Buna Vestire, mai 1937 (Anul 1, nr. 58-79)
1937-05-01 / nr. 58
Necesitatea modificării legii muncii naţionale Rezultatele aplicaţiunei legii 1934. „Cetăţenia română" şi proporţionalitatea etnică Precizările d-lui senator I. Moteanu Am demonstrat de nenumărate ori că, actuala lege de protecţie a muncii naţionale în întreprinderi, nu poate da rezultatele pe care Ie sconta legiuitorul şi că deci este necesar să fie modificată. Legea pentru utilizarea personalului românesc, din 1934 a adoptat un principiu de bază greşit, care nu ţine seamă de însăşi realităţile ce au determinat-o. Criteriul «cetăţeniei române», atâta vreme cât «cetăţenia» multor venetici n’a fost revizuită, nu putea constitui singurul element de distinctiune între drepturile streinilor (cu paşaport) şi intre drepturile românilor. Era necesar, dela ineput să se delimiteze drepturile românilor băştinaşi — de origine etnică românească , de drepturile românilor minoritari (evrei, unguri, nemţi, ruteni, etc.) şi de acelea ale celor intraţi în ţară cu paşaport şi cari aparţin altei cetăţenii decât celei române. Legea din 1934, deosebit de această lacună de fond, era menită de la început să nu dea rezultate şi din cauza lipsei de dispoziţiuni în ceia ce priveşte sancţiunile ce urmează a se aplica contravenienţilor. Din aplicarea legii, timp de 9 ani, s a dovedit că rezultatele sunt departe de a soluţiona o problemă atât de vitală ca aceia a muncii româneşti. Şi de aceia, s’a căutat să se aducă nicui legiuiri, în această materie, prin care să se complecteze legea din 1934. Proiectul alcătuit de d. Valeriu Pop, ministrul industriei şi al comerţului, publicat zilele trecute, a stârnit vehementă acţiune de sabotare pornită din rândurile acelora ce nu le convine schimbarea situaţiei, in favorul românilor. Natural această acţiune disperată a tuturor evreilor şi streinilor cari ne exploatează bogăţiile ţării, acţiune susţinută cu atâta neruşinare nu poate împiedica factorii cu răspundere, să procedeze cât mai, neîntârziat la Soluţionarea — Pe cale de decretlere — a problemei muncii româneşti în întreprinderi, potrivit principiului, proporţionality etnice. PRIMATUL MUNCII NAŢIONALE — DATELE ŞI IMPORTANŢA PROBLEMEI In calitate de preşedinte al comisiunei pentru îndrumarea muncii româneşti, d. senator C. MOTEANU, a făcut ieri reprezentanţilor presei, importante declaraţii în legătură cu rezultatele apucaţiunei legii din 1931, arătând necesităţile de interes naţional cari cer în mod imperios modificarea acestei legi. Aceste declaraţii constituie cel dintâi răspuns «oficial», dat acelora cari cred că pot împiedica semnarea decretului-lege, prin care se rezolvă în mod definitiv problema personalului românesc în întreprinderi. Iată, declaraţiunile d-lui C. Moţeanu. Ţara românească, are repartizată populaţiunea de 18 000.000 locuitori în modul următor: 14.000.000 locuitori locuiesc la ţară şi 4.000.000 sunt concentraţi în oraşe. O situaţie specifică, spre deosebire de aceea a ţărilor industriale în cari populaţiunea, în majoritatea ei, este concentrată în oraşe. Asupra populaţiunei de la oraş, grevează un procent de 26 la sută populaţiune minoritară. Este deci evident, ce greutate apasă asupra elementului pur românesc. înainte de război, proprietatea mare constituia suportul material al clasei diriguitoare şi politice a ţării. După expropriere acest suport material a dispărut, proprietatea intrată în mâinile ţăranilor pulverizându-se, ducând şi din acest punct de vedere la pauperizare. De aceia, astăzi, plasarea elementului românesc se mărgineşte numai la industrie şi comerţ, cam 80 la sută se află în mâinile minoritarilor. Problema primatului muncii româneşti, este pârghia de rezistenţă ■a Statului Român, regionale, nici 20% din industria şi Comerţul ţării nu au trimis tablourile pe care erau obligaţi a le trimite. Se mai constată că, in ceea ce priveşte întreprinderile în legătură cu apărarea naţională, din propunerile făcute de Marele Stat Major la 55 întreprinderi de importanţă capitală pentru ca în urmă Comisiunea de pe lângă Minister să-şi dea avizul, nici 5 întreprinderi până astăzi nu au răspuns. CONCLUZIUNI Care poate fi atitudinea ministerului de Industrie şi Comerţ fată de situatiunea de fapt mai sus relatată, când, cu toate interventiunile cu toată aplicatiunea căilor legale, legea de o importanţă capitală, cum este legea pentru protecţia muncii nationale, nu poate fi aplicată? Ca unul care în această chestiune, m’am isbit de greutăţi din toate părţile ,am reuşit totuşi să afirm un principiu. Şi dacă guvernul de azi sau de mâine, va fi silit să îmbrace aplicaţiunea acestei legi în forma actelor de guvernământ care să îmbrace şi caracterul dictatorial, aceasta este determinată de rezistenţa neexplicabilă şi dârză a acelora cărora li se aplică legea». ❖ Vom reveni mâine asupra acestor declaraţii, când ne vom ocupa de prevederile proiectului modificator al legii utilizării personalului romănesc în întreprinderi din 1934. Lisandru R. Râureanu Rezultatul aplicaţiunei Legei din 1934 In prima perioadă, legea a trecut prin două faze: 1. S’a crezut că este un simplu balon de oxigen, asvârlit opiniei publice, dar care nu va fi aplicat în fapt. 2. La prima energică aplicatiune, industria a făcut interventiuni energice pentru a tergiversa aplicatiunea promiţând că într’un timp mai mult sau mai puţin îndelungat, îşi ia obligaţiunea aplicărei legii. 3. Fată de perseverarea aplicării legii, de către ministerul de Industrie, s’a căutat a se eluda legea prin diferite camuflări de multe ori grosolane. 4. Fată de aplicaţiunea şi mai departe energică a legii, s’a recurs la acţiune în Contencios pentru anularea amenzilor, obţinând în acest fel, dat fiind mersul greoi al Justiţiei noastre, amânări repetate şi tărăgănarea judecăţei până la nesfârşit. Aceste constatări le facem până la Septembrie, dată când ministerul Industriei şi Comerţului a fost preluat de d. ministru Valer Pop. De la această dată legea intră în a doua fază de aplicaţiune. 5. Pe când până acum, ministerele muncii, internelor şi al industriei şi comerţului lucrau separat, dând posibilitatea eludării legei. Protecţiei muncii naţionale şi a legii pentru protecţia muncii indigene s-a realizat coordonarea activităţii acestor ministere, cererile fiind soluţionate prin avizul prealabil al ministerului Industriei şi al Muncii iar ministerul de Interne având a se pronunţa numai în cazurile în care este în joc ordinea publică. Pentru a se controla şi mai bine, activitatea Oficiului străinilor de pe lângă ministerul Internelor, s’a înfiinţat o Comisiune inter-miniserială pe lângă ministerul de Interne, prezidată de unul din subsecretarii de Stat respectivi, cu scopul de a controla listele de aprobări ale diferitelor Oficii, precum şi a fi instanţă de apel în contra respingerilor în ultimă instanţă. S-a condiţionat, în mod efectiv acordarea dreptului de import, sub diferitele forme, de îndeplinirea dispoziţiunilor legii, precum şi noi investiţiuni, cu avantagii în acelaş nod Faţă de imposibilitatea ca o singură Comisiune, să poată verifica 270000 întreprinderi, cu începerea noului an, s’au înfiinţat 12 Comisiuni regionale pe lângă Inspectoratele industriale, cari să verifice tablourile anuale. Cu toată această nouă serie de măsuri care reprezintă totuşi un oarecare progres în aplicaţiunea legii, ministerul de Industrie constată aceeaş rezistenţă făţişă şi ascunsă în aplicaţiunea legii. Constatându-se oarecari progrese cari însă nu reprezintă maximum de rezultate la care aplicaţiunea legii trebue să ajungă. Cu această ocaziune trebue să constat, şi aceasta o fac în calitate de reprezentant al naţiunii — dacă această calitate mai are vreo valoare , intervenţiunile repetate, şi cari ar fi de dorit să înceteze, ale reprezentanţilor diferitelor ţări, acreditaţi pe lângă guvernul nostru, şi care ar fi de dorit să susţină cu mai multă dârzenie faţă de autorităţile româneşti, interesele supuşilor pe cari îi reprezintă. FIRMELE STRĂINE SABOTEAZA LEGEA Este de constatat că din primele rezultate venite dela comisiunile Difuzarea presei zilnice Ba Ades-Abeba De la Palat COMUNICAT Nr. 45 Mareşalului Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 28 Aprilie 2137, Majestatea Sa Regele a primit in audienţă de lucru pe : D-l inginer Radu Irimescu, ministrul aerului şi marinei; D-l Vasile Sassu, ministrul justiţiei şi ad-interim la agricultură și domenii; D-l It. colonel J. T. Godfrey, atașat militar al Marei Britanii; D-l colonel R■ Toussaint, atașat militar al Germaniei. * Majestatea Sa Regele însoțit de M. S. Marele Voevod Mihai a luat dejunul la M. S. Regina Maria în Palatul Cotroceni. * Seara M. S. Regele însoțit de M. S. Marele Voevod Mihai a asistat la serviciul divin al deniilor din capela Sfintei Patriarhii. COMUNICAT Majestatea Sa Regele a primit o scrisoare din partea Majestăţii Sale Regina Ţărilor de Jos care notifică căsătoria fiicei Sale Alteţa Sa Regală Principesa Juliana Louise Erna Marie Wilhelmina a Țărilor de Jos, Principesă de Orange-Nassau, Ducesă de Mecklembourg cu A. S. Serenisimă Principele Bernhard Leopold Frederik Everhard Julius Coert Karel Godfried Pieter de Lippe-Biesterfeld. Anularea amenzilor dictate în cursul lunii Aprilie Direcţiunea generală C. F. R. a dispus anularea din fişele de lichidare a tuturor amenzilor dictate în cursul lunei Aprilielor. In consecinţă aceste amenzi nu se vor mai reţine, în schimb însă se vor trece în tablourile de serviciu UNA VESTIRE miloiile alegeri efectuate inoră au produs panică între „democraţi“ --- ■ ■ i ■■■■ ■■ Guvernamentalii botoşăneni au fost primiţi de cL Gh. Tătărăscu. La Iaşi liberalii şi internaţional-ţărăniştii au atacat din nou ideia naţională. Viitorul regim pentru înstrăinaţi Duminică dimineaţa d. Gh. Tătărăscu, preşedintele consiliului de miniştri, a primit într’o lungă audienţă pe conducătorii organizaţiei guvernamental din Botoşani, d-nii dep. Răutu, Cristea Goilav şi George Mavrocordat prefectul judeţului. D. dep. Răutu a prezentat primului ministru un raport al org. partidului liberal din Botoşani, cerând totodată puteri depline pentru a încerca dizolvarea organizaţiiolr naţional-creştine din Botoşani. Eri au avut loc la Iaşi doua adunări «democrate». Prima s-a ţinut la clubul naţional-ţărănesc şi a doua la cel liberal. D. prof. Costăchescu a mulţumit «cetăţenilor» din oraşul Iaşi care «şi-au făcut în mod complect datoria votând înfricat şi fără menajamente contra confusionismului cuzist». Socotim foarte curioasă această declaraţie a fostului preşedinte al Senatului, fiindcă noi, suntem convinşi că «cetăţenii» din Tg.-Cucului, Socola şi Anastase Panu, nu puteau vota altfel decum au votat. In partea a doua a cuvântării sale it Costăchescu a atacat violent naţionalismul şi, a accentuat că el trebue alungat din jud. Iaşi prin orice mijloc. D. V. I AMANDI ANUNŢA ALEGERI GENERALE La întrunirea delegaţiei permanente a partidului liberal de la Iaşi d- V.lamandi, şi-a manifestat regretul că la atitudinea sa firească, hotărâtă şi sinceră, unii „cetăţeni“ au răspuns prin votul lor, într-unmod pe care refuză a-l califica. Totuşi, ministrul cultelor declarăcă nu e supărat pe „cetăţenii" de la Iaşi şi că continuă să lupte înainte Bineînţeles că pripirea şefului liberal de la Botoşani a dat de gândit cercurilor autorizate din guvern şi în urma discuţiunilor avute s’au hotărît alte sisteme pentru „combaterea” naţionalismului. Delegaţia a obţinut ca la 8 Mai când au loc alegeri comunale în oraşul Botoşani, să se trimită însemnate forţe jandarmereşti ca populaţia evreiască să poată participa la vot; evreii dinBotoşani au declarat că altfel renunţă să mai voteze, pentru aceleaşi idei, pentru care a luptat şi până acum. D. Iamandi constată apoi că propaganda ,extremei drepte" a prins în judeţ şi că e necesară o imediată contra-propagandă, mai ales că „alegerile generale vin peste foarte scurt timp”. ACŢIUNEA NATIONA-LISTA CONTINUA Orice declaraţii ar face conducă-* torii „democraţiei noastre, credent. Că ,ideia naţională” lui poate fi întoarsa din marşul ei triumfal spre victorie. Ki Oticât s’ar agita cei ce sprijină pe cotropitorii ţării, marea mulţime, românească înţelege ceasul de faţă şi ea este net de partea naţionalismului.’ Dovada evidentă e faptul că la ultimile alegeri — satele — acest® adevărate aşezări româneşti au votat pentru naţionalism într un mod atât de impresionant, pe când oraşele, aceste cuie înfipte în inima acestei ţări, au votat cum era şi firesc cu «democraţii». Afirmaţiile noastre se vor confirma imediat după sărbători câri vom avea din nou numeroase alegeri judeţene pe tot cuprinsul ţar. Princ. Declaraţiile de la Iaşi Conducerea Camerei de comerţ din Timişoara pe mâini streine TIMIŞOARA, 27. — Deunănzi s’a ţinut obişnuita adunare generală a Camerei de comerţ din Timişoara. Ordinea de zi, fără prea mare importanţă pentru a o releva. Sunt de subliniat însă alte fapte, care lasă o urâtă pată asupra comercianţilor şi industriaşilor români din Banat. Anume, după aproape 20 de ani de România Mare s-a ajuns să se jidenizeze definitiv instituţia Camerei de idustrie şi de comerţ. Dovada ne-a servit-o protopopul Ion Oprea, sub a cărui preşidenţie au fost aleşi cei doi vicepreşedinţi galiţieni: Izidor Baruch şi Iakoby Kálmán, comunistul incarnat de pe timpurile lui Béla Kun. Ce tablou minunat: Un preot între doi jidani. Numai că lucrurile nu se opresc aci. Tot atunci şi-a dat dimisia din consiliu d. Giurgăneanu, directorul băncii româneşti din localitate. Mare importanţă n'ar avea demisia acestui funcţionar particular, treburile merg şi fără concursul d-sale. Dar demisia directorului are o semnificaţie, care oglindeşte înmod deosebit stările de gâtuire a tot ce e românesc la această Cameră. «ROIBUL PISTRUIAT MIEL LA DOUA OI» Iată câteva motive, ce l-au forţat pe Giurcăneanu la acest Pas: Actuala conducere a Camerei de Comerţ îmbrăţişează cu multă căldură elemente minoritare în chip cu totul nejustificat şi aparent. Aşa continuă sâ-i dea fostului secretar al Camerei Lendvay Jenő, «roibului pistruiat»» o pensie lunară de lei 39.000, în ciuda refuzului categoric al ministerului de industrie, care i-a redus pensia la 17.000 lei. In definitiv, cine este acest speciment scabros, ea să fie oblăduitul Camerei de industrie ilin TU noișoarea. Un fost figurant al stagnarea economiei bănăţene. Un minuscul perciunat, dar radios Protector al industriaşilor jidani. Sfidând, obraznic, trufaş până la refuz. Cu aceste calităţi îşi terorizează membrii camerei de la portar până la preşedinte al asociaţiei marilor industriaşi din Banat, unde are o înfuşoară de 30.000 lei lunar. Legea Rumului urmează să i se aplice şi ovreiului Lendvay, trebuind să opteze pentru una din cele două salarii, fapt ce a fost adus la cunoştinţa Camerei de d. Giurcăneanu. Consiliul Camerei de Comerţ a cooptat printre membrii săi pe un oarecare Lazăr Liviu fostul director al băncii «Ardeleana» din Timişoara. Acesta fiind pensionar, in lipsă de calitate nu putea fi cooptat. Delaţiunile sate de cumnat cu faimosul Totisz, alt jidan înstărit nu-l pot investi cu drepturi speciale, pe baza cărora să fie înscăunat in consiliul Camerei Iată două motive, care l-au făcut pe Gîurcăneanu să demisioneze. Această demisie este semnatul de alarmă pentru cei doi sau trei români ramaşi încă în funcţie, cari îl vor urma pe directorul Băncii Româneşti. D. ION OPREA ARE O SINGURA SCAPARE ONORABILA: SA DEMISIONEZE Pentru moment, ne adresăm dlui Ion Oprea, preşedintele Camerei de Comerţ, dacă nu ar fi cazul să-şi tragă consecinţele? Nu crede d-sa că este imoral, lipsă totală de demnitate, să stea alături de nişte paraziţi ai neamului nostru, cu o bandă de tâlhari împotriva intereselor româneşti î Dsa trebue să-şi dea demisia din funcţia pe care o ocupă acolo, de vreme ca nu a reuşit să despăducheze această înaltă instituţie, tolerând ca anumite lichele jidoveşti să-şi facă mendrele după plac. Procedând altfel, preotul Ion Oprea va fi considerat ca făcând cauză comună cu aceşti duşmani ai naţiei. J. Dolga Consiliul inspectorilor culturali la Fundaţia Regala „Principele Carol“ Eri s’a ţinut la Fundaţia Regală «Principele Carol» un consiliu cu toţi inspectorii culturali, sub preşidenţia d-lui prof. univ. DIMITRIE GUSTI, directorul general a acestei instituţii Regale. Sau luat în discuţie alegerea comunelor unde urmează să fie trimise cele 40 de echipe studenţeşti. D. prof. D. GUSTI a dat directive inspectorilor culturali de felul cum trebue să se desfăşoare activitatea echipelor studenţeşti în vederea ridicării culturale a satelor noastre. Hotărîri împotriva evreilor Partidul naţional polon împotriva „purtătorilor de agitaţii comuniste“ BERLIN, 28. — Duminecă a avut loc în Varşovia o întrunire a partidului naţional polon. In câteva hotărîri s’a stabilit că lipsa de unire a forţelor interne ale ţârii se datorează în primul rând răufăcătoarei influenţe politice a evreilor. E o greşală că Statul polonez nu a fost creiat din nou ca un Stat al naţiunii poloneze ci doar ca să dea tuturor cetăţenilor săi, printre cari şi Evreii, acelaş drept de cetăţenie, acelaş drept de participare în Stat şi la guvernare. Afluenţa mare a Evreilor în Polonia este motivul principal al slăbiciunii ei interne, şi aceasta pentru că Evreii sunt în chip exclusiv purtătorii agitaţiei comuniste în ţară. Partidul naţional polon, care subliniază necesitatea unei puternice organizări armate, ţine pentru asigurarea Statului polon de neapărată nevoie ca acesta să fie alcătuit după ideile partidului şi ca toate elementele străine, printre cari în primul rând Evreii, să fie deposedate de drepturile lor politice. Partidul naţional, care constata printre rândurile sale o neîncetată afluenţă» îndeamnă partizanii la continuarea muncilor pentru realizarea acestor ţeluri şi la care să se pregătească de a lua în mâini soarta ţării lor. Planuri de revoluţie ale Moscovei In Polonia BERLIN, 28. — Asupra pericolului creiat de activitatea subversivă a comuniştilor în Polonia, dă referinţe intr’un articol «Kuryer Porcelny». Se stăruie în special asupra intenţiilor comuniştilor de a creia organizaţii înarmate în Polonia, aceasta pentru deslănţuirea de tulburări în interiorul ţării. Pericolul comunist creşte în măsura în care este sprijinit pe de altă parte cu însemnate fonduri din partea Moscovei. Activitatea subversivă a comuniştilor urmăreşte scopul de a aduce Polonia la anarhie şi de a-i slăbi forțele interne. Copii ca asasini politici BERLIN, 28. — La Lyon, în Franţa, a fost atacat de o hoardă de copii marxişti nepotul unui consilier de dreapta al Curţii de Justiţie. Băiatul, în vârstă de 9 ani, a fost atât de grav rănit încât în curând şi-a dat sfârşitul. El parcurgea cu bicicleta un cartier marxist, când deodată fu silit de o bandă de vreo 15 băieţi să coboare. Aceştia porniră apoi o grindină de pietre asupra «copilului fascist» care după ce s’a apără o vreme desnădăjduit izbuti la urmă să scape din mâna urmăritorilor săi, şi se târî până la un cunoscut. Aci după câteva ceasuri îşi dădu sfârşitul, în urma rănilor primite. Această zguduitoare faptă sângeroasă arată într’un chip limpede până unde s’a ajuns cu provocarea marxistă în Franţa. Sistematica teroare organizată de Moscova impotriva tuturor nemarxiştilor nu ţine seama nici măcar de copii. Poziţia legală a Moscovei Continuare din pagina I-a tanta unei stări sociale, iar nu creat— şi-au clădit întreaga lor politică, toarea ei. Sovietele au studiat desigur cu multă seriozitate această psihologie a fricei. Fini observatori — judei! pe această stare de nelinişte a democraţiilor. Au creiat monştrii internaţionali înspăimântători: Fascismul! Hitlerismul! Revoluţia naţională! Rex!, etc... Prin presa judaică internaţională, prin broşuri, prin mii de întruniri, manifeste, meetinguri, asociaţii şi para-asociaţii au făcut din regimurile naţionaliste monştrii sîngeroşi ! Germania e plină numai de cadavre, Italia numai de temniţe, iar Franco distruge biserici şi silueşte călugăriţe! Cu un formidabil aparat de presă internaţional la îndemnă, Sovietele au reuşit să înspăimânte de moarte pe toţi democraţii, pe toţi politicianii burghezi şi să-i sugestioneze că singurul pericol pentru ei este numai pericolul naţionalismului înnoitor ! Democraţii se îngrozesc, îşi pierd capul. Caută scăpare! Recentul caz din Belgia cu candidatura lui Degrelle. Atunci Sovietele — sau presa înfeudată lor — dau soluţii. In contra marelui duşman comun, front comun. Front anti-fascist, front popular sau front democrat! După împrejurări, oameni şi locuri, titulatura, firma, n’are nici un fel de importanţă! Toate partidele, fără excepţie se unesc deci într’un front comun: radicali, democraţi, socialişti, ţărănişti, etc. şi chiar şi comunişti! Un conglomerat, o turmă fără coeziune, fără crez, o massă netedă numai prin spaima comună! Este deci foarte uşor ca minoritatea organizată, disciplinată, temerară, care sunt comuniştii să domine. Ştiu 0e vor, ştiu unde merg şi de aceea — deşi numai o mână de oameni — comuniştii au iniţiativa, domină! «Front popular» înseamnă unirea tuturor forţelor burgheze sub C0-manda Moscovei. Iată adevărul! Iată scopul pentru care Moscova este astăzi în toată lumea apărătoare a democraţiilor, a guvernelor legale. Sub masca păcii, a iubirii de ordine, Moscova—Internaţionala IlI-a, îşi urmează ca şi în trecut planul neîntrerupt nici o clipă de aproape 20 de ani, planul de stăpânire al Universului. Obiectivul este acelaş. Numai tactica de luptă e schimbată! Dovezi? Frontul popular din Spania urmat imediat de cucerirea puterii de către comunişti şi de revoluţie! Frontul popular în Franţa! Şi alte exemple vor mai veni curând ! Dar când au servit vreodată faptele — chiar cel mai vizibil şi mai des repetate — de învăţături în istorie? Ioan Vial * *------Bolşevicii recunosc eşecul anticreştinismului MOSCOVA, 29. (Ştefani). — Ziarul «Frauda» constată completa lichidare a mişinii ateiste. Creştinismul se impune din ce în ce mai mult asupra populaţiei sovietice. Pag. !•«