Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-06-25 / nr. 1037

Pag. 2 m 5 CUVÎNTUL OPINIEI PUBLICE ! —--------------------------------------------------------- | ! De ce sînt romașcanii frus­t 1 frați de binefacerile naturii?! s­i rara a încerca cu orice preț să fiu patetic, trebuie să arăt că m-a năpădit cea mai grea amărăciune, cînd, recent, am vizitat o porțiu­ne a rîului Moldova — între întreprinderea de prefabrica­te și podul ce unește Roma­nul cu Horia — altădată locul de scăldat și pescuit al foarte multor romașcani. Escavată fără milă, plaja cu nisip destul de fin, ce nu demult se întindea de-a­­lungul malurilor Moldovei, a rămas o frumoasă aminti­re... Amintire­a adolescen­ței noastre a rămas și apa limpede, fără impurități, acum destul de poluată. In aceste condiții, prezența amatorilor de înot și pescuit este..........sublimă dar lipsește cu desăvîrșire". Și ce pă­cat mai ales că în apropiere bogata plantație a rămas doar ... simbolică, datorită școlii de șoferi amatori care a binevoit să-și facă acolo doborînd fără milă destui pomi... La ștrandul municipal, cum a început sezonul, este umplut cu apă un singur bazin (cel mare) care devine prin neîmprospătarea apei la timp, un fel de „paradis" al broaștelor. Terenul de handbal și baschet (dotat și cu instalație de nocturnă !) rămîne la fel de bine ferecat cu lacăt, iar terenul de minifotbal, neamenajat. Bufe­tul este slab aprovizionat, cu­ despre cabine să nu mai vorbim, încă o constatare la fel de tristă, teatrul de vară din parcul municipiului... șomează. De ce nu se mai programează, precum în alți ani, filme în fiecare seară, lucru ce ar putea aduce și serioase beneficii celor interesați ? George M. GROAPĂ, Roman O situație care nu mai poate dăinui Sînt mai bine de 2 ani de cînd pe casa scărilor din blo­cul în care locuim persistă zi și noapte un miros neplă­cut, de canal. Cauza , cons­tructorul n-a prevăzut o gu­ră de aerisire. L-am întrebat în nenumă­rate rînduri pe împuternici­tul asociației de locatari de ce nu ia nici o măsură. Ne-a răspuns că a anunțat de multe ori l.L.L.-ul, dar acesta dă vina pe constructor și cu asta basta. Dar mirosul în­Deși blocurile E1, E2 și E3 din cartierul Mărăței II,­ din municipiul Piatra Neamț, au fost date în folosință în luna ianuarie 1970, n-au putut fi amenajate încă în întregime spațiile verzi din preajma lor, deoarece Șantierul nr. 1 al I.J.C.M., care a construit aici un transformator, a uitat să ridice grămezile de mo­grozitor pătrunde și în a­­partamente, mai ales pe timp ploios. Toate cele 20 de fa­milii de pe scara noastră au necazuri din această cauză. Ne adresăm De această cale conducerii I.L.L. și construc­torului să găsească remediul necesar. BRCUȚĂ, ANTON, ISTRATE­C si alti locatari din blo­­­­cul A3, scara A, strada Bicazului, cartierul Pre­­cista — Piatra Neamț Această priveliște începe din strada Mărătei și con­tinuă pe toată lungimea aleei, ceea ce nu face o impresie plăcută numeroșilor turiști români și străini care trec pe aici. Dionisie NEGELSCHI, „Codițele“ constructorului­ ­ loz. Piatra Neamț In primăvară, pe cină florile pomilor ardeau in plină lumi­nă ca niște candelabre albe, stăteam de vorbă cu cîțiva deputați din Petticani. Se în­jghebase un fel de masă ro­tundă pe tema problemelor gos­podărești ale acelor sate și ale acelui moment. Am reținut în­deosebi o afirmație : Să a­­jungă asfaltul și la noi, tova­rășe ziarist — ziceau ei — să vezi dumneata ce podețe din beton ne vom dura la strada principală, cum ne vom ame­naja trotuare ! Ca la Bodești. Echipele Direcției județene de drumuri și poduri se aflau atunci la porțile comunei, ve­nind cu asfaltarea dinspre Tirgu Neamț. Acum vor fi fiind desigur în Petricani. Planurile deputaților pot intra în aplicare. Civilizația socialistă urcă noi trepte in satele noastre odată cu modernizarea arterelor de circulație pe zeci de km. Șase noi comune — intre care și Tupilați, Moldoveni, Săbăoani — vor fi legate în acest an de centrele urbane prin șosele as­faltate, multe imediat următori, altele in anii Se cuceresc noi zone pe Valea Bistriței și în alte părți ale județului con­comitent cu stîlpii de înaltă tensiune care încalecă înălțimi și păduri înspre Borca, cu por­tativele de frînghii din oțel „prin care galopează kilowații spre cele mai îndepărtate sate“, cum foarte frumos se exprima, într-o scrisoare trimisă redac­ției, inginerul Ioan Lupu, șeful șantierului de construcții mon­taj al I.R.E. Și în acest dome­niu, ca în atîtea altele, cons­tructorii și instalatorii depun eforturi, își suplimentează an­gajamentele, pentru ca în 1972 electrificarea rurală în județul nostru să fie încheiată, toate satele acestor meleaguri să beneficieze de cea mai pu­ternică investiție a civiliza­ției-Am greși însă dacă i-am zu­grăvi pe locuitorii satelor aș­­teptînd, cu brațele încrucișate, însemnele civilizației. De mulți ani, în localitățile numite în­deobște rurale, oamenii și-au creat, cu sprijinul statului și de foarte multe ori prin eforturi proprii, tot ce le este util, și-au apropiat elemente ale urbani­zării care la ora actuală le face viața mai frumoasă, mu­­ușoară. Electrificarea satului Totoiești nu era prevăzută pen­tru acest an. Dar locuitorii săi au hotărit să nu mai aștepte. Și-au constituit un comitet de inițiativă și intr-o adunare populară au stabilit strîngerea fondurilor necesare. I.R.E.-ul a acceptat punerea în plan a lucrărilor. Acum satul este e­­lectrificat, oamenii încep ra­cordarea gospodăriilor la rețea. Iată de ce nu vom vorbi doar de Bodești, Bălțătești sau Roz­­nov, unde Centrele civice par adevărate colturi de oraș, unde s-au creat deja posibili­tăți ca oamenii să beneficieze de avantajele unor așezări ur­bane. Trotuarele din beton pe mii de metri nu mai sunt acum o noutate în multe din comu­nele și chiar satele județului. Aleile de pomi sau de arbuști ornamentali însoțesc multe din drumurile județene și comuna­le. Magazine universale ale cooperației de consum, adevă­rate expoziții de mărfuri ex­trem de variate ,au apărut de la Rediu pînă la Pipirig și cneazul Ardelean. La Borca se ridică în prezent un bloc al funcționarilor din comună, la Poiana Teiului, intr-o poziție încîntătoare, altul al salariați­lor din ramura forestieră. Școli sau numai săli de clasă se a­­daugă cu zecile în fiecare an zestrei de care dispune învăță­­mîntul. Grupa de proiectare a Direcției județene de arhitec­tură și sistematizare a avut în ultimul timp mari solicitări pen­tru documentații de băi co­munale. A început in multe comune din județul nostru — Bodești, Borca, Bîra, Girov, Pipirig, Roznov, Săbăoani, Băl­­țătești, Brusturi, Podoleni — și continuă încă (la Pângărați, Ceahlău etc.) organizarea de centre medico-sanitare, formă nouă, medicală superioară de asistentă ambulatorie. Stimulați de toate aceste condiții, locuitorii așezărilor rurale, cei din generația tînără îndeosebi, duc o viață care cu un sfert de veac în urmă era de nebănuit. „Am intrat de cu­­rînd — îmi povestea tovarășul Traian Comăniță, șeful corpului de control de la Consiliul popu­lar județean — la căminul cultural din Tupilați. Era o vreme de ploaie și mă aștep­tam să nu prea fie lume. Cînd colo, biblioteca era plină de tineri care schimbau sau răs­foiau cârti, în jurul radio-ului și televizorului se aflau oameni de toate vârstele, iar în una din camer­e am avut impresia unei simultane de șah. Cînd a început conferința (pentru ca­re de fapt se adunase acea mulțime de tineri și vîrstnici), sutele de scaune erau ocupate, sala încăpătoare era arhiplină. Este doar un exemplu din multe altele. Anii ce vin, dar anii acestui cincinal chiar, sunt destinați să aducă multe alte înnoiri și transformări în viața satelor. Sistematizarea satelor, siste­matizarea teritoriului județu­lui, studiile de perspectivă ce se întreprind pe linia dezvol­tării economice și social-cultu­­rale a comunelor, profilarea viitoarelor noi centre urbane pe harta județului — în lu­mina indicațiilor secretarului general al partidului nostru — toate sunt menite să ridice în continuare nivelul de viață al locuitorilor, să promoveze for­mele înaintate ale civilizației moderne pe întreg cuprinsul județului. M. ASMARANDEI Civilizația satului REPORT­AJ Pentru înfrumusețarea meleagurilor bicăzene ȘTEFAN URZICEANU ne scrie că meșteșugarii din cadrul cooperativei „Bicazul“, al cărei președinte este, au răspuns prin fapte chemării Comitetului orășenesc de partid Bicaz pen­tru refacerea grabnică a stricăciunilor provocate de ploile abundente ce s-au abătut asupra localității și împrejurimilor, precum și pentru înfrumusețarea spatiilor verzi și crearea altora noi. Ei au efectuat în luna iunie peste 3.000 ore de munca patriotică, realizînd lucrări cu o valoare ce depășește 15.000 lei, "însoțind scrisoarea de o fotografie pe care o reproducem aici, președintele ne asigură că meșteșugarii vor contribui în continuare, în orele lor libere, la transformarea orașului lor într-o grădină, în care localnicii și turiștii să se simtă tot mai bine. Chioșcuri ale I.L.F. nefo­losite în portul Bicaz. Oare nu-și găsesc utili­zarea în altă parte ? Foto. S. POMPEI Ecouri la articolele critice Unii răspund, alții uită am în nr. 1014 al ziarului nostru publicat articolul critic „Aprovizionarea forestierilor în contratimp cu sezonul". Ne răspunde conducerea întreprin­derii pentru producerea valorificarea legumelor și fruc­ti­telor, subliniind că a verificat modul în care sînt aprovizio­nate unitățile de legume din zona de munte care îi aparțin, constatînd, ca și noi, că există unele goluri. Măsurile luate: aprovizionarea de două ori pe săptămînă cu întreg sortimen­tul de mărfuri corespunzător sezonului, stabilirea de mer­ceologi pe grupe de comune, care răspund de aproviziona­rea unităților ce le-au fost arondate și întărirea controlu­lui. în ce privește aproviziona­rea restier, magazinelor cu profil ra­întreprinderea a dat sarcină centrelor sale din Piatra Neamț și Tîrgu Neamț să pună la dispoziția coopera­tivelor de consum cantitățile de legume necesare muncito­rilor din păduri. Răspunderea pentru apro­vizionarea multilaterala a a­­cestor unități revine însă co­operației de consum. Or, nici forurile județene, nici condu­cerea Cooperativei de con­sum Borca, criticate în artico­lul menționat pentru multele deficiențe, constatate de noi, n-au catadlicsit să ne răspundă pînă acum. De ce? Concep­ția de la centrul de județ că acolo, sus, în munte, totul e în ordine, e greșită, în con­secință, de măsuri cerem din nou luarea corespunzătoare. Eficiența fotocriticii Fotocritica noastră publicată sub titlul „Ilustrate pe negativ din municipiul Piatra Neamț" a găsit ecoul cuvenit la Co­mitetul executiv al Consiliu­lui popular municipal Piatra Neamț, care ne răspunde că a luat următoarele măsuri: 0 La imobilul de lângă „Casa Paharnicului", care e în adevăr foarte prost între­ținut, O.C.L. Alimentara a pro­­gramat pentru luna iulie 1971 reparații la fațadă, iar pentru 1972 reparații capitale. • S-a pus în vedere între­prinderii comunale să respecte graficele de ridicare a gunoiu­­lui menajer de la cetățeni pentru ca ei să nu-i mai de­poziteze pe străzi ca Plutașu­lui, Bistriței, A. Ipătescu și al­tele. întreprinderea și asocia­țiile de locatari trebuie să insiste ca fiecare familie să-și confecționeze lăzi de gu­noi. S-au luat măsuri de sancționare a celor care vor mai arunca astfel de resturi în stradă. • Beneficiarul lucrării de canalizare executată de Șan­tierul nr. 1 pe strada A. Ipă­­tescu este întreprinderea comu­nală a cărei conducere a fost amendată. In urma acestei măsuri, lucrarea de reparare a străzii a fost urmărită pînă­­ la terminare. • Prin serviciul de gospo­dărire comunală a fost balastat și nivelat terenul din fața complexului nou de deservire din cartierul Precista — lu­crare provizorie, care va fi definitivată odată cu termi­narea și recepționarea întregu­lui complex și aleilor din jur în trimestrul al IlI-lea 1971. ! CEAHLĂUL Vineri, 25 iunie 1971 Doriți o atmosferă mai puțin poluată? Ocrotiți și extindeți spațiile verzi! Micșorarea gradului de po­luare a aerului în special dea­supra zonelor marilor aglome­rări umane, este o problemă de prim ordin, care în ultima vreme stă în atenția a nume­roși specialiști din diverse do­menii de activitate și în același timp a fiecărui om care doreș­te să respire aer curat. Pentru purificarea aerului, orașele au nevoie de cît mai multe și mai bine organizate spații verzi. O cere numărul mare de locuitori care trăiesc în cu­prinsul lor și care trebuie să respire un aer cît mai curat posibil, îndeosebi copiii sunt cei cărora le este absolut necesar să li se asigure o atmosferă să­nătoasă. Grija pentru existenta spa­țiilor verzi, în orașe pornește în primul rînd de la faptul că în centrele urbane există mult praf, fum, gaze, produse de fa­brici, uzine, autovehicule, ate­liere, coșuri de restaurante, cantine și bucătării, guri de canale, depozite de gunoi etc., iar toate aceste impurificări se răspîndesc și plutesc mai ales în atmosfera joasă, în care activează și trăiesc oamenii. Astfel, cînd cantitatea de gaze emanată de fabrica „Recons­trucția“ este mare, aerul din zona orașului Piatra Neamț este greu de suportat, deși ne aflăm într-o zonă cu caracter aproape montan. Pe lângă faptul că spațiile verzi și suprafețele apei rîuri­­lor care traversează orașele ori a locurilor de agrement contribuie la continua curățire a atmosferei urbane, ele dau un aspect mai plăcut orașelor în genere și fiecărei clădiri în parte, prin diversitatea formei și a coloritului pe care-l au arborii, arbuștii, pomii fructi­feri și florile. Și la Piatra Neamț tradiția parcurilor, grădinilor și flori­lor este veche, în primul rînd trebuie menționate parcurile­­păduri­i Cozla, Cernegura, Pie­tricica. Pe lingă aceste mari spații verzi naturale, munici­palitatea a împînzit tot terito­riul urban din zonele indus­triale și din cartierele noi, din piețe și de pe marginea străzi­lor, cu parcuri și grădini mai mici ori cu ronduri de flori și arbuști decorativi. Un rol deosebit în opera de sporire a suprafeței spațiilor verzi și a înfrumusețării orașu­lui Piatra Neamț îl au echipele de tineri din organizațiile UTC din întreprinderile, instituțiile și școlile municipiului, care sub directa îndrumare a Comi­tetului județean și municipal al UTC, sui efectuat numeroase ore de muncă patriotică. Din nefericire sunt cazuri cind unii muncesc pentru în­frumusețare și extinderea spa­țiilor verzi iar alții distrug în mod conștient ceea ce alții au făcut sau ceea ce a lăsat na­tura. Astfel, se dă dovadă de nepăsare și sfidare a muncii permanente și intensa care se desfășoară în această direcție. Acești indivizi certați cu civi­lizația nu numai că nu ajută cu nimic la opera de înfrumu­sețare a orașului, dar se dedau la acte urîte, scrijelind și rupînd arborii și arbuștii, calcă iarba, rup florile, aruncă fel de fel de resturi pe străzi și în spațiile verzi, murdăresc băncile­ împotriva unor astfel de manifestări, considerăm că tre­buie intensificată munca de lămurire a cetățenilor și în special a copiilor și a tinere­tului, printr-o permanentă e­­ducație dată de părinți, de școală, de organizațiile de tine­ret, de sindicat și de femei. Credem că în viitorul apro­piat se vor lua măsurile ne­cesare ca gazele emanate de fabrica „Reconstrucția” să nu mai vicieze atmosfera orașu­lui, în special a cartierelor de blocuri vecine, prof. Victor POPA, activist «l Comitetului județean Neamț *1 U.T.C. Ședința biroului Comitetului municipal de partid Roman Ieri, a avut loc ședința birou­lui Comitetului municipal de partid Roman, care a analizat activitatea Șantierului 2 de con­­strucții-montaj. Cu acest prilej, s-au scos în evidență succesele obținute de constructorii romaș­cani în îndeplinirea sarcinilor ce le revin pe linia respectării și devansării termenelor de punere în funcțiune a obiecti­velor prevăzute pentru anul în curs. S-au desprins, de a­­semenea, unele concluzii, care impun necesitatea îmbunătățirii nivelului calitativ­ al lucrărilor executate, introducerea unui control mai sever pe succesiu­nea fazelor de execuție, aplica­rea cu mai multă energie a procedeelor moderne de execu­ție, extinderea acordului global etc. Au fost supuse apoi discuții­lor, în ședința biroului Comite­tului municipal de partid, con­cluziile ce s-au desprins din activitatea economico-financiară pentru îndeplinirea planului de stat și a angajamentelor asuma­te pentru perioada primelor 5 luni, precum și măsurile ce se impun a fi luate pentru îm­bunătățirea muncii din perioa­dele viitoare. Au fost scoase în relief, cu această ocazie, pe lîngă rezultatele remarcabile obținute în întreprinderile municipiului Roman, neajunsu­rile care se referă la neritmici­­tatea producției, nivelul ridicat al cheltuielilor de producție, înregistrarea unor pierderi im­portante din rebuturi refuzuri și reclamații de calitate, exis­tența în continuare a unui număr important de contracte neonorate, precum și asigurarea cu întîrziere a desfacerii pro­ducției cu contracte economice la nivelul planurilor inițiale. r Tv VINERI: 25 IUNIE 17 Deschiderea emisiunii: Te­leșcoală ! 18 Căminul­­ 18.50 Lumea copiilor : Casa cu trei fetițe ; 19.10 Tragerea loto j 19.20 1001 de seri; 19.30 Te­lejurnalul de seară. Sport ! 20 Reflector­i 20.15 Univers XX. Dialog cu galaxiile : 21 Film artistic : „Les annés fo­ies (Anii nebuni)­­ 22.15 Stu­dio­ dans ; 22.40 Telejurnalul de noapte ! 22.50 închiderea emisiunii. Radio VINERI, 25 IUNIE PROGRAMÚN ! 15 Buletin de știr­­i 15.05 Re­vista economică­­ 15.30 Pagini vocale și orchestrale din mu­zica de estradă ! 16 Radio­jurnal ; 16.15 Muzică de pro­menadă ! 16.30 Cîntece de Richard Oschanitzki și Aurel Manolache; 16.50 Publicitate radio ; 17 Pentru patrie ; 17.30 Concert de muzică populară ; 18 Orele serii ; 20 Tableta de seară de Vasile Netea ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Doine și jocuri populare; 20.55 Știința la zi ; 21 Biju­terii muzicale : 21.30 Revista șlagărelor l 22 Radiojurnal­e: 22.30 Concert de seară : 22.55 Moment poetic. Semețe de Miguel Hernandez > 23 Con­cert de seară (continuare) 1 24 Buletin de știri 1­0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUN II 15 Muzică ușoară I 15.20 Jocuri populare­­ 15.30 Radio­­școală ! 16 Radiojurnal ! 16.15 Concert simfonic ! 16.55 Sfatul medicului ! 22.05 Sonet pentru dragostea noastră — muzică ! 22.30 Simfonia a ViI-a în si minor „Neterminata" de Franz Schubert ; 23 Buletin de știri ! 23.05 Terra musica — emisi­une de Constanța Botez-Niță ; 23.45 Sonata pentru violoncel și pian de Theodor Fuchs 1­0.15 Concertul pentru pian și orchestră de Benjamin Brit­ten 1­0.55—1.00 Buletin de știri­ 1 SÎMBĂTA, 26 IUNIE 1 PROGRAMÚN I 6 Muzică și actualități­­ 9.30 Miorița ; 10 Buletin de știri ! 10.05 Selecțiuni din opereta Rose Marie de Friml ; 10.20 Piese instrumentale 1 10.30 Emisiune muzicală de la Mos­cova 1 11 Buletin de știri t 11.05 Formația Horia Mocules­cu ; 11.15 Atențiune șoferi, a­­tențiune pietoni I 11.30 Patru balade galbene de Tudor Cior­­tea ; 12 Orchestra Ray Co­­nnifs 1 12.10 Un interpret și rolurile gale­i Elisabeth Schwarzkopf! 12.30 Intîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat ! 13 Radiojur­nal . 13.15 Avanpremieră coti­diană ! 13.30 Radiodivertisment muzical. PROGRAM DN­II 8.05 Tot înainte (emisiune pen­tru pionieri) 1­8.20 Mari inter­preți , soprana Emilia Petres­­cu și flautistul Jean Rampái ; 9 Pagini alese Pierre din muzica corală 1 9.15 Dragi mi-s cîntecele mele s 9.30 Bu­letin de știri 1 9.35 Opereta Anton Pann de Alfred Men­delsohn 1­10 Trio pentru vi­oară, violoncel și pian de George Enescu­­ 10.20 Forma­ții de muzică ușoară î 10.50 Muzică populară ; 11.15 Mini­aturi instrumentale ; 11.30 Compozitori-interpreți de mu­zică ușoară ; 11.55 Știința la zi ; 12 Buletin de știri ; 12.18 Melodii populare ; 12.30 Cîn­tece dedicate tinereții ; 13 Ra­diojurnal ; 13.15 Viața de con­cert a Capitalei ; 13.40 Recital de operetă Lili Dușescu ; 14 Buletin de știrii 15.05 Muzi­că ușoară de Radu Șerban. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panora­mic (teL 12247) s „Romeo și julieta* - producție anglo-ita­­liană în regia lui Franco Zefi­­rellis pentru prima oară in­terpreții principali (Leonard Whiting și Olivia Hussey) . Lu virsta eroilor lui Shakes­peare (10 , 15 I 17.30 ! 20). — Pietricica (tel. 12404) : „Femeia să se teamă de băr­bat“ — o comedie realizată de studiourile grecești (10,30­­ 14,30 ! 16,30 I 18,30 ; 20,30). SĂVINEȘTI — Arta : „Acți­unea Vulturul" — coproduc­ție iugoslavo-americană inspi­rată din lupta partizanilor iu­goslavi împotriva cotropitori­lor fasciști (15, 17, 19, 21). ROMAN - 23 August (tel. 1572). ..­'i­nelul muricii“ un excelent film muzical ame­­rican purtând pecețile premii­lor OSCAR 65 și Trofeului celor cinci continente ’OS (10) 15) 17,30( 20). Victoria (tel. 1770): „Alfa ’ ’— Romeo și Julieta“ — o co­medie a studiourilor maghiare,­­ din care nu lipsesc dragostea și­­ transplantul (16j 18­ 20). TIRGU NEAMȚ — Victoria (tel 306) : „B.D. intră în ac­țiune“ — film românesc de factură umoristico-polițistă , dar, cînd fugi după doi iepuri... (16 i 18­­ 20). BICAZ — Central: „Cinci pentru infern" — un film ita­lian în regia lu Frank Kra­mer ( printre interpreți: Mar­­garet Lee și Klaus Kinsky (16, 18, 20). TARCĂU t „Dragoste ne­împlinită" — producție a stu­diourilor poloneze (16, 18, 20). Expoziții PIATRA NEAMȚ I — Mu­zeul de Istorie i Expoziția omagială „Aspecte ale miș­cării muncitorești, democra­tice și comuniste din Județul nostru*. — Colecțiile de artă : „Ex­poziția județeană de artă plastică”, organizată de mem­brii U.A.P. — Sala de expoziții tempo­rare din strada Bicazului — Expoziția de pictură a co­piilor din Finlanda. ROMAN­­ — Muzeul de Isto­rie — Expoziție documentară­­ „Tradiții revoluționare în județul Neamț și municipiul Roman*. — Casa de cultură — Expo­ziția artiștilor plastici romaș­cani I „Omagiu partidului”. TIRGU NEAMȚ­­ — Casa de cultură — Expoziție per­sonală — Iulia Hălăucescu. NOTE NOTE NOTE ACTE COPIATE ANAPODA La biroul de copiat acte instalat în comple­xul meșteșugăresc de vi­­l­zavi de cinematograful ■ „Pietricica", e mare zor. ? Zeci de elevi care își­­ pregătesc dosarele cu­­ acte pentru admiterea în­­ liceu, au fost îndreptați­­ intr-acolo să-și procure un formular de fișă medi­cală, care urmează să fie completat și semnat de policlinica pietreană. Pînă aici toate bune. E vorba doar de deservirea soli­citanților. Deservire, dar cum : Formularul e îmbîcsit cu greșeli , de șapte ori cu­vîntul examen e dactilo­grafiat examne, policli­nica s-a transformat în policlinca, domiciliat in domiciliu, constatat in constat, intern in intren, oftalmologie în oftamolo­­gie, neurologie in neuro­­logie. Pînă și Piatra Neamț se citește Puara (sau așa ceva). Am încercat să atragem atenția dactilografei că nu poate exista un exa­men „intren“ sau „plu­­mânar“. Ne-a răspuns in­dignată și mirată că nu ne pricepem. Elevii stau la rind, plătesc cite 3 iei î (cii­tanță nu se eliberează) și primesc in schimb cite un formular cu astfel de enormități. Mostre vor fi găsite cu zecile in dosa­rele ce se adună zilele acestea la liceele pietre­­ne. Halul deservire ! De trei ani — ne informează cooperatorii Mihai C. Neculai și Gheorghe Gh. Cordon — satul N­îrtop din comuna Girov este e­­lectrificat. Lumina fie pe uliți în«3 a Început de la o vreme să scadă, di­rect proporțional cu nu­mărul becurilor care se ard și pe care cei de la I.R.E. Piatra Neamț au NOTE LA HIRTOP... DAI IN GROPI obligația să le înlocuiască periodic. S-a ajuns astfel că în tot satul să nu mai fie decit un bec bun, mostră unică a faptului că și prin acest sat trece — deocamdată fără folos — rețeaua electrică. Pe cînd se va face lumină și la Hîrtop, ca cei ce circulă în orele nopții să nu mai calce prin gropi 7 NOTE ABONAMENTE CARE NU MAI AJUNG LA DESTINAȚIE De la Fabrica de pro­duse ceramice „Zorile noi" — din Piatra Neamț ne-a venit sesizarea că in zilele de 26 și 30 mai, in schimbul C, la care răspunde de difuzarea presei Dumitru Ungurea­­nu, nu s-au primit cele 40 de abonamente făcute la ziarul „Ceahlăul". Același fapt s-a întîmplat și neplăcut cu cele 4 abonamente la ziarul „Scînteia" în zilele de 6 și 7 iunie. Am dori ca serviciul de difuzare a presei din ca­drul Direcției județene de poștă și telecomunica­ții să ia măsuri prin care să se evite pe viitor pro­ducerea unor astfel de defecțiuni in distribuirea abonamentelor la presa centrală sau locală.

Next