Biserica şi Şcoala, 1922 (Anul 46, nr. 5-52)

1922-01-30 / nr. 5

Nr. 5 Pag. 3 BISERICA ŞI ŞCOALA nismului femeia şi mama sunt la egal în fapte cu apostolii şi mucenicii. Deci având femeia, ca mamă o aşa putere în educaţia caracterelor, nu voi greşi dacă voi chemă la muncă religioasă şi societăţile sau reuniunile femeilor române. Femeia română are atâta putere de viaţă atâta tărie şi iubire de neam încât munca ei pe terenul religios, va fi cea mai binecuvântată. Citatele Ap. Pavel ca: „Femeia să tacă în biserică, femeia să se teamă de bărbat, să nu intimideze femeia de-a lucră la creşterea fiilor în frica lui I-zeu, la formarea caracterului religios a fiilor săi, la înfiinţarea reuniunilor de înfrumseţare a bisericii, la înfiinţarea de orfelinate, internate, crucei roşii şi spitale, ci să intimideze femeia de a vorbi în biserică despre haine, modă, pudă şi văpsele, iară teama de bărbat e ca şi frica de Dumnezeu adecă începutul înţelepciunei. Femeia română, cea mai harnică femeie va opri prin manufactura sa luxul cutropitor, care duce la ruină ţară şi popor, ca oare când pe strămoşii noştrii romani cari cereau numai panem et circenses. Am chemat deci la muncă pe teren religios, rând pe rând toţi factorii de conducere ai ţării noastre, ca să restaurăm de loviturile primite, în ales în răsboiul trecut cetatea noastră nebiruită de atâtea vaci: biserica românească. Cred că nu se va retrage nimenea de la aceasta muncă când vor şti, că înaintea noastră pe aceasta care merge cel în bun şi cel în mare român: regele nostru Ferd. I. Ni se umple inima de bucurie dar în mult de tărie şi credinţă, când vedem că chemarea împărătească a Mântuitorului Isus Hristos să întrupează azi în însuşi sufletul Maiesttâţii Sale Regelui nostru Ferdinand. Acesta luând pildă dela Ştefan Vodă cel Mare şi Sfânt întemeietorul Mănăstirii Putna, de unde a purces atâta duh întăritor în vremle noastre de ,sertrişte, dela viteazul Mihaiu Voevod, a cărui mână s’a desclistat de pe sabia-i fulgerătoare, ca să pună peatra de temelie Mitropoliei româneşti din Alba-Iulia; dela Mateiu Voevod Basarab, care a sămănat pământul ţării româneşti cu lăcaşuri dumnezeeşti dela de toţi iubitul şi răposatul în Domnul rege Carol I, care şi-a unit gândul cu vechii ctitori aducând la nouă strălucire mănăstirea de la Argeş şi Trei Ierarhi. Maiestatea Sa Regele nostru primeşte, ba a şi cerut binecuvântarea Sf. Sinod, ca în capitala ţării întru amintirea strălucitului eveniment de unire a Românilor într’un singur stat naţional, ca un simbol al unităţii de neam şi credinţă să se zidească din temelie: „Biserica Mântuirii“ unde mai întâiu să răsune cântarea „Cu noi este D-zeu, înţelegeţi neamuri şi să plecaţi, căci cu noi este D-zeu“. Dacă prin credinţa şi suferinţa noastră şi a regelui nostru am ajuns la învierea neaotului românesc, tot prin aceste virtuţi vom putea ajunge şi la triumful Toblemei religiose, adecă la cunoaşterea pe deplin a lui Dumnezeu. Odvoş la 17 Noemre 1921. loan Evufian, preot. Monografia comunei Mândruloc. — Istoricul comunei — (Urmare.) Mişcarea economică. Ocupaţiunea principală a credincioşilor este plugăritul, cultivând: grâu, porumb, săcară, orz, ovăş, iar dintre gume: varză, cartofi, fasole. Plugărtul aici e pe o treaptă destul de ridicată deşi n’am putea spune că e o economie raţonală, pentrucă, într’adevăr, pe nişte loturi înguste şi lungi, şi împrăştiate pe tot hotarul nici că se poate închiui o economie raţională Ţăranul nostru se brese de comasare, Căcar numai aceasta e indicată să-i aduc mai multă stare bună, astfel numai o constrângere prin legiferare ar putea să deie un avânt mai însemnat economiei noastre naţonală Aproape populaţia întreagă are plantaţie de pomi mai vârtos roşii, peste Mureş, din din rodul cărora fac ţuică de prune. Mai au sătenii noştri pe pământul nispos plantaţii de vii, cari în anii roditori aduc însemnate venituri. * Industria casnică există ’de veacuri: bărbaţi. Implătesc nuiele şi fac din ele oşări şi Ieşi, cari le valorează în piaţa Aradului, iar femeile toată iarna sunt in războiu, ţesând pânza şi lâna pentru trebuinţele familiilor lor. Regretăm mult că, portul curat românesc din trecut, ieşit numai din mânile lor, astăzi este schimbat în defavor, înlocuit cu faţă ungurească, predominând mătasa. Şcoala profesionalâ din Arad, poate, va determină alt curent, ori cu timpul o învăţătoare condusă de idei practice va puteă dă altă directivă, afinitatea şi intimatea rufăreascâ influinţând binefăcător asupra inimilor plăpând. Cooperative şi institute de credit nu sunt pentru că apropierea centrului judeţului anihilează orice încercare în acest scop, mai vârtos de când comucaţia prin trenul electric dă posibilitatea şi celui mai sărac ca cu înlesnire să-şi procure toate calea necesare. Preotul este sfătuitoriul şi incurăjătoriul tuturor directivelor, suind amvonul chiar şi în toate chestiile, cari privesc interesele materiale ale credincioşilor. Mişcarea culturala în parohie. Şcoale confesionale romort, sunt doauă, adecă doauă posturi de învăţătri confesionali, din cari numai unul e îndeplinit pre învăţâtoriul Petru Colţeu, având cualificaţie deplină şi dilomă de învățător încă din anul 1905 originar de aici din aceasta comună.