Buna Vestire, mai 1937 (Anul 1, nr. 58-79)

1937-05-01 / nr. 58

Necesitatea modificării legii muncii naţionale Rezultatele aplicaţiunei legii 1934. „Cetăţenia română" şi proporţionalitatea etnică Precizările d-lui senator I. Moteanu Am demonstrat de nenumărate ori că, actuala lege de protecţie a muncii naţionale în întreprinderi, nu poate da rezultatele pe care Ie sconta legiuitorul şi că deci este necesar să fie modificată. Legea pentru utilizarea personalului ro­mânesc, din 1934 a adoptat un prin­cipiu de bază greşit, care nu ţine seamă de însăşi realităţile ce au determinat-o. Criteriul «cetăţeniei române», atâta vreme cât «cetăţe­nia» multor venetici n’a fost revi­­zuită, nu putea constitui singurul element de distinctiune între drep­turile streinilor (cu paşaport) şi intre drepturile românilor. Era ne­cesar, dela ineput să se delimiteze drepturile românilor băştinaşi — de origine etnică­ românească , de drepturile românilor minoritari (evrei, unguri, nemţi, ruteni, etc.) şi de acelea ale celor intraţi în ţa­ră cu paşaport şi cari aparţin altei cetăţenii decât celei române. Legea din 1934, deosebit de acea­­stă lacună de fond, era menită de la început să nu dea rezultate şi din cauza lipsei de dispoziţiuni în ceia ce priveşte sancţiunile ce ur­mează a se aplica contravenienţilor. Din aplicarea legii, timp de 9 ani, s­ a dovedit că rezultatele sunt de­parte de a soluţiona o problemă atât de vitală ca aceia a muncii ro­mâneşti. Şi de aceia, s’a căutat să se aducă nicui legiuiri, în această materie, prin care să se complecteze legea din 1934. Proiectul alcătuit de d. Val­er­iu Pop, ministrul industriei şi al co­merţului, publicat zilele trecute, a stârnit vehementă acţiune de sa­botare pornită din rândurile ace­lora ce nu le convine schimbarea situaţiei, in favorul românilor. Na­tural această acţiune disperată a tuturor evreilor şi streinilor cari ne exploatează bogăţiile ţării, ac­ţiune susţinută cu atâta neruşinare nu poate împiedica factorii cu răspundere, să procedeze cât mai, neîntârziat la Soluţionarea — Pe cale de decret­­lere — a problemei muncii româ­neşti în întreprinderi, potrivit prin­cipiului, proporţionality etnice. PRIMATUL MUNCII NA­ŢIONALE — DATELE ŞI IMPORTANŢA PRO­BLEMEI In calitate de preşedinte al comi­­siunei pentru îndrumarea muncii româneşti, d. senator C. MOTEA­­NU, a făcut ieri reprezentanţilor presei, importante declaraţii în le­­gătură cu rezultatele apucaţiunei legii din 1931, arătând necesităţile de interes naţional cari cer în mod imperios modificarea acestei legi. Aceste declaraţii constituie cel dintâi răspuns «oficial», dat acelo­ra cari cred că pot împiedica sem­narea decretului-lege, prin care se rezolvă în mod definitiv problema personalului românesc în întreprin­deri. Iată, declaraţiunile d-lui C. Mo­ţeanu. Ţara românească, are repartizată populaţiunea de 18­ 000.000 locuitori în modul următor: 14.000.000 locui­tori locuiesc la ţară şi 4.000.000 sunt concentraţi în oraşe. O situaţie spe­cifică, spre deosebire de aceea a ţărilor industriale în cari popula­­ţiunea, în majoritatea ei, este con­centrată în oraşe. Asupra popula­­ţiunei de la oraş, grevează un pro­cent de 26 la sută populaţiune mi­noritară. Este deci evident, ce greu­tate apasă asupra elementului pur românesc. înainte de război, proprietatea mare constituia suportul material al clasei diriguitoare şi politice a ţării. După expropriere acest su­port material a dispărut, proprie­tatea intrată în mâinile ţăranilor pulverizându-se, ducând şi din a­­cest punct de vedere la pauperizare. De aceia, astăzi, plasarea elementu­lui românesc se mărgineşte numai la industrie şi comerţ, cam­ 80 la sută se află în mâinile minoritari­lor. Problema primatului muncii ro­mâneşti, este pârghia de rezistenţă ■a Statului Român, regionale, nici 20% din industria şi Comerţul ţării nu au trimis tablou­rile pe care erau obligaţi a le tri­mite. Se mai c­on­stată că, in ceea ce priveşte întreprin­derile în legătură cu apă­rarea naţională, din pro­punerile făcute de Marele Stat Major la 55 întreprin­deri de importanţă capi­tală pentru ca în urmă Co­­misiunea de pe lângă Mi­nister să-şi dea avizul, nici 5 întreprinderi până as­tăzi nu au răspuns. CONCLUZIUNI Care poate fi atitudinea ministe­rului de Industrie şi Comerţ fată de situatiunea de fapt mai sus rela­tată, când, cu toate interventiunile cu toată aplicatiunea căilor legale, legea de o importanţă capitală, cum este legea pentru protecţia muncii nationale, nu poate fi aplicată? Ca unul care în această chestiu­ne, m’am isbit de greutăţi din toa­te părţile ,am reuşit totuşi să afirm un principiu. Şi dacă guvernul de a­zi sau de mâine, va fi silit să îmbrace apli­­caţiunea acestei legi în forma acte­lor de guvernământ care să îmbra­ce şi caracterul dictatorial, aceas­ta este determinată de rezistenţa neexplicabilă şi dârză a acelora că­rora li se aplică legea». ❖ Vom reveni mâine asupra acestor declaraţii, când ne vom ocupa de prevederile proiectului modificator al legii utilizării personalului romă­nesc în întreprinderi din 1934. Lisandru R. Râureanu Rezultatul aplicaţiunei Legei din 1934 In prima perioadă, legea a trecut prin două faze: 1. S’a crezut că este un simplu ba­lon de oxigen, asvârlit opiniei pu­blice, dar care nu va fi aplicat în fapt. 2. La prima energică aplicatiune, industria a făcut interventiuni e­­nergice pentru a tergiversa aplica­­tiunea promiţând că într’un timp mai mult sau mai puţin îndelun­gat, îşi ia obligaţiunea aplicărei legii. 3. Fată de perseverarea aplicării legii, de către ministerul de Indus­trie, s’a căutat a se eluda legea prin diferite camuflări de multe ori gro­solane. 4. Fată de aplicaţiunea şi mai de­parte energică a legii, s’a recurs la acţiune în Contencios pentru anu­larea amenzilor, obţinând în acest fel, dat fiind mersul greoi al Jus­tiţiei noastre, amânări repetate şi tărăgănarea judecăţei până la ne­sfârşit. Aceste constatări le facem până la Septembrie, dată când mi­nisterul Industriei şi Comerţului a fost preluat de d. ministru Valer Pop. De la această dată legea intră în a doua fază de aplicaţiune. 5. Pe când până acum, ministerele muncii, internelor şi al industriei şi comerţului lucrau separat, dând posibilitatea eludării legei. Protecţiei muncii naţionale şi a legii pentru protecţia muncii indi­gene s-a realizat coordonarea acti­vităţii acestor ministere, cererile fi­ind soluţionate prin avizul preala­bil al ministerului Industriei şi al Muncii iar ministerul de Interne având a se pronunţa numai în ca­zurile în care este în joc ordinea publică. Pentru a se controla şi mai bine, activitatea Oficiului străinilor de pe lângă ministerul Internelor, s’a înfiinţat o Comisiune inter-minis­­erială pe lângă ministerul de Inter­ne, prezidată de unul din subsecre­tarii de Stat respectivi, cu scopul de a controla listele de aprobări ale diferitelor Oficii, precum şi a fi in­stanţă de apel în contra respinge­rilor în ultimă instanţă. S-a condiţionat, în mod efectiv a­­cordarea dreptului de import, sub diferitele forme, de îndeplinirea dis­poziţiunilor legii, precum şi noi in­vestiţiuni, cu avantagii în acelaş nod Faţă de imposibilitatea ca o sin­gură Comisiune, să poată verifica 270000 întreprinderi, cu începerea noului an, s’au înfiinţat 12 Comi­­siuni regionale pe lângă Inspecto­ratele industriale, cari să verifice tablourile anuale. Cu toată această nouă serie de măsuri care reprezintă totuşi un oarecare progres în aplicaţiunea legii, ministerul de Industrie con­stată aceeaş rezistenţă făţişă şi as­cunsă în aplicaţiunea legii. Constatându-se oarecari progrese cari însă nu reprezintă maximum de rezultate la care aplicaţiunea le­gii trebue să ajungă. Cu această ocaziune trebue să constat, şi aceasta o fac în calitate de reprezentant al naţiunii — dacă această calitate mai are vreo valoa­re , intervenţiunile repetate, şi cari ar fi de dorit să înceteze, ale reprezentanţilor diferitelor ţări, acreditaţi pe lângă guvernul nos­tru, şi care ar fi de dorit să susţină cu mai multă dârzenie faţă de au­torităţile româneşti, interesele su­puşilor pe cari îi reprezintă. FIRMELE STRĂINE SABOTEAZA LEGEA Este de constatat că din primele rezultate venite dela comisiunile Difuzarea presei zilnice Ba Ades-Abeba De la Palat COMUNICAT Nr. 45 Mareşalului Curţii Regale face cu­noscut următoarele: In ziua de 28 Aprilie 2137, Majestatea Sa Regele a primit in audienţă de lu­cru pe : D-l inginer Radu Irimescu, ministrul aerului şi marinei; D-l Vasile Sassu, ministrul justiţiei şi ad-interim la agricultură și domenii; D-l It. colonel J. T. Godfrey, atașat militar al Marei Britanii; D-l colonel R■ Toussaint, atașat mili­tar al Germaniei. * Majestatea Sa Regele însoțit de M. S. Marele Voevod Mihai a luat de­junul la M. S. Regina Maria în Pa­latul Cotroceni. * Seara M. S. Regele însoțit de M. S. Marele Voevod Mihai a asistat la serviciul divin al deniilor din capela Sfintei Patriarhii. COMUNICAT Majestatea Sa Regele a primit o scrisoare din par­tea Majestăţii Sale Regi­na Ţărilor de Jos care no­tifică căsătoria fiicei Sale Alteţa Sa Regală Princi­pesa Juliana Louise Erna Marie Wilhelmina a Țări­lor de Jos, Principesă de Orange-Nassau, Ducesă de Mecklembourg cu A. S. Serenisimă Principe­le Bernhard Leopold Frede­­rik Ever­hard Julius Coert Karel Godfried Pieter de Lippe-Biesterfeld. Anularea amenzilor dictate în cursul lunii Aprilie Direcţiunea generală C. F. R. a dispus anularea din fişele de lichi­dare a tuturor amenzilor dictate în cursul lunei Aprilie­lor. In consecinţă aceste amenzi nu se vor mai reţine, în schimb însă se vor trece în tablourile de serviciu U­NA VESTI­RE m­iloiile alegeri efectuate in­­oră au produs panică între „democraţi“ --- ■ ■ i ■■■■ ■■ Guvernamentalii botoşăneni au fost primiţi de cL Gh. Tătă­­răscu. La Iaşi liberalii şi internaţional-ţărăniştii au atacat din nou ideia naţională. Viitorul regim pentru înstrăinaţi Duminică dimineaţa d. Gh. Tă­­tărăscu, preşedintele consiliului de miniştri, a primit într’o lungă au­dienţă pe conducătorii organizaţiei guvern­amenta­l din Botoşani, d-nii dep. Răutu, Cristea Goilav şi Geor­ge Mavrocordat prefectul judeţului. D. dep. Răutu a prezentat pri­mului ministru un raport al org. partidului liberal din Botoşani, ce­rând tot­odată puteri depline pen­tru a încerca dizolvarea organiza­­ţiiolr naţional-creştine din Boto­şani. Eri au avut loc la Iaşi doua a­­dunări «democrate». Prima s-a ţi­­nut la clubul naţional-ţărănesc şi a doua la cel liberal. D. prof. Costăchescu a mulţumit «cetăţenilor» din oraşul Iaşi care «şi-au făcut în mod complect dato­­ria votând înfricat şi fără menaja­mente contra confusionismului cu­­zist». Socotim foarte curioasă această declaraţie a fostului preşedinte al Senatului, fiindcă noi, suntem con­vinşi că «cetăţenii» din Tg.-Cucului, Socola şi Anastase Panu, nu puteau vota altfel decum au votat. In partea a doua a cuvântării sale it Costăchescu a atacat vio­lent naţionalismul şi, a accentuat că el trebue alungat din jud. Iaşi prin orice mijloc. D. V. I AM­ANDI ANUNŢA ALEGERI GENERALE La întrunirea delegaţiei perma­nente a partidului liberal de la Iaşi d- V.­lamandi, şi-a manifestat re­gretul că la atitudinea sa firească, hotărâtă şi sinceră, unii „cetăţeni“ au răspuns prin votul lor, într-un­­mod pe care refuză a-l califica. Totuşi, ministrul cultelor declară­­că nu e supărat pe „cetăţenii" de la Iaşi şi că continuă să lupte înainte Bineînţeles că pripirea şefului li­beral de la Botoşani a dat de gândit cercurilor autorizate din guvern şi în urma discuţiunilor avute s’au ho­­tărît alte sisteme pentru „combate­rea” naţionalismului. Delegaţia a obţinut ca la 8 Mai când au loc alegeri comunale în oraşul Botoşani, să se trimită în­semnate forţe jandarmereşti ca populaţia evreiască să poată parti­cipa la vot; evreii din­­Botoşani au declarat că altfel renunţă să mai voteze,­­ pentru aceleaşi idei, pentru care a luptat şi până acum. D. Iamandi constată apoi că pro­paganda ,­extremei drepte" a prins în judeţ şi că e necesară o ime­diată contra-propagandă, mai ales că „alegerile generale vin peste foarte scurt timp”. ACŢIUNEA NATION­A-­­­LISTA CONTINUA­­ Orice declaraţii ar face conducă-* torii „democraţiei noastre, credent. Că ,­ideia naţională” lui poate fi întoarsa din marşul ei triumfal spre­ victorie. Ki Oticât s’ar agita cei ce sprijină pe cotropitorii ţării, marea mulţime, românească înţelege ceasul de faţă şi ea este net de partea naţiona­lismului.­­’ Dovada evidentă e faptul că la ultimile alegeri — satele — acest® adevărate aşezări româneşti au vo­tat pentru naţionalism într un mod atât de impresionant, pe când ora­şele, aceste cuie înfipte în inima acestei ţări, au votat cum era şi fi­resc cu «democraţii». Afirmaţiile noastre se vor con­firma imediat după sărbători câri­ vom avea din nou numeroase ale­geri judeţene pe tot cuprinsul ţar. Princ. Declaraţiile de la Iaşi Conducerea Camerei de comerţ din Timişoara pe mâini streine TIMIŞOARA, 27. — Deunănzi s’a ţinut obişnuita adunare generală a Camerei de comerţ din Timişoara. Ordinea de zi, fără prea mare im­portanţă pentru a o releva. Sunt de subliniat însă alte fapte, care lasă o urâtă pată asupra comercianţilor şi industriaşilor români din Ba­­nat. Anume, după aproape 20 de ani de România Mare s-a ajuns să se jidenizeze definitiv instituţia Ca­merei de idustrie şi de comerţ. Dovada ne-a servit-o protopopul Ion Oprea, sub a cărui preşidenţie a­u fost aleşi cei doi vice­preşedinţi galiţieni: Izidor Baruch şi Iakoby Kálmán, comunistul incarnat de pe timpurile lui Béla Kun. Ce tablou minunat: Un preot între doi ji­dani. Numai că lucrurile nu se opresc aci. Tot atunci şi-a dat dimisia din consiliu d. Giurgăneanu, directorul băncii româneşti din localitate. Mare importanţă n'ar avea demisia acestui funcţionar particular, tre­burile merg şi fără concursul d-sale. Dar demisia directorului are o semnificaţie, care oglindeşte în­­mod deosebit stările de gâtuire a tot ce e românesc la această Ca­meră. «ROIBUL PISTRUIAT MIEL LA DOUA OI» Iată câteva motive, ce l-au forţat pe Giurcănean­u­ la acest Pas: Actu­ala conducere a Camerei de Co­merţ îmbrăţişează cu multă căldu­ră elemente minoritare în chip cu totul nejustificat şi aparent. Aşa continuă sâ-i dea fostului secretar al Camerei Lendvay Jenő, «roibu­­lui pistruiat»» o pensie lunară de lei 39.000, în ciuda refuzului catego­ric al ministerului de industrie, ca­re i-a redus pensia la 17.000 lei. In definitiv, cine este acest spe­­ciment scabros, ea să fie oblădu­itul Camerei de industrie ilin TU noișoarea. Un fost figurant al stagnarea e­­conomiei bănăţene. Un minuscul perciunat, dar radios Protector al industriaşilor jidani. Sfidând, o­­braznic, trufaş până la refuz. Cu a­­ceste calităţi îşi terorizează mem­brii camerei de la portar până la preşedinte al asociaţiei marilor in­dustriaşi din Banat, unde are o în­­fuşoară de 30.000 lei lunar. Legea Rumului urmează să i se aplice şi ovreiului Lendvay, trebuind să op­­teze pentru una din cele două sa­larii, fapt ce a fost adus la cunoş­tinţa Camerei de d. Giurcăneanu. Consiliul Camerei de Comerţ a cooptat printre membrii săi pe un oarecare Lazăr Liviu fostul direc­tor al băncii «Ardeleana» din Ti­mişoara. Acesta fiind pensionar, in lipsă de calitate nu putea fi coop­tat. Delaţiunile sate de cumnat cu faimosul Totisz, alt jidan înstărit nu-l pot investi cu drepturi spe­ciale, pe baza cărora să fie înscău­nat in consiliul Camerei Iată două motive, care l-au fă­cut pe Gîurcăneanu să demisione­ze. Această demisie este semnatul de alarmă pentru cei doi sau trei români ramaşi încă în funcţie, cari îl vor urma pe directorul Băncii Româneşti. D. ION OPREA ARE O SIN­GURA SCAPARE ONORA­BILA: SA DEMISIONEZE Pentru moment, ne adresăm d­lui Ion Oprea, preşedintele Camerei de Comerţ, dacă nu ar fi cazul să-şi tragă consecinţele? Nu crede d-sa că este imoral, lipsă totală de demnitate, să stea alături de nişte paraziţi ai neamului nostru, cu o bandă de tâlhari împotriva intere­selor româneşti î D­­sa trebue să-şi dea demisia din funcţia pe care o ocupă acolo, de vreme ca nu a reuşit să despădu­­cheze această înaltă instituţie, to­lerând ca anumite lichele jido­veşti să-şi facă mendrele după plac. Procedând altfel, preotul Ion Oprea va fi considerat ca făcând cauză comună cu aceşti duşmani ai naţiei. J. Dolga Consiliul inspectorilor culturali la Fundaţia Regala „Principele Carol“ Eri s’a ţinut la Fundaţia Regală «Principele Carol» un consiliu cu toţi inspectorii culturali, sub preşi­­denţia d-lui prof. univ. DIMITRIE GUSTI, directorul general a aces­tei instituţii Regale. Sau luat în discuţie alegerea co­munelor unde urmează să fie tri­mise cele 40 de echipe studenţeşti. D. prof. D. GUSTI a dat directi­ve inspectorilor culturali de felul cum trebue să se desfăşoare activi­tatea echipelor studenţeşti în vede­rea ridicării culturale a satelor noastre. Hotărîri împotriva evreilor Partidul naţional polon împotriva „purtători­lor de agitaţii comuniste“ BERLIN, 28. — Duminecă a avut loc în Varşovia o întrunire a partidului naţional polon. In câteva hotărîri s’a stabilit că lipsa de unire a forţelor interne­ ale ţârii se datorează în primul rând răufăcătoarei influenţe po­litice a evreilor. E o greşală că Statul polonez nu a fost creiat din nou ca un Stat al naţiunii poloneze ci doar ca să dea tutu­ror cetăţenilor săi, printre cari şi Evreii, acelaş drept de cetă­ţenie, acelaş drept de participa­re în Stat şi la guvernare. Afluenţa mare a Evreilor în Polonia este motivul principal al slăbiciunii ei interne, şi acea­sta pentru că Evreii sunt în chip exclusiv purtătorii agitaţiei co­muniste în ţară. Partidul naţional polon, care subliniază necesitatea unei pu­ternice organizări armate, ţine pentru asigurarea Statului po­lon de neapărată nevoie ca a­­cesta să fie alcătuit după ideile partidului şi ca toate elementele străine, printre cari în primul rând Evreii, să fie deposedate de drepturile lor politice. Partidul naţional, care consta­ta printre rândurile sale o neîn­cetată afluenţă» îndeamnă parti­zanii la continuarea muncilor pentru realizarea acestor ţeluri şi la care să se pregătească de a lua în mâini soarta ţării lor. Planuri de revoluţie ale Moscovei In Polonia BERLIN, 28. — Asupra pericolului creiat de acti­vitatea subversivă a comu­niştilor în Polonia, dă re­ferinţe intr’un articol «Ku­ryer Porcelny». Se stăruie în special asupra intenţii­lor comuniştilor de a creia organizaţii înarmate în Polonia, aceasta pentru deslănţuirea de tulburări în interiorul ţării. Perico­lul comunist creşte în mă­sura în care este sprijinit pe de altă parte cu însem­nate fonduri din partea Moscovei. Activitatea sub­versivă a comuniştilor ur­măreşte scopul de a aduce Polonia la anarhie şi de a-i slăbi forțele interne. Copii ca asasini politici BERLIN, 28. — La Lyon, în Fran­ţa, a fost atacat de o hoardă de co­­pii marxişti nepotul unui consilier de dreapta al Curţii de Justiţie. Bă­iatul, în vârstă de 9 ani, a fost atât de grav rănit încât în curând şi-a dat sfârşitul. El parcurgea cu bicicleta un car­tier marxist, când deodată fu silit de o bandă de vreo 15 băieţi să co­boare. Aceştia porniră apoi o grin­­dină de pietre asupra «copilului fascist» care după ce s’a apără o vre­me desnădăjduit izbuti la urmă să scape din mâna urmăritorilor săi, şi se târ­î până la un cunoscut. Aci după câteva ceasuri îşi dădu sfârşitul, în urma rănilor primite. Această zguduitoare faptă sânge­roasă arată într’un chip limpede până unde s’a ajuns cu provocarea marxistă în Franţa. Sistematica teroare organizată de Moscova im­­potriva tuturor nemarxiştilor nu ţine seama nici măcar de copii. Poziţia legală a Moscovei Continuare din pagina I-a tanta unei stări sociale, iar nu crea­t— şi-au clădit întreaga lor politică, toarea ei. Sovietele au studiat desigur cu multă seriozitate această psihologie a fricei. Fini observatori — judei! pe această stare de nelinişte a de­mocraţiilor. Au creiat monştrii in­ternaţionali înspăimântători: Fas­­cismul! Hitlerismul! Revoluţia na­ţională! Rex!, etc... Prin presa judaică internaţiona­lă, prin broşuri, prin mii de întru­niri, manifeste, meetinguri, asocia­ţii şi para-asociaţii au făcut din re­gimurile naţionaliste monştrii sîn­­geroşi ! Germania e plină numai de cadavre, Italia numai de temniţe, iar Franco distruge biserici şi si­­lueşte călugăriţe! Cu un formidabil aparat de presă internaţional la îndemnă, Sovietele au reuşit să înspăimânte de moar­te pe toţi democraţii, pe toţi politi­­cianii burghezi şi să-i sugestioneze că singurul pericol pentru ei este numai pericolul naţionalismului înnoitor ! Democraţii se îngrozesc, îşi pierd capul. Caută scăpare! Recentul caz din Belgia cu candidatura lui De­­grelle. Atunci Sovietele — sau presa înfeudată lor — dau soluţii. In con­tra marelui duşman comun, front comun. Front anti-fascist, front po­pular sau front democrat! După îm­prejurări, oameni şi locuri, titula­tura, firma, n’are nici un fel de im­portanţă! Toate partidele, fără excepţie se unesc deci într’un front comun: ra­dicali, democraţi, socialişti, ţără­nişti, etc. şi chiar şi comunişti! Un conglomerat, o turmă fără coe­ziune, fără crez, o massă netedă nu­mai prin spaima comună! Este deci foarte uşor ca minoritatea organi­zată, disciplinată, temerară, care sunt comuniştii să domine. Ştiu 0e vor, ştiu unde merg şi de aceea — deşi numai o mână de oameni — co­muniştii au iniţiativa, domină! «Front popular» înseamnă unirea tuturor forţelor burgheze sub C0-­manda Moscovei. Iată adevărul! Iată scopul pentru care Moscova este astăzi în toată lumea apărătoare a democraţiilor, a guvernelor legale.­­ Sub masca păcii, a iubirii de or­dine, Moscova—Internaţionala IlI-a, îşi urmează ca şi în trecut planul neîntrerupt nici o clipă de aproape 20 de ani, planul de stăpânire al Universului. Obiectivul este acelaş. Numai tac­tica de luptă e schimbată! Dovezi? Frontul popular din Spania urmat imediat de cucerirea puterii de că­tre comunişti şi de revoluţie! Frontul popular în Franţa! Şi alte exemple vor mai veni cu­rând ! Dar când au servit vreodată fap­tele — chiar cel mai vizibil şi mai des repetate —­ de învăţături în is­torie? Ioan Vial * *------­Bolşevicii recunosc eşecul anticreşti­nism­ului MOSCOVA, 29. (Ştefani). — Ziarul «Frauda» constată completa lichidare a miş­­­inii ateiste. Creştinismul se impune din ce în ce mai mult asu­pra populaţiei sovietice. Pag. !•«

Next