Calendarul, noiembrie 1932 (Anul 1, nr. 206-234)
1932-11-01 / nr. 206
Al doilea plan ünd-aiiaal V'.- - - l? #1- , - • , • ' V •** t «♦ ^ La 1 ianuar 1933 urmează sa fie pus în mișcare al doilea plan cinci-anual rus. Ce va însemna această nouă piatiletka — se poate întrevedea din dezastrul la care a dus prima. E un tragic și al neputinței al , denaturăm care circulă de-a lungul ciclurilor de regim sovietic. In primul ciclu, de comunism militar, dela 1917—21 asistăm la un fel de prohibitție a individualismului, cu război de clasă acut și aprig asalt al ordinei capitaliste. Al doilea ciclu, al NER-ului, dela 1921—28, cu revenirea lui Lenin la metode capitaliste, e o retractare a primului . Al treilea ciclu, planul cincianual 1928—31, reia războiul de clasă și prohibiția individualismului, și merge spre o socializare demonică a vieței. Interzicerea individului din noi merge până la distrugerea omului. S’a spus și s’a regretat că planul cinci anul a dus ,,la lichidarea kulakilor ca clasă socială“. De fapt industrializarea sovietică a distrus moralmente 120 de milioane de oameni — minus cele vreo patru milioane de oficiali — prin ridicarea pe întinderi nesfârșite ■ a instalațiilor de fier și oțel de la Magnitogorsk, hidroelectrice de la Dniepostroi, instalațiilor de tractoare de la Cheliabinsk, Stalingrad și Karkov, sau de automobile la Berezniki și Nijnîi Novgorod. Orașe întregi de monștrii mecanici s-au ridicat peste omul anihilat în Rusia și e o nouă formă a tragicului sovietic faptul că tot a fost, eșafodaj mașinist e clădit pe prăpastia căscată a foamei năpraznice. Executarea planului cincil anual a implicat fonduri de învestiri enorme. In lipsa străină a țâței care să le acorde, ele au fost scoase din tarife enorme, împrumuturi forțate și speculații neomenoase din partea întreprinderilor de stat. Adică din aplicarea celor mai abjecte metode capitaliste. Favorizarea mașinei a mers a până la așa excese că un ukaz declarat „responsabilitatea față de ea a lucrătorulu“, pedepsibil pentru cazuri de neglijarea sau vătămarea ei, ca de o „insultă criminală“. Directorii și geranții deasemeni au fost ridicați la o omnipotență care vine în conflict cu însăși teoria , mar~‘ată a valorilor de muncă, ce nu admite, după cum știm, participarea unor astfel de elemente la producție. Așa că industrialismul sovietic n’a mâncat numai pe țăran dar și pe Marx în persoană, părintele revoluției ruse! Ce a rămas de pe urma acestui... căpcăunism industrial' Cum spuneam: foamea năpraznică, foamea universală. Distrugerea clasei hulakilor de către soviete a fost un flagel egal numai cu distrugerea de către țăranii a 25 la sută din vacile ruse, 35 la sută din oile ruse, 50 la sută din porcii ruși, într-o singură iarnă, aceia a anului de încordare 1929-30. al Corespondentul din Moscova ziarului american: The Christian Science Monitor, d. W. H. Chamberlin, care a străbătut în anchetă 4000 de mile de Rusie sovietică ne spune că Stalin a promis orășeanului că va mânca 28 la sută mai multă carne, 72 la sută mai multe ouă, și 50 la sută mai multă lăptărie la sfârșitul planiletrei. Nimic din acestea nu s’a realizat. Cât despre țăran, pâinea, de la Ural în Ukraina, a devenit un fenomen. „Ceaiul și zahărul lipsesc complet. Cartelele de hrană au devenit o raritate egala numai cu exorbitanța prețurilor și execrabila calitate a alimentelor“. Dacă cel puțin mașinismul ar fi ieșit la capăt! Dar corespondenții din Moscova ai ziarelor engleze spun că, după plan, a rămas ca fabricele să producă 5 000.000 tone de cărbune, 10 milioane tone de fier și alte 10 milioane tone de oțel, până la 1 Ianuar! Ceiace ar însemna o jrgine! In á-Ö'S'Sélírti? ți? plan de cinci ani, cum se designează atunci cel de-al doilea? Pentru ciclul 1933—1937 vom înregistra, după ritmica sovietică, o retractare a ciclului anterior. Stalin anunță de pe acum umanizarea regimului. Pentru 1937 populației i se promite „de trei ori mai multă hrană și îmbrăcăminte“. Dar cum monstrul industrial va continua să fugă și flămânzească Rusk, dictatorul roșu proectează un asalt de exploatare a Asiei, șai astfel sovietismul, pornit din barbarie revine la barbarie ; iar Rusia, după cochetări cu civilizația europeană, reintră — așa cum visa Dostoievski și alți „Sciți“ ca dânsul — în hăul asiatic din care a ieșit... Dragoș Protopopescu STELE VERZI PREA MULTA INDULgenta Deunăzi un șomeur <A fost Condamnat la trei luni închisoare, pentru că furase.', o jumătate de pâine (neagră)' "Periculosul criminal" credem că a fost prea puțin pedepsit. Trebuia să fie condamnat la muncă silnică pe viață sau chiar la pedeapsa capitală. Auzi d-ta? Să fure o jumătate de pâine, în țara In care de sute de ani nu s'a furat un fir de ață Nu, domnilor judecători! Ați fost prea indulgenți, mai ales, când ați achitat pe cei cu „spirtul metiic", unde xorpple delict Se evaporase fiind vorba de.. metitíc. IDEOLOGIA LUI ZIAR8LA Cine a îndrăznit să pună la îndoială idealizatul prietenului nostru Ziurilă? In viața lui nu a făcut altceva decât să cultive idealizmul și... francmasoneria Acum câteva zile Ziarilă sta de vorbă cu un redactor al său. Redactorul era de părere că pe o chestie oarecare, trebuia deschisă o violentă campanie" Cum Ziarilă trecuse deja pe la respectivul și ■ ,nncacase" ce trebuia a răspuns privind crunt pe redactor și mângâind hârtiile deimn în buzunar: Nu se poate mă! Este contra ideologiei iiarului meu!. SPECIALIȘTII IN... DEFICITE Generalul M. Ioriescu care se credea „Mussolinul" cerereului român deși în realitate nu era decât un bici Moș Teacă redivivus, va fi înlocuit în postul de director general al C. F. 7i ți trimis la... vatră (adică la front)' In locul d-sale s'au prezentat o serie de competitori, ' între cari s'a vorbit și de „marele" financiar Tabacovici' întrebat de ani corespondent al rubricei noastre, ce rost ar avea această numire" proprietarul vilei istorice de la Sinaia, a răspuns: „Eu símt obicinuit cu deficitele. La Slankc ram pus bine acum trec la C. F. R. unde aim auzit, că feste tot un fel de C. F. Blank și cu 3 miliarde delicii. Vreau să bat propriul meu record și să aplic legea concordatului prevenție, singura salvare a instituției noastre feroviare". Justus NIEI fHANTA ȘI EUROPA ---------------— ------------- : acelea barbare care se oglindesc în paginile sobre ale lui Tacit și pe care Teutonii au lăsat urme care n’au pierit. Barbaria germanică pe care a pus-o Lassere într’o clară evidentă, înainte chiar de teza lui faimoasă asupra Romantismului francez, (când Maurras, într’un moment putentic al transformării spirituale franceze, îl invita să ia frânele unui mare partid naționalist), barbaria aceasta pe care astăzi Massis, după atâția anii, o ține în vârful unui condei care ni dezarmează, o citim acum însemnele apropiate ale vremii, o vedem în marș asupra noastră. Oricât am vrea să întoarcem spatele bibliotecii sunt acolo realități care strigă din vieață și ne cheamă la cea mai imperioasă datorie! Fără îndoială nu va fi vorba aici să luăm apărarea Franței și ne gândim mai puțin să chemăm pe soldații noștri subt tricolorul unui popor a cărui odioasă politică internă (imbecilă, poate, mai mult decât odioasă) condamnă astăzi Europa la aceeaș bae de sânge pe care nepregătirea lui ne-a dat-o în 1914. Dar între Franța și Europa sunt legături pe care cea mai vinovată indiferență nu le poate ignora. Un dig, care n’a fost niciodată prea solid, se dărâmă tot mai mult la Rin — iar hoardele de barbari care vor să meargă la Paris nu se vor opri acolo. Un răsboi franco-german va fi un răsboi european: soarta soldaților noștri cari vor muri mâine se decide, acum, pe frontul politicei din apus și amestecându-ne în certuri care, aparent nu privesc decât pe Francezi — noi nu furâni decât să ne apărăm. Constatăm astfel că în fața timp a lunci Germanii gata de răsboi ■ — Franța e hotărîtă să repete sângeroasa greșală de la 1914. Democrația franceză refuză creditele militare pe care cu o inutilă stăruință le cere de aproape o lună de zile generalul Weygand șeful marelui stat major francez. Este în atitudinea aceasta de supremă inconștiență o crimă, fără îndoială, împotriva Franței dar și împotriva tuturor acelora cari au luptat la cot cu soldații francezi pentru o justă pedepsire a imperialismului barbar de la Berlin. Dar este mai ales în această carență a Franței, toată tragedia unui mare popor otrăvit de o democrație in care aventurierul Léon Blum comandă primului ministru Herriot (subt sancțiunea sa a-i retrage sprijinul socialist în Parlament) să dezarmeze soldații și să deschidă din nou frontierele, invaziilor de vandali moderni cari au devastat pământul francez acum 18 ani! Dragostea noastră pentru spiritul francez, atâta de greu bolnav azi> pentru tot ce poezia lui a dat lumii, mai ales, s’ar resemna cu greu să vadă Franța strivită din nou subt bocancii soldaților cu chivăre cu cap de mort ale Kronprințului restaurat și asfixiată de gazele prințului-bandit Nicolai. Ni se va îngădui însă o înfiorare mai dureroasă acum când s’a priceput că în drama de mâine a Franței, a Europei, noi vedem mai ales o pată mare de sânge românesc. O coaliție anti-germanică a fostei Antante victorioase in 1918 mi se pare singura soluție salvatoare in ceasul acesta. Iar popoarele conștiente nu mai au deloc timp ca să priceapă prea devreme acest imperativ de vieață ai zîjei de azi, temă Wrăitescu Am greși mult dacă am privi cu brațele încrucișate și cu mintea pasivă vecinătatea puțin tandră dela extremitatea continentului nostru, intre Franța și Germania n’au fost niciodată raporturi amoroase... Cei doi vecini sunt dușmani mai tradiționali decât toți vecinii obicinuiți — dar ceea ce ni s e pare mai grav e că un obuz de tun care trece Rir nul străbate toată Europa asvâriind în aer un tezaur modest de civilizație clădit cu râvna a două mii de ani. Nu știu dacă vor fi aici acele urmări tragice ale excesului de civilizație, acete „méfaits de la civilisation“ de care vorbea Anatole France (v. mai ales confidentele lui Nicolas Segur), din multe motive nu cred — e posibil... Un lucru însă e sigur, in timpurile din urmă, civilizația a fost lovită sălbatec, barbar, a fost arsă in scrum, tocmai de torțele acelea în care flacăra ei a strălucit mai frumos. Pretextul balcanic al răsboiului mondial n’a fost decât o palidă prostie: el n’a acoperit niciun minut poftele acelea bestiale care au fost aduse din apus în imensa măcelărie a popoarelor și care se traduceau atunci prin formule concrete, mai simple, drang nach Osten, Mittel- Europa și alte asemenea tendințe banditești, criminale, ale unui naționalism degenerat. Am asistat însă în ultimii 25 de ani la verificarea practică, dar dureroasă mai ales, a unor doctrine pe care aproape judecata refuza să le primiască scepticismul intelectual și pasiv a fost trezit cu bubuiturile de tun al unor evidențe indiscutabile. Deaceea oribilul paradox nu e decât aparent. Focul a isbucisit în apus. Dar scânteea infamei orgii de sânge și de crimă s’a iscat în câmpiile scandalului pretențiilor din ultimul Dem. Dobrescu nu are nici un stăpânir ii | - -------v ‘ 1 Cine scumpește viața? Primarul Capitalei să fie dat în judecată pentru delictul de „excremtere“. Justiția are cuvântul Continuăm expunerile noastre in legătură cu problema ieftenirei tranulții. După ce am analizat actuala politică fiscală, capitolul impozitelor indirecte , taxelor de consumație, să cerce răm al doilea capitol și anume, cel referitor la taxele percepute de administrațiile comunale și diferitele alte instituții ni. TAXELE ILEGALE ALE ADMINISTRAȚIILOR COMUNALE Evident că principalul punct, pe care voim să-l relevăm, este caracterul ilegal al acestor taxe. In special primăriile și-au arogat dreptul de a percepe taxe asupra articolelor de primă necesitate: alimente, susținându-și bugetul în bună parte, din asemenea încasări, de pe spinarea contribuabililor. Exemplul clasic, ni-l oferă administrația comunala a municipiului București tindeii: p&rea și făina, carnea, legumele etc. sunt grevate de taxe ilegale, dar cari produc sute de milioane urmat, pe cari aceeași administrație, își poate permite toate destrăbălările in cheltueli inutile și fanteziste sau in multe cazuri in investiții, aducătoare de beneficii grase, pentru fericiții edili ai Capitalei. Povestea palmului străzilor Capitalei (care se repetă la fiecare 6 luni, ca refacere sau înlocuire totală), ne oferă un monument de inconștiență, jaf și batjocură a bdicului muls, din pungii populației nevoiașe, dar răbdătoare până la imbecilitate PRIMARUL DEM. DOBRESCU ACUZAT DE ESCROCHERIE Vom Mustea- susținerile silbastre cu următorul exemplu : Primăria Capitaliei a priceput permanent o taxă asupra fainei și pâinei, ilegală. Dar nu numai că legile în vigoare opreau perceperea acestor taxe, ci mai mult, prevăd sancțiunile cele mai severe contra infractorilor. Artcolul 7 din legea pentru valorificarea produselor agricole ,(votată și promulgată la 8 Aprilie 1932), prevede categoric : In afară de taxele menționate în articolele precedente și de acelea percepute de administrația c. tK r.j de regia autonomă a drumurilor și a porturilor, nicit altă sumă nu se poate percepe, sub nicio altă formă. Dar ,legiuitorul a voit să evite orice greșită interpretare (cu sau fără voință) și a adăugat că : Niciodată taxa nu se poate percepe în folosul oricărei instituții județene comunale sau instituții cu caracter public, decât pe bază de lege. Iar ca sancțiune, iată ce mai precizează, aceeași lege , organele polițienești, vamale și oricare agenți ai forței publice sunt ținuți a constata orice abateri iar cine va fi dovedit, că a încasat vreo ta.... din ordinul oricui ar fi, va fi considerat ca săvârșind delictul de EXCROCHERIE, fără a se putea apăra că a lucrat din ordinul unei autorități. Destul de clar și de drastic, dar fără efect pentru d. Dem. Dobrescu, care este de-asupra legilor țărei ! IN ATENȚIUNEA guvernului Primăria, a incașul din ordinul d-lui Dem. Dobrescu, taxe ilegale pe făină și pe pâine, călcând prevederile legei din 8 Aprilie 1932 deci să conduse vinovat <d- deliciul de ..excrocherie". Dece nu s’au luat măsuri Continuare în pan. II-a. funcționarii cari pleacă și cei cari român .Așadar funcționarii budgetari și diurniști ai statului, ilegal numiți d'la 1Ö26 încoace vor fi eliminați din servicii. Dimpotrivă, funcționarii budgetari și diurniști ilegal numiți înainte de 1926 vor fi menținuți. Diurniștii anterior numiți • zilei de 1 Ianuarie 1926 sunt deci preferate budgetarilor numiți după această datăi. Se poate răspunde: de vreme ce budgetarii numiți după 1926 nu indeplinesc condițiile legei, e indiferent cari dintre ei ■ sunt păstrați și cari îndepărtați din slujbe. ■» Dar lucuririle nu stau tocmai așa. Diurniștii, numiți după votarea statului, e limpede că în majoritatea cazărilor n'au putut fi primiți la ranguri funcționărești, cu caii tate de budgetari, tocmai pentru că nu îndeplineau condițiile legei. Pe când cei primiți,de-a dreptul ca budgetari și cari acum sunt amenințați să fie dați afară, îndeplineau în orice caz condițai esențială unei numiri serioase, posedau titlul universitar sau școlar pretins de postul ce li s'a încredințat. Gar« este nenorocirea acestor bieți oameni cari se văd acum în situația de a rămâne literalmente pe drumuri, dacă n'au vreo avere personală oare fcare sau posibilitatea de a ocupa un post particular — noroc care nu se va abate decât 1/100 dintre ei? Pe lângă studiu, pe lângă spațialitate, nu li s'a complectat unele formalitâți. Unii n'au dat un examen oarecare, alții nu au trecut printr un anume comitet de directori și așa, mai departe. Aia spus: „țiu , Jin'a complectat uiit:«■ fornalități",. sppritnică; 'ytup'uttr este a lor, dacă aceste formalități nu au fost îndeplinite. Nu e vina lor că acel comitet de directori nu' n s'a întrunit sau că la unele instituții, el nici nu există, din bunul ..motiv că aceste instituții n'au, decât un director. * Cine formează atunci ecantetul? Trebue chemați alți directori dela alte instituții? DeJlicăre?Și dacă n'au fost chemați, a vina funcționarilor? Cu examenul e și mai nostim. E imposibil de gândit că un licențiat în drept sau un absolvent de obB: •tehnică S'ar feri să treacă un simulacru de examen, in fata unei comisiuni, compusă, din cine? Din directori — tot directorii , — de cei consacrați de statut. Adică din acea de pe vremea când cu două clase secundare ajungeai chiar și la acest înalt cin funcționăresc. Aceste examene sunt o slujă sinistră. Din cauza lor, vor fi aruncați afarifi , di, ijșliliber tocit!» tineretul cel mai merituos, al funcțion-rimei noastre Și aceasta grație unui singur articol introdus pe cale de amendament. Introdese fiscală, în urma propunerei unuii deputat sau secretar, propunere care constituie o adevărată monstruozitate. Căci legalizează toate ilegalitățile și abuzurile anterioare unei anumite date. Or criteriul de epurație trebuia sît fie altul. Noi am propus câteva: in pripru,rând studiu, în al doilea greutățile familiare, în al treilea, faptul de a fi fost pe front. Legiuitorul român, somnolentul legiuitor român adus grabnic de la bufet cu clopoțelul, a ales data numirei. E atât de adormit parlamentarul român, actual încât nici n‘a băgat de seamă- cum cu un vot anulează toate numirile cu care se^ughuirea,partidul său politic și a consacrat tocmai'pe 'acelea, pe care acelaș partid le ămeniinta cu foci.,și .sabie,..in vr’émea lungei, lui diiziții, când jumătate din campaniile, cu , care asurzise lumea erau duse' pe temă cou.Tupitei radiH-tois'trăt'ive, Gib. I. Mihaescu Herdan-8 lei porția Sepuleu,yintaibd și Capitala uda-T stră automatele ei? Ca Budapesta, Viena, Berlin ș.vi Paris, al cărui membru i inferior re, zice că ar fi. E vorba de acele margajate — birturi’în ininia lună care, acasta iarnă încoace au înflorit ca ciupercile pe străzile din ■centru. . Noi concepeamu automatele Un restaurant in cure e destul să apeși pe an baton ca să-ți vina imediat pe masă farfuria cu mâncare și respectivul pahar cu udătură. Să fie adică înlocuit acel intermediar sinistru care te numește chelner și care sosește ins.t.renunu tardiv ca un tren.. Când colo, ce să vezi? Niște udăi — un fel,de carcere — tapetate cu o,glinzi ca să[ le zăpăcească și cu .4-5 zugrăveli cubiste pe tavan; ca să ai impresia tu depanezi într-o ambianță, de artă. Chelnerii au fost Înlocuiți cu f, fg'te — ploi'pîimii femenine al căror cap căi o baniță,,c ornat, cu niște foi de varză' Și puturoase ,și năg.diiu ' bei că dacă le comanzi cevuy îți răspund după zece minute;: ■— Ai? Ci-ai zis? — Vai Whifwai 0. aveți cutare mâncare ? W ■ ./ Românul ar insă pentru masă un •idevolt'ut răni și e greu fd-l p.bișhuiștt să mănărăce de-a’nprinui'ele ca armăsarii in grajd. Dacă te așezi la df astfel de tabular irebilteșțt ^'(servești singur, adică să umbli forfota ■ - timp de un ceas- __ ivire casierița, t kelneroaică și farfurie, căci dacă nu aut voie să primească bucșiș, apoi n'au nici permisiunea,să-ți fie la dispoziție — parc'ar ] fi, ale dracului, contese ! Să mai amintim că automatele nu servesc în Veștile lor cât o sub- decât .cipiiiir -și uite aindilikt specii de mâncări vegetariene? -Ei bine,, treacă meargă— ar spune cineva dl edXm stomac s'ar complace într'un atare meritu, cu 7 ’lei porția, e âesfrull-Dar â.Mux sau Voa? Herdan — ■par'c'așa-l efhigmă pe capul de bandă al acestui trust de tărățe de la 10 Octombrie .încoace, peste pupăza decizied din geama lui 7, a suprapus colacul Ivit 8, adică a scumpit porția (fie la el acolo!) cu [UNK] < leu. Dar bine, dă, șnapânile, lefurile noastre,i s'au mărit dela ÎS încoace, cel puțin cu acelaș franc pe raced adaugi tu 'dejunului nostru cel de toate zilele? Uriți sf a părut că toamna aceasta care își ascunde vărsta ar prevesti la vară o secetă cc In Rusia și deci mălaiul de chiflele tale o să capete parii Mentaurului? Oameni buni! Neam de neamul meu n'au mâncat vreodată la restaurantul al cărui nume seamănă cu al genialului muzicant. Eu numai, am luat de câteva ori masa la Enescu. Duceți-vă, domnilor, și mâncați acolo Ce, 30 de lei ți se servește un mușchin pot căciula, chelnerii prompți de pariă ar fi militarizați, muzică, selectă, lume subțire și poți să nupzi, cheflii pe opt zile. ..Și aiți ocazia ,să vezi câte zeci de șprițuri bea pe scară d-rul Lupa, N. Crevadia Continuer,se în parfdul ARMATA de MIHAIL POLIHRONIADE Regimul fascist a acordat,o deosebita atenție reorganizarea, echipării și perfecționarei armatei italiene. Se știe că înainte de fascism armata italiană lăsa mult de dorit atât din punct de vedere al capacității profesionale cât și — mai ales — ca moral. In timpul războiului TtaHa a avut — proporțional—cel mai mare număr de dezertori din toate statele beligerante. Fascismul a încercat și în acest domeniu o reacțiune salvatoare. Faptul că înzestrarea armatei stă în primul plan al preocupărilor guvernului italian se desprinde net din următoarele cifre: Bugetul armatei care în 1922—23 era de 3.405.000.000 (trei miliarde ;patru sute cinci milioane) lire a trecut în 1930—31 la 6.328.98? mH 861 lire. El însemnează circa 32 la sută din bugetul general al statului. Armata italiană este compusă din două formațiuni distincte armata activă și milițiar națională. Prima joacă rolul pe care-l joacă ori tunde orice armată, cea de a doua constitue organizația militară a regimului dar în acelaș timp și un rezervoriu de oameni bine antrenați, bine echipați și cu tmn moral excelent, pentru forțele active. ARMATA ACTIVA Durata serviciului mmtiter în armată este de 18 lumi im orice cetățean între 18—55 aufi este obligat să se supună îndatoririlor militare. Stagiul a putut fi redus datorită faptului că de la 18 ani și până la încorporare tinerii Italieni sunt supuși unei serioase, mici scjiuni pro-regimentare, pe care o vom analiza intai jos. Inncepând de la 1 Octombrie al anului 1 în care au împlinit 18 ani, italienii sunt obligați ca timp de doi ani in fiecare Duminică și zi de sărbătoare să se prezinte pe terenuri speciale în fiecare comună pentru a căpăta cunoștințele elementare ale soldatarul. Se face instrucție individuală, educație fizică, marșarii, instrucția plutonului, mântuirea armelor ușoare și cincii ședințe de serviciu în Companie. Durata instrucției este de 6 luni în primul an și de 4 luni în anul al doilea. După sfârșitul celui de al doilea ani tineri trebue să depună un examen de absolvire, pe care dacă nu-l trec, mai fac un an de curs preregimentar. Instructorii se recrutează exclusiv din sânul miliției naționale fasciste. Așadar , în momtril in care ieste vărsat în armata activă, recrutul italian are cunoștințele militare elementare. In cursul anului 1931—32 cursurile de instrucție preri iitară au fost urmate de 903.474 de tineri care au fost inițiați de 24.104 instructori și subinstructori. 9) Contingentul de recruți se ridică. átímul la 450.000—p00 0p0 ele...oameni, din care fac Tiumal 250—500.000 sunt înrolați. Se face deci o foarte severă selecție fizică a recruților. Efectivele variază în timp de pace intre 350.000 vara ,și 200—230.000 iarna ,iar in caz de război ele pot atiunge 400 de ani. Actualment armata italiană se compune din: 87 regimente de infanterie, 3 regimente de grenadieri, 12 regimente de bersaglieri, 52 regimente de artilerie, 5 regimente de artilerie de coastă, 3 regimente de artilerie antiaeriană, 9 regimente de cavalrie, 12 regimente de geniu, 2 regimente de telegrafie fără fir, 1 regiment de pontonieri, 1 regiment de căi ferate, 13 centre automobile, 5 regimente ferute de luptă. Armamentul. — Infanteria este armem cu material modern și posedă foarte multe mitralive, puști mitraliere, «rumcătoare ,le mine etc. •Artilerira de campanie are uji material în bună parte vechi și dipsrat. impugieui de mode,'oTvice T-i artile lei ce campenie este inl rur* ,e e o? atare. Artileria grea 'poseîsti''un material complect modern.«!. Același.Ci' se poate spune și despre toate ceilalte elemente ale armatei active AVIA fi A Flota aeriană a Italiei poate a fi« pe drept cuvânt considerată drept una din cele mai bune din lume. Excelența materialului, a aeronauțelor și a personalului tehnic din aviația italiană este unanim recunoscută. Showul escadrilei italiene deasupra Oceanului Atlantic în America de Sud primul shot de distanțe mari efectuat în lume de o escadrilă aeriană — a arătat imensele posibilități tenmice și tactice ale aviației militare italiene.. Flota aerană italiană este împărțită in 105 escadrile a câte 10—12 aparate și însumează un total de 1200 avioane în serviciu iar cu aparatele de rezervă și de schimb totalul general sie ridica la 1500 de avioane. MILIȚIA FASCIȘTI i aseismul care a cucerit puterea ,sapă doi anii de război civil, poseda: in momentul acestei cuceriri o armata proprie excelentă, așa mioritele grupe de asalt, fasciste." După două luni, în ianuarie 1923, această' armată eră dizolvată, reconstituita în miliție națională și alipită armatei active. Ea se compune din trei organizațiuni militare distincte: miliția teritorială, utilităiile specializate și miliția ■ , apărare'«'anti- adriană. Miliția teritorială este compusă iin circa 550.000 milițieni și 20.000 € 5 jei-j impurțiți în 120 de legiuni, legttunea echivalează cu un regiment. Legiunea estee impărțită in două «-0- korte (Imta-ljpanic) iar cohoriel cu ceatinii (coilupanii). Circumscripțiile teritoriale ale utiliției fasciste coresapund ciircumscripțiilor teritoriale ale armatei. fascism I1