Biserica şi Şcoala, 1924 (Anul 48, nr. 2-50)

1924-01-07 / nr. 2

Nr. 2 BISERICA ŞI ŞCOALA Fag. 3 In Chereluş „m­aţia“ s’a cuibărit de abia la 1834, anul când înflorea în judeţul Aradului acţiunea pro­­selitistă a episcopului gr.-cat Samuil Vulcan. Patro­natul tinerei comunităţi gr.-cat. l-a luat asupra sa domnul feudal de pe vremuri, a căruia moştean era în timpul din urmă contesa Sigrai. Mai apoi s’a aso­ciat la sarcinele patronale şi fondul pentru propaga­rea religiunii catolice sau aşa numitul „fond religio­­nar catolic*. Deci exista chiar o tovărăşie patronală pentru a salva interesele catolicismului ungar într’o comună românească gr.-catolică, împresurată din toate părţile de sate româneşti ortodoxe. Contesa Sigrai, care petrecea la Roma, şi-a vândut moşia — zice-se — de peste 5000 jugăre cadastrale unui consorţiu financiar din Budapesta, fără să voiască a şti, ea sau cumpărătorii, de îndatoririle patronale. Consorţiul în­cepuse, la 1909, parcelarea moşiei, şi din moşie şi-au cumpărat părţi mai ales românii ortodocşi din comu­nele învecinate, căci alţii — afară de puţini străini — nu locuesc în partea locului. Iar chestiunea prestaţiu­­nilor patronale în favorul bisericii gr.-catolice din Chereluş a ajuns înaintea forurilor justiţiare. Judecă­toriile ungureşti însă au obligat pe cumpărători, în absolută majoritate ortodocşi, să supoarte ei patro­natul. Astfel ţăranii noştri ortodocşi, cari doreau pă­mânt, au ajuns în belea cu patronatul. Ei trebuiau să facă aceea ce nu făcuseră „patronii“ de aceeaşi cre­dinţă — contesa şi fondul religionar catolic —să re­pare biserica gr.-catolică din Chereluş, care ajunsese de mult într’o stare de dărăpănare, încât a trebuit să fie închisă din motive de ordin poliţial.1) Iar acum, când şi altfel Reforma agrară ar face pe români să fie stăpâni pe acea moşie, episcopia gr.-cat. din Ora­dea-mare, acum de curând, a dat asalt asupra nouilor stăpâni de pământ, în numele instituţiunii medievale a patronatului eclesiastic ungar, sprijinit pe judecăţile ungureşti, după cari pământul trebue să rămână veş­nic înjugat la sarcini patronale în folosul catolicis­mului. Ei bine! Nu sântem­ oare în noua ţară a tuturor românilor, în care trebue să primeze interesele noastre, şi nu ale străinismului? Şi în ţara noastră să con­tinuăm a rămânea tot robii de ieri?! Episcopia gr.-cat. din Oradea-mare a somat pe noii împroprietăriţi, să satisfacă îndatoririlor patronale. La această operă de „coadă de topor“ s’a găsit cine să se angajeze: dl Dr. Cornel Buştea din Chişineu, pare-ni­ se fiu de învăţător confesional ort. român. II priveşte! Hârtia sa, ca un document, e vrednică să fie trecută aci. Iată-o, cu limba şi interpuncţiile ei: Nr. crt. 124. Chişineu, 17 Sept. 1922. Dlui ...... V­in Şicula „Efeptuindu-se parcelarea domeniului contelui Sigrai din Chereluş, începută încă în anul 1909, dreptul de patronaj (sic!) e­sistent (!) în favorul comunei bisericeşti gr.-cat. din Chereluş, de ase­menea îi obligă pe proprietarii de acum.* * 3 4) „Deoarece dintre edificiile bisericeşti, biserica a) De ce nu arăţi temeiul legal? Care-i ? şi cele două edificii parohiale,8) sânt în aşa stare de­plorabilă că (maghiarism!) cu amânarea renovării ar urma ruinarea edificiilor, prin ce s’ar spori numai spesele şi sarcină mai mare în defavorul proprie­­tarilor*). — Biserica este deja de mult evacuată şi tot aşa de mult nu se ţine serviciu divin întrănsa. „Dreptul de patrionaj5) pe lângă dreptul pe care-l are6) (!) posesorii, le dă de asemenea şi datorinţă, că (alt maghiarism!) edificiile bisericeşti să le ţttta în stare bună7). Renovarea edificiilor conform pla­nului „Serviciului de poduri şi şosele Arad“ de sub Nr. 1573/­ 1923 ar costa 230.000 Lei. „P. S. Sa episcopul diecezei Orăzii­ Mari m­’a con­­crezut (!) cu încasarea acestei sume. „Din parte-mi pentru înscunjurarea procesului, prin mare muncă (of!­sireacul) am făcut împărţirea su­mei după catastrul pământului dtale de sub Nr... C. F. din Chereluş şi vă provoc, că (!) în termen de 8 zile să achitaţi în biroul meu advocaţial suma pro­porţională (!) de 825 Lei — bani care cade pe dv. împreună cu 183 Lei 10 bani spese ivite şi taxă de provocare. „Observând că în caz de neachitare voi fi silit a vă improcesua şi în proces voi pretinde întreagă (?) suma de 230000 Lei(!) şi spesele de proces.“8) Astfel, nenea cutare din Şicula a plătit, numai să scape de proces şi fără a-şi da seama, la ce poate, sau nu, să fie obligat, în total 1008 Lei şi 10 bani ! Şi tot astfel, alţi 37 şiculani au căzut în capcana pa­tronatului plătind, laolaltă în afară de spesele advo­­caţiale,peste unsprezece mii de Lei, pentru renova­rea bisericii gr-cat. din Chereluş, aparţinătoare celei mai bogate dintre toate episcopiile româneşti din Ardeal. Unde să mai punem sumele încasate, spre acelaş scop, de la ortodocşii din alte comune înve­cinate?! Şi după cum auzim, cetăţenii de alte limbi şi chiar catolici, cari au cumpărat­ din aceeaş moşie, nu au plătit — zice-se — asemenea gloabă catolică! Dar povestea nu se sfârşeşte cu atâta. Pofta vine mâncând. Aceasta a dovedit-o episcopia gr.-cat. din Oradea-Mare. Văzându-şi realizat scopul de în­­jugare a ortodocşilor la carul patronatului catolic, vrea acum ca biserica din Chereluş s-o ridice din fun­dament, pe socoteala ortodocşilor, cari dacă se lasă tunşi, se vor lăsa şi mulşi. Şi astfel, acum e vorba de o nouă repartiţiare, pe „patroni“, a unei sume ce trece milionul de Lei, întrebăm: Care sânt acele temeiuri, pentru care cetăţenii României întregite, de orce lege şi limbă ar fi ei, să poate fi îndatoraţi a purta sarcinile patro­nale pentru chereluşenii gr.-cat. sau pentru ori­cari alţi catolici ? Dacă catolicismul are — ţara româ­n) Vor fi: Casa parohială şi şcoala gr.-cat Asta e soartea 4) Vrea să zică: noii împroprietăriţi, pe cari episcopia gr.-cat îi înjugă la carul patronatului! 5) Nu ştii, die advocat, să faci distincţie între patrona­tul eclesiastic şi între „patronat“? , 4) Iscăleşte şi episcopia gr.-cat. această teză, că noii proprietari au şi drepturi? sau e numai un şiretlic, sau cel puţin o crasă neorientare de drept asupra patronatului, din partea „biroului advocaţial“? T) Adecă : Românul In ţara lui liberă, să se bage slugă la dârloagă ce! catolic 1 . C. 81 Fondul religionar catolic, de­sigur, nu va fi fost tras în judecată, deşi îi revine datoria de­ a servi scopului de pro­pagarea religiunii catolice 1 ') Chereluşul are, după statistica episcopiei, 2444 suflete gr.-catolice. Comuna e la şes productiv. Totuşi poporul, des­­văţat de a jertfi pentru biserică şi de dat a trăi din mila „pat­ronilor", şi-a lăsat biserica în părăginire, — lucru ce nu se obişnueşte la ortodocşia bisericilor, caselor şi şcoalelor gr.-cat. şi în alte părţi, unde „patronatul“ catolic a demoralizat satele româneşti şi le-a tâm­pit sentimentul de jertfă !

Next