­­nocentul, [Versuri], Ed. Emines­cu, 1981 ; • Constantin Dracsin : Poezii, Ed. Albatros, 1981 ; • Valentin Ciucă : Pe urmele lui Calistrat Hogaș, Ed. Sport- Turism, 1982 ; • Ion Iovan : Comisie specială, Ed. Cartea românească, 1982 ; • Ion Apetroaie : Orfeu si A­­ristarc, Ed. Junimea, 1982. • Mihai Drăgan : Interpretări eminesciene I, Ed. „Junimea“, Co­lecţia „Eminesciana“, 1982 . © Liviu Pendefunda : Farmacii astrale, [Versuri], Ed. „Junimea“, 1982. © Liviu Ioan Stoiciu : Inima de raze, [Versuri], Ed. „Albatros", 1982, PAGINA 2 Cenaclu Şedinţele cenaclului Bacovia au avut, anul acesta, o formulă de desfăşurare inedită : dialogul cu scriitori cunoscuţi ai literaturii române actuale. Premisa unor manifestări de acest gen este constituirea, la Bacău, a unui grup de scriitori tineri, care bat la porţile afirmării, în luna ianuarie am disociat, în sala bibliotecii Casei de cultură „Vasile­ Alecsandri“, cel puţin 4 grupuri : cel al oaspe­ţilor — Andi Andrieş, Virgil Cuţitaru şi Mihai Drăgan, toţi ieşeni şi, lucru foarte important, primii sunt directorul şi respec­tiv, redactorul şef de la Editura „Junimea” ; grupul scriitorilor bă­căuani binecunoscuţi — Sergiu Adam, George Genoiu, Ovidiu Ge­naru, Vlad Sorianu ; apoi grupul celor care au citit — Tatiana Mi­­huţ, Cornel Galben, Ernest Ga­­vrilovici, Nicolae Mihai, Dan Nis­­tor, Ioan Enache, Dan Gavrilo­vici (poezie) şi Petre Cimpoeşu (p­oză) ; în sfîrşit, grupul ma­siv al cenacliştilor (invitaţilor) înarmaţi cu extraordinara răbda­re (calitate) de a asculta în li­nişte totul. O fi fost şi cel de-al cincilea grup, noi nu l-am des­coperit, întrucît dialogul prime­lor trei grupuri ne-a răpit în­treaga atenţie. Cit de fructuoasă a fost întîlnirea aceasta dedu­cem din următorul fapt : patru dintre tinerii care au citit şi-au depus deja volumele la „Juni­mea“. Competiţia în care au in­trat le va oferi, desigur, surpri­ze. De ce natură vor fi acestea, vom vedea. Sperăm să fie de bun augur ! în februarie, cenaclul Bacovia a venit în contact cu redactori de la revistele clujene „Steaua” şi „Tribuna“, — Adrian Popescu, Petre Poantă, Nicolae Prelipceanu, Eugen Uricaru. Subiectul discu­ţiei : cele 23 poeme (nici unul mai mult) citite de Zenovia Mă­­riuţă, elevă în clasa a XH-a la Liceul industrial nr. 4 Bacău. Pa­­rafrazînd (destul de des) un e­­rou al lui Marin Preda („Are sau n-are ? Are do’ le !“), expansi­vul (în discuţii) critic clujean Petre Poantă a ţinut să clari­fice­ totul de la bun început : „Zenovia Măriuţă este o poetă talentată, foarte bună, chiar for­midabilă”. Unii l-au urmat, de pildă, Dan Gavrilovici („talent cert, poezie sensibilă, proaspătă, matură“), Viorel Savin („o poe­tă surprinzătoare“), Vlad Soria­nu („un temperament artistic cert, zgîrcenie expresivă, intuiţie e­­xactă a cuvîntului”), Ernest Ga­vrilovici („este un fenomen, cre­ează atmosferă poetică“), Sergiu Adam („e chiar o voce“), Ovi­diu Genaru („scrie cu o sublimă inconştienţă“). Alţii însă au avut şi reţineri : Constantin Menaga­­che („găsim şi cuvinte de umplu­tură“), M. Preda („poezie mono­cordă şi indistinctă, se poate scrie la nesfîrşit aşa”), Eugen Urica­ru („în texte întîlnim, totodată, enormităţi şi versuri extrem de delicate“), Nicolae Prelipceanu („cred că sînt vreo 7 poezii în care n-ar trebui să se schimbe nici un cuvînt“). Aşadar, „are”, a concluzionat fecunda, plăcuţa şi folositoarea „gîlceavă”, spre satisfacţia tu­turor iubitorilor de poezie pre­zenţi la cenaclu în acea seară de februarie. Ioan ENEA MOLDOVAN Corespondenţă ■vasule: gramaticu — gura humorului Sunt încă prea multe cuvinte, explicaţii, lungimi păgubi­toare. E, totuşi, mai bine decit altădată, drept care vâ pu­blicăm, în cadrul acestei rubrici, Grădina cu mere şi Tur­nurile de flori. DAN GEORGE — ARAD Vă aflaţi abia la începutul drumului. Pînă la poezie mai e mult. DUMITRU COJAN — MĂRGINENI, BACAU Nimic publicabil. Ne pare rău. Ar fi bine să frecventaţi un cenaclu literar, eventual „G. Bacovia“ al revistei noas­tre. Dacă timpul vă permite, treceţi pe la redacţie. Locuiţi la doi paşi. De ce să discutăm doar prin scrisori ? ZAHARIA PLAIANU — GURA HUMORULUI Cotele poeziei­­ dv. sunt staţionare. Din păcate, la un nivel cam scăzut. Să sperăm că le vor urca revărsările de culori şi de miresme din această primăvară. V. IONESCU — PLOIEŞTI Scrieţi : „Noapte bună, noapte bună, / Noapte bună Eglan­­tina ! / O, tu, draga mea / Află acum şi nu uita : / Numai tu eşti dragostea ! / Am trimis dorul pribeag / Să vină la tine-n prag / să vadă dacă-l primeşti / Şi de vrei să-l găzduieşti” şi tot aşa în continuare, pe cîteva pagini. Nu credem că Eglantina se va lăsa convinsă citind astfel de versuri. Mărturisiţi-i dragostea în proză. E mai uşor, mai firesc şi, neîndoielnic, mai eficient. P. PIRVULESCU — CRAIOVA Suntem­ convinşi, munca de intendent la un cămin de copii e utilă şi interesantă, dar ceea ce scrieţi dv. nu are abso­lut nici o legătură cu poezia. Iată cîteva „monstre” : „Medicul de gardă-n leagăn / Cadru chipeş, de-omenie / Legat de tot puietul zdravăn / Ca fiinţa ocrotită, vie / (...) Al muncii pure, infinite / Desfăşurată cu elan / Alături de imaculate / Surori mame an de an / Ce-n grafice, cern evoluţii / Privind lumea-n (?) greutate / Sta­rea bună-a sănătăţii / Pentru toţi şi pentru toate.“ Vă ru­găm frumos rămîneţi numai intendent. E mai bine şi pen­tru dv. şi pentru copiii din căminul în care lucraţi şi pen­tru noi. Mulţumim ! IOAN IONEL — BUCUREŞTI E bine că încă vă mai vizitează poezia şi ea are chipul unei fete care surîde. Mai trimiteţi ! VASILE PUSTIU — SUCEAVA Avem impresia că puteţi mult mai mult. Aşteptăm. NICOLAE I. PETRICSEK — BAIA MARE Ziceţi : „Vă scriu din Maramureş, din patria de naştere a descălecării moldave, cu gîndul bun şi aleasa omenie­ a oa­menilor acestor locuri. Vă scriu de sub porţile în care lemnul cîntă, de lingă munţii şi codrii nepereche ai Nor­dului (...) Rostogolirea spre d-voastră a cuvintelor mele se vrea o încercare la care eu însumi am vrut să mă supun, un examen al pasiunii mele adusă in faţa unei critici exi­gente. (...) Din partea mea toate urările sincere de bine, sănătate şi împliniri.” Foarte frumoasă scrisoarea dv., frumoase o bună parte din versuri, mai puţin frumoase desenele. Vă publicăm mai jos poezia „Fără ierburi“ şi vă aşteptăm cu încredere în continuare. MARCEL D. ISTRATE — BRAILA Rubrica „Poşta redacţiei“ — în cazul nostru „Corespon­denţă” — nu-şi propune să dea reţete privind „compunerea literaturii“. Dar, pentru că insistaţi cu atîta ardoare, iată una : se ia o cantitate apreciabilă de cultură. Se ia şi una de viaţă. Peste acestea se pune o doză dublă de talent. Se bate totul bine, la o temperatură cit mai înaltă, iar ceea ce rezultă se aşează pe o foaie albă de hîrtie, cu creionul, pixul sau stiloul. Se pune, apoi, la copt într-un sertar. După un timp, cit mai lung cu putinţă, se gustă, de preferinţă în compania unor persoane competente. Dacă gustul e bun, se expediază unei reviste. Dacă nu, nu. Zahărul pudră, miro­deniile exotice şi guleraşele de frişca sunt contraindicate. LIDIA LUCIDI DRAGANU — CLUJ NAPOCA Adresaţi-vă revistelor „Steaua“ şi „Tribuna“, care vă sunt foarte aproape. Succes ! V. CRISTIAN — PUCIOASA, DÎMBOVIŢA Vă mulţumim pentru interesul pe care îl manifestaţi faţă de revista noastră. Abonamentele se fac la oficiile poştale, nu la redacţii. DAN ANTIM — SLOBOZIA Uşurinţă a scrisului, semn al unui îndelung exerciţiu, cla­ritate, ici-colo cite o imagine sugestivă. Se poate însă şi mai bine. Aşteptăm. VIOREL VAJNICU — BACAU Idei juste, îmbrăcate în haine prea strimte, de împrumut şi, în plus, inexpresive. Treceţi pe la redacţie. AUREL V. ZGHERAN — BUHUŞI Rezumat în versuri al unei pagini dintr-un manual de istorie. Poezia e cu totul altceva. THEODOR TIPA — CONSTANŢA Reportajele trimise nu sunt pe profilul revistei noastre. NELU A. MIHALCEA — URECHEŞTI, BACAU Pastişe, probabil involuntare, după romanţe binecunoscute. Iată un exemplu : „O adoram de-o vreme întreagă / Şi ochii ei fermecători / Făceau să-mi fie atît de dragă / Pri­vind-o, mă prindeau fiori.“ In faţa unei astfel de „producţii poetice“ nu putem spune decit : păstrează copia şi nu uita originalul ! DUMITRU ANDRONACHE — BUCUREŞtI -A Medalionul pe care l-aţi consacrat lui I. H. Rădulescu nu depăşeşte nivelul unei expuneri generale despre opera a­­cestei „personalităţi proeminente a culturii omâneşti. Un eseu sau un articol despre aspectele insuficient valorificate critic ale operei sale ar fi fost mai indicate. IVAN MIROSLAV AMBRUS — NADLAC, ARAD Am reţinut cîteva dintre traducerile dv. pentru unul din numerele viitoare ale revistei. Sergiu ADAM Grădina cu mere Din ce în ce mai aproape toamna şi grădina cu mere se alătură tuturor ; duce către aceleaşi ierburi aprinse, roci şi frunze, foşnetul cuminte ; nici primul, nici ultimul, călătorind prin vis trecerea aceasta poate uimi, poate fi o poveste în ochiul de seară ; gîndind la fîntîna săpată în lut, iată, cineva ridică palma : lumina-şi atîrnă fierul roşu ca-ntr-un cuib în crengile de măr. Turnurile de flori E trupul zilei cu inele, tulpină-n care sevele se trag, dar cele mai înalte sunt turnurile de flori, uneori, săgeata le sădeşte stelele-n crenele iarba ţine-o scară de lumină , cerul din petale arde spaţiul împrejur şi e bobul de lumină mai supus, în conul său, desculţ cum trec mă văd şi blind de-a te atinge. Vasile GRAMĂTICCI Fără ierburi Fără ierburi m-aş simţi străin Uitat de lacrimă şi de sărut Prin iarba cea tăioasă tot revin Spre rădăcini, spre părintescul lui. Vă chem pe toţi şi unicul îndemn E apărarea ierbii călătoare Pe coase puneţi firul ierbii semn Şi credeţi într-o iarbă viitoare. Nicolae PETRICSEK Ilustraţia numărului : Ilie BOCA ATENEU REVISTĂ SOCIAL-CULTURALĂ COLECTIVUL DE REDACŢIE : Petru FILIOREANU (redactor şef), Sergiu ADAM (secretar principal de redacţie), Constantin CĂLIN, George GENOIU, Măndica MARDARE, dr. Vasile SPORICI Apare trimestrial : 16 pagini — 5 lei Manuscrisele reţinute se publică în ordinea necesităţilor redacţionale. Materialele nepublicate nu se restituie. Tiparul : întreprinderea poligrafică Bacău. Redacţia şi administraţia Bacău , str. Eliberării nr. 63, telefon 1­24 97. ATENEU

Next