Biserica şi Şcoala, 1924 (Anul 48, nr. 2-50)
1924-01-07 / nr. 2
Nr. 2 BISERICA ŞI ŞCOALA Fag. 3 In Chereluş „maţia“ s’a cuibărit de abia la 1834, anul când înflorea în judeţul Aradului acţiunea proselitistă a episcopului gr.-cat Samuil Vulcan. Patronatul tinerei comunităţi gr.-cat. l-a luat asupra sa domnul feudal de pe vremuri, a căruia moştean era în timpul din urmă contesa Sigrai. Mai apoi s’a asociat la sarcinele patronale şi fondul pentru propagarea religiunii catolice sau aşa numitul „fond religionar catolic*. Deci exista chiar o tovărăşie patronală pentru a salva interesele catolicismului ungar într’o comună românească gr.-catolică, împresurată din toate părţile de sate româneşti ortodoxe. Contesa Sigrai, care petrecea la Roma, şi-a vândut moşia — zice-se — de peste 5000 jugăre cadastrale unui consorţiu financiar din Budapesta, fără să voiască a şti, ea sau cumpărătorii, de îndatoririle patronale. Consorţiul începuse, la 1909, parcelarea moşiei, şi din moşie şi-au cumpărat părţi mai ales românii ortodocşi din comunele învecinate, căci alţii — afară de puţini străini — nu locuesc în partea locului. Iar chestiunea prestaţiunilor patronale în favorul bisericii gr.-catolice din Chereluş a ajuns înaintea forurilor justiţiare. Judecătoriile ungureşti însă au obligat pe cumpărători, în absolută majoritate ortodocşi, să supoarte ei patronatul. Astfel ţăranii noştri ortodocşi, cari doreau pământ, au ajuns în belea cu patronatul. Ei trebuiau să facă aceea ce nu făcuseră „patronii“ de aceeaşi credinţă — contesa şi fondul religionar catolic —să repare biserica gr.-catolică din Chereluş, care ajunsese de mult într’o stare de dărăpănare, încât a trebuit să fie închisă din motive de ordin poliţial.1) Iar acum, când şi altfel Reforma agrară ar face pe români să fie stăpâni pe acea moşie, episcopia gr.-cat. din Oradea-mare, acum de curând, a dat asalt asupra nouilor stăpâni de pământ, în numele instituţiunii medievale a patronatului eclesiastic ungar, sprijinit pe judecăţile ungureşti, după cari pământul trebue să rămână veşnic înjugat la sarcini patronale în folosul catolicismului. Ei bine! Nu sântem oare în noua ţară a tuturor românilor, în care trebue să primeze interesele noastre, şi nu ale străinismului? Şi în ţara noastră să continuăm a rămânea tot robii de ieri?! Episcopia gr.-cat. din Oradea-mare a somat pe noii împroprietăriţi, să satisfacă îndatoririlor patronale. La această operă de „coadă de topor“ s’a găsit cine să se angajeze: dl Dr. Cornel Buştea din Chişineu, pare-ni se fiu de învăţător confesional ort. român. II priveşte! Hârtia sa, ca un document, e vrednică să fie trecută aci. Iată-o, cu limba şi interpuncţiile ei: Nr. crt. 124. Chişineu, 17 Sept. 1922. Dlui ...... Vin Şicula „Efeptuindu-se parcelarea domeniului contelui Sigrai din Chereluş, începută încă în anul 1909, dreptul de patronaj (sic!) esistent (!) în favorul comunei bisericeşti gr.-cat. din Chereluş, de asemenea îi obligă pe proprietarii de acum.* * 3 4) „Deoarece dintre edificiile bisericeşti, biserica a) De ce nu arăţi temeiul legal? Care-i ? şi cele două edificii parohiale,8) sânt în aşa stare deplorabilă că (maghiarism!) cu amânarea renovării ar urma ruinarea edificiilor, prin ce s’ar spori numai spesele şi sarcină mai mare în defavorul proprietarilor*). — Biserica este deja de mult evacuată şi tot aşa de mult nu se ţine serviciu divin întrănsa. „Dreptul de patrionaj5) pe lângă dreptul pe care-l are6) (!) posesorii, le dă de asemenea şi datorinţă, că (alt maghiarism!) edificiile bisericeşti să le ţttta în stare bună7). Renovarea edificiilor conform planului „Serviciului de poduri şi şosele Arad“ de sub Nr. 1573/ 1923 ar costa 230.000 Lei. „P. S. Sa episcopul diecezei Orăzii Mari m’a concrezut (!) cu încasarea acestei sume. „Din parte-mi pentru înscunjurarea procesului, prin mare muncă (of!sireacul) am făcut împărţirea sumei după catastrul pământului dtale de sub Nr... C. F. din Chereluş şi vă provoc, că (!) în termen de 8 zile să achitaţi în biroul meu advocaţial suma proporţională (!) de 825 Lei — bani care cade pe dv. împreună cu 183 Lei 10 bani spese ivite şi taxă de provocare. „Observând că în caz de neachitare voi fi silit a vă improcesua şi în proces voi pretinde întreagă (?) suma de 230000 Lei(!) şi spesele de proces.“8) Astfel, nenea cutare din Şicula a plătit, numai să scape de proces şi fără a-şi da seama, la ce poate, sau nu, să fie obligat, în total 1008 Lei şi 10 bani ! Şi tot astfel, alţi 37 şiculani au căzut în capcana patronatului plătind, laolaltă în afară de spesele advocaţiale,peste unsprezece mii de Lei, pentru renovarea bisericii gr-cat. din Chereluş, aparţinătoare celei mai bogate dintre toate episcopiile româneşti din Ardeal. Unde să mai punem sumele încasate, spre acelaş scop, de la ortodocşii din alte comune învecinate?! Şi după cum auzim, cetăţenii de alte limbi şi chiar catolici, cari au cumpărat din aceeaş moşie, nu au plătit — zice-se — asemenea gloabă catolică! Dar povestea nu se sfârşeşte cu atâta. Pofta vine mâncând. Aceasta a dovedit-o episcopia gr.-cat. din Oradea-Mare. Văzându-şi realizat scopul de înjugare a ortodocşilor la carul patronatului catolic, vrea acum ca biserica din Chereluş s-o ridice din fundament, pe socoteala ortodocşilor, cari dacă se lasă tunşi, se vor lăsa şi mulşi. Şi astfel, acum e vorba de o nouă repartiţiare, pe „patroni“, a unei sume ce trece milionul de Lei, întrebăm: Care sânt acele temeiuri, pentru care cetăţenii României întregite, de orce lege şi limbă ar fi ei, să poate fi îndatoraţi a purta sarcinile patronale pentru chereluşenii gr.-cat. sau pentru oricari alţi catolici ? Dacă catolicismul are — ţara român) Vor fi: Casa parohială şi şcoala gr.-cat Asta e soartea 4) Vrea să zică: noii împroprietăriţi, pe cari episcopia gr.-cat îi înjugă la carul patronatului! 5) Nu ştii, die advocat, să faci distincţie între patronatul eclesiastic şi între „patronat“? , 4) Iscăleşte şi episcopia gr.-cat. această teză, că noii proprietari au şi drepturi? sau e numai un şiretlic, sau cel puţin o crasă neorientare de drept asupra patronatului, din partea „biroului advocaţial“? T) Adecă : Românul In ţara lui liberă, să se bage slugă la dârloagă ce! catolic 1 . C. 81 Fondul religionar catolic, desigur, nu va fi fost tras în judecată, deşi îi revine datoria de a servi scopului de propagarea religiunii catolice 1 ') Chereluşul are, după statistica episcopiei, 2444 suflete gr.-catolice. Comuna e la şes productiv. Totuşi poporul, desvăţat de a jertfi pentru biserică şi de dat a trăi din mila „patronilor", şi-a lăsat biserica în părăginire, — lucru ce nu se obişnueşte la ortodocşia bisericilor, caselor şi şcoalelor gr.-cat. şi în alte părţi, unde „patronatul“ catolic a demoralizat satele româneşti şi le-a tâmpit sentimentul de jertfă !