Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)
1971-06-25 / nr. 1037
Pag. 2 m 5 CUVÎNTUL OPINIEI PUBLICE ! —--------------------------------------------------------- | ! De ce sînt romașcanii frust 1 frați de binefacerile naturii?! si rara a încerca cu orice preț să fiu patetic, trebuie să arăt că m-a năpădit cea mai grea amărăciune, cînd, recent, am vizitat o porțiune a rîului Moldova — între întreprinderea de prefabricate și podul ce unește Romanul cu Horia — altădată locul de scăldat și pescuit al foarte multor romașcani. Escavată fără milă, plaja cu nisip destul de fin, ce nu demult se întindea de-alungul malurilor Moldovei, a rămas o frumoasă amintire... Amintirea adolescenței noastre a rămas și apa limpede, fără impurități, acum destul de poluată. In aceste condiții, prezența amatorilor de înot și pescuit este..........sublimă dar lipsește cu desăvîrșire". Și ce păcat mai ales că în apropiere bogata plantație a rămas doar ... simbolică, datorită școlii de șoferi amatori care a binevoit să-și facă acolo doborînd fără milă destui pomi... La ștrandul municipal, cum a început sezonul, este umplut cu apă un singur bazin (cel mare) care devine prin neîmprospătarea apei la timp, un fel de „paradis" al broaștelor. Terenul de handbal și baschet (dotat și cu instalație de nocturnă !) rămîne la fel de bine ferecat cu lacăt, iar terenul de minifotbal, neamenajat. Bufetul este slab aprovizionat, cu despre cabine să nu mai vorbim, încă o constatare la fel de tristă, teatrul de vară din parcul municipiului... șomează. De ce nu se mai programează, precum în alți ani, filme în fiecare seară, lucru ce ar putea aduce și serioase beneficii celor interesați ? George M. GROAPĂ, Roman O situație care nu mai poate dăinui Sînt mai bine de 2 ani de cînd pe casa scărilor din blocul în care locuim persistă zi și noapte un miros neplăcut, de canal. Cauza , constructorul n-a prevăzut o gură de aerisire. L-am întrebat în nenumărate rînduri pe împuternicitul asociației de locatari de ce nu ia nici o măsură. Ne-a răspuns că a anunțat de multe ori l.L.L.-ul, dar acesta dă vina pe constructor și cu asta basta. Dar mirosul înDeși blocurile E1, E2 și E3 din cartierul Mărăței II, din municipiul Piatra Neamț, au fost date în folosință în luna ianuarie 1970, n-au putut fi amenajate încă în întregime spațiile verzi din preajma lor, deoarece Șantierul nr. 1 al I.J.C.M., care a construit aici un transformator, a uitat să ridice grămezile de mogrozitor pătrunde și în apartamente, mai ales pe timp ploios. Toate cele 20 de familii de pe scara noastră au necazuri din această cauză. Ne adresăm De această cale conducerii I.L.L. și constructorului să găsească remediul necesar. BRCUȚĂ, ANTON, ISTRATEC si alti locatari din blocul A3, scara A, strada Bicazului, cartierul Precista — Piatra Neamț Această priveliște începe din strada Mărătei și continuă pe toată lungimea aleei, ceea ce nu face o impresie plăcută numeroșilor turiști români și străini care trec pe aici. Dionisie NEGELSCHI, „Codițele“ constructorului loz. Piatra Neamț In primăvară, pe cină florile pomilor ardeau in plină lumină ca niște candelabre albe, stăteam de vorbă cu cîțiva deputați din Petticani. Se înjghebase un fel de masă rotundă pe tema problemelor gospodărești ale acelor sate și ale acelui moment. Am reținut îndeosebi o afirmație : Să ajungă asfaltul și la noi, tovarășe ziarist — ziceau ei — să vezi dumneata ce podețe din beton ne vom dura la strada principală, cum ne vom amenaja trotuare ! Ca la Bodești. Echipele Direcției județene de drumuri și poduri se aflau atunci la porțile comunei, venind cu asfaltarea dinspre Tirgu Neamț. Acum vor fi fiind desigur în Petricani. Planurile deputaților pot intra în aplicare. Civilizația socialistă urcă noi trepte in satele noastre odată cu modernizarea arterelor de circulație pe zeci de km. Șase noi comune — intre care și Tupilați, Moldoveni, Săbăoani — vor fi legate în acest an de centrele urbane prin șosele asfaltate, multe imediat următori, altele in anii Se cuceresc noi zone pe Valea Bistriței și în alte părți ale județului concomitent cu stîlpii de înaltă tensiune care încalecă înălțimi și păduri înspre Borca, cu portativele de frînghii din oțel „prin care galopează kilowații spre cele mai îndepărtate sate“, cum foarte frumos se exprima, într-o scrisoare trimisă redacției, inginerul Ioan Lupu, șeful șantierului de construcții montaj al I.R.E. Și în acest domeniu, ca în atîtea altele, constructorii și instalatorii depun eforturi, își suplimentează angajamentele, pentru ca în 1972 electrificarea rurală în județul nostru să fie încheiată, toate satele acestor meleaguri să beneficieze de cea mai puternică investiție a civilizației-Am greși însă dacă i-am zugrăvi pe locuitorii satelor așteptînd, cu brațele încrucișate, însemnele civilizației. De mulți ani, în localitățile numite îndeobște rurale, oamenii și-au creat, cu sprijinul statului și de foarte multe ori prin eforturi proprii, tot ce le este util, și-au apropiat elemente ale urbanizării care la ora actuală le face viața mai frumoasă, muușoară. Electrificarea satului Totoiești nu era prevăzută pentru acest an. Dar locuitorii săi au hotărit să nu mai aștepte. Și-au constituit un comitet de inițiativă și intr-o adunare populară au stabilit strîngerea fondurilor necesare. I.R.E.-ul a acceptat punerea în plan a lucrărilor. Acum satul este electrificat, oamenii încep racordarea gospodăriilor la rețea. Iată de ce nu vom vorbi doar de Bodești, Bălțătești sau Roznov, unde Centrele civice par adevărate colturi de oraș, unde s-au creat deja posibilități ca oamenii să beneficieze de avantajele unor așezări urbane. Trotuarele din beton pe mii de metri nu mai sunt acum o noutate în multe din comunele și chiar satele județului. Aleile de pomi sau de arbuști ornamentali însoțesc multe din drumurile județene și comunale. Magazine universale ale cooperației de consum, adevărate expoziții de mărfuri extrem de variate ,au apărut de la Rediu pînă la Pipirig și cneazul Ardelean. La Borca se ridică în prezent un bloc al funcționarilor din comună, la Poiana Teiului, intr-o poziție încîntătoare, altul al salariaților din ramura forestieră. Școli sau numai săli de clasă se adaugă cu zecile în fiecare an zestrei de care dispune învățămîntul. Grupa de proiectare a Direcției județene de arhitectură și sistematizare a avut în ultimul timp mari solicitări pentru documentații de băi comunale. A început in multe comune din județul nostru — Bodești, Borca, Bîra, Girov, Pipirig, Roznov, Săbăoani, Bălțătești, Brusturi, Podoleni — și continuă încă (la Pângărați, Ceahlău etc.) organizarea de centre medico-sanitare, formă nouă, medicală superioară de asistentă ambulatorie. Stimulați de toate aceste condiții, locuitorii așezărilor rurale, cei din generația tînără îndeosebi, duc o viață care cu un sfert de veac în urmă era de nebănuit. „Am intrat de curînd — îmi povestea tovarășul Traian Comăniță, șeful corpului de control de la Consiliul popular județean — la căminul cultural din Tupilați. Era o vreme de ploaie și mă așteptam să nu prea fie lume. Cînd colo, biblioteca era plină de tineri care schimbau sau răsfoiau cârti, în jurul radio-ului și televizorului se aflau oameni de toate vârstele, iar în una din camere am avut impresia unei simultane de șah. Cînd a început conferința (pentru care de fapt se adunase acea mulțime de tineri și vîrstnici), sutele de scaune erau ocupate, sala încăpătoare era arhiplină. Este doar un exemplu din multe altele. Anii ce vin, dar anii acestui cincinal chiar, sunt destinați să aducă multe alte înnoiri și transformări în viața satelor. Sistematizarea satelor, sistematizarea teritoriului județului, studiile de perspectivă ce se întreprind pe linia dezvoltării economice și social-culturale a comunelor, profilarea viitoarelor noi centre urbane pe harta județului — în lumina indicațiilor secretarului general al partidului nostru — toate sunt menite să ridice în continuare nivelul de viață al locuitorilor, să promoveze formele înaintate ale civilizației moderne pe întreg cuprinsul județului. M. ASMARANDEI Civilizația satului REPORTAJ Pentru înfrumusețarea meleagurilor bicăzene ȘTEFAN URZICEANU ne scrie că meșteșugarii din cadrul cooperativei „Bicazul“, al cărei președinte este, au răspuns prin fapte chemării Comitetului orășenesc de partid Bicaz pentru refacerea grabnică a stricăciunilor provocate de ploile abundente ce s-au abătut asupra localității și împrejurimilor, precum și pentru înfrumusețarea spatiilor verzi și crearea altora noi. Ei au efectuat în luna iunie peste 3.000 ore de munca patriotică, realizînd lucrări cu o valoare ce depășește 15.000 lei, "însoțind scrisoarea de o fotografie pe care o reproducem aici, președintele ne asigură că meșteșugarii vor contribui în continuare, în orele lor libere, la transformarea orașului lor într-o grădină, în care localnicii și turiștii să se simtă tot mai bine. Chioșcuri ale I.L.F. nefolosite în portul Bicaz. Oare nu-și găsesc utilizarea în altă parte ? Foto. S. POMPEI Ecouri la articolele critice Unii răspund, alții uită am în nr. 1014 al ziarului nostru publicat articolul critic „Aprovizionarea forestierilor în contratimp cu sezonul". Ne răspunde conducerea întreprinderii pentru producerea valorificarea legumelor și fructitelor, subliniind că a verificat modul în care sînt aprovizionate unitățile de legume din zona de munte care îi aparțin, constatînd, ca și noi, că există unele goluri. Măsurile luate: aprovizionarea de două ori pe săptămînă cu întreg sortimentul de mărfuri corespunzător sezonului, stabilirea de merceologi pe grupe de comune, care răspund de aprovizionarea unităților ce le-au fost arondate și întărirea controlului. în ce privește aprovizionarea restier, magazinelor cu profil raîntreprinderea a dat sarcină centrelor sale din Piatra Neamț și Tîrgu Neamț să pună la dispoziția cooperativelor de consum cantitățile de legume necesare muncitorilor din păduri. Răspunderea pentru aprovizionarea multilaterala a acestor unități revine însă cooperației de consum. Or, nici forurile județene, nici conducerea Cooperativei de consum Borca, criticate în articolul menționat pentru multele deficiențe, constatate de noi, n-au catadlicsit să ne răspundă pînă acum. De ce? Concepția de la centrul de județ că acolo, sus, în munte, totul e în ordine, e greșită, în consecință, de măsuri cerem din nou luarea corespunzătoare. Eficiența fotocriticii Fotocritica noastră publicată sub titlul „Ilustrate pe negativ din municipiul Piatra Neamț" a găsit ecoul cuvenit la Comitetul executiv al Consiliului popular municipal Piatra Neamț, care ne răspunde că a luat următoarele măsuri: 0 La imobilul de lângă „Casa Paharnicului", care e în adevăr foarte prost întreținut, O.C.L. Alimentara a programat pentru luna iulie 1971 reparații la fațadă, iar pentru 1972 reparații capitale. • S-a pus în vedere întreprinderii comunale să respecte graficele de ridicare a gunoiului menajer de la cetățeni pentru ca ei să nu-i mai depoziteze pe străzi ca Plutașului, Bistriței, A. Ipătescu și altele. întreprinderea și asociațiile de locatari trebuie să insiste ca fiecare familie să-și confecționeze lăzi de gunoi. S-au luat măsuri de sancționare a celor care vor mai arunca astfel de resturi în stradă. • Beneficiarul lucrării de canalizare executată de Șantierul nr. 1 pe strada A. Ipătescu este întreprinderea comunală a cărei conducere a fost amendată. In urma acestei măsuri, lucrarea de reparare a străzii a fost urmărită pînă la terminare. • Prin serviciul de gospodărire comunală a fost balastat și nivelat terenul din fața complexului nou de deservire din cartierul Precista — lucrare provizorie, care va fi definitivată odată cu terminarea și recepționarea întregului complex și aleilor din jur în trimestrul al IlI-lea 1971. ! CEAHLĂUL Vineri, 25 iunie 1971 Doriți o atmosferă mai puțin poluată? Ocrotiți și extindeți spațiile verzi! Micșorarea gradului de poluare a aerului în special deasupra zonelor marilor aglomerări umane, este o problemă de prim ordin, care în ultima vreme stă în atenția a numeroși specialiști din diverse domenii de activitate și în același timp a fiecărui om care dorește să respire aer curat. Pentru purificarea aerului, orașele au nevoie de cît mai multe și mai bine organizate spații verzi. O cere numărul mare de locuitori care trăiesc în cuprinsul lor și care trebuie să respire un aer cît mai curat posibil, îndeosebi copiii sunt cei cărora le este absolut necesar să li se asigure o atmosferă sănătoasă. Grija pentru existenta spațiilor verzi, în orașe pornește în primul rînd de la faptul că în centrele urbane există mult praf, fum, gaze, produse de fabrici, uzine, autovehicule, ateliere, coșuri de restaurante, cantine și bucătării, guri de canale, depozite de gunoi etc., iar toate aceste impurificări se răspîndesc și plutesc mai ales în atmosfera joasă, în care activează și trăiesc oamenii. Astfel, cînd cantitatea de gaze emanată de fabrica „Reconstrucția“ este mare, aerul din zona orașului Piatra Neamț este greu de suportat, deși ne aflăm într-o zonă cu caracter aproape montan. Pe lângă faptul că spațiile verzi și suprafețele apei rîurilor care traversează orașele ori a locurilor de agrement contribuie la continua curățire a atmosferei urbane, ele dau un aspect mai plăcut orașelor în genere și fiecărei clădiri în parte, prin diversitatea formei și a coloritului pe care-l au arborii, arbuștii, pomii fructiferi și florile. Și la Piatra Neamț tradiția parcurilor, grădinilor și florilor este veche, în primul rînd trebuie menționate parcurilepădurii Cozla, Cernegura, Pietricica. Pe lingă aceste mari spații verzi naturale, municipalitatea a împînzit tot teritoriul urban din zonele industriale și din cartierele noi, din piețe și de pe marginea străzilor, cu parcuri și grădini mai mici ori cu ronduri de flori și arbuști decorativi. Un rol deosebit în opera de sporire a suprafeței spațiilor verzi și a înfrumusețării orașului Piatra Neamț îl au echipele de tineri din organizațiile UTC din întreprinderile, instituțiile și școlile municipiului, care sub directa îndrumare a Comitetului județean și municipal al UTC, sui efectuat numeroase ore de muncă patriotică. Din nefericire sunt cazuri cind unii muncesc pentru înfrumusețare și extinderea spațiilor verzi iar alții distrug în mod conștient ceea ce alții au făcut sau ceea ce a lăsat natura. Astfel, se dă dovadă de nepăsare și sfidare a muncii permanente și intensa care se desfășoară în această direcție. Acești indivizi certați cu civilizația nu numai că nu ajută cu nimic la opera de înfrumusețare a orașului, dar se dedau la acte urîte, scrijelind și rupînd arborii și arbuștii, calcă iarba, rup florile, aruncă fel de fel de resturi pe străzi și în spațiile verzi, murdăresc băncile împotriva unor astfel de manifestări, considerăm că trebuie intensificată munca de lămurire a cetățenilor și în special a copiilor și a tineretului, printr-o permanentă educație dată de părinți, de școală, de organizațiile de tineret, de sindicat și de femei. Credem că în viitorul apropiat se vor lua măsurile necesare ca gazele emanate de fabrica „Reconstrucția” să nu mai vicieze atmosfera orașului, în special a cartierelor de blocuri vecine, prof. Victor POPA, activist «l Comitetului județean Neamț *1 U.T.C. Ședința biroului Comitetului municipal de partid Roman Ieri, a avut loc ședința biroului Comitetului municipal de partid Roman, care a analizat activitatea Șantierului 2 de construcții-montaj. Cu acest prilej, s-au scos în evidență succesele obținute de constructorii romașcani în îndeplinirea sarcinilor ce le revin pe linia respectării și devansării termenelor de punere în funcțiune a obiectivelor prevăzute pentru anul în curs. S-au desprins, de asemenea, unele concluzii, care impun necesitatea îmbunătățirii nivelului calitativ al lucrărilor executate, introducerea unui control mai sever pe succesiunea fazelor de execuție, aplicarea cu mai multă energie a procedeelor moderne de execuție, extinderea acordului global etc. Au fost supuse apoi discuțiilor, în ședința biroului Comitetului municipal de partid, concluziile ce s-au desprins din activitatea economico-financiară pentru îndeplinirea planului de stat și a angajamentelor asumate pentru perioada primelor 5 luni, precum și măsurile ce se impun a fi luate pentru îmbunătățirea muncii din perioadele viitoare. Au fost scoase în relief, cu această ocazie, pe lîngă rezultatele remarcabile obținute în întreprinderile municipiului Roman, neajunsurile care se referă la neritmicitatea producției, nivelul ridicat al cheltuielilor de producție, înregistrarea unor pierderi importante din rebuturi refuzuri și reclamații de calitate, existența în continuare a unui număr important de contracte neonorate, precum și asigurarea cu întîrziere a desfacerii producției cu contracte economice la nivelul planurilor inițiale. r Tv VINERI: 25 IUNIE 17 Deschiderea emisiunii: Teleșcoală ! 18 Căminul 18.50 Lumea copiilor : Casa cu trei fetițe ; 19.10 Tragerea loto j 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnalul de seară. Sport ! 20 Reflectori 20.15 Univers XX. Dialog cu galaxiile : 21 Film artistic : „Les annés foies (Anii nebuni) 22.15 Studio dans ; 22.40 Telejurnalul de noapte ! 22.50 închiderea emisiunii. Radio VINERI, 25 IUNIE PROGRAMÚN ! 15 Buletin de știri 15.05 Revista economică 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă ! 16 Radiojurnal ; 16.15 Muzică de promenadă ! 16.30 Cîntece de Richard Oschanitzki și Aurel Manolache; 16.50 Publicitate radio ; 17 Pentru patrie ; 17.30 Concert de muzică populară ; 18 Orele serii ; 20 Tableta de seară de Vasile Netea ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Doine și jocuri populare; 20.55 Știința la zi ; 21 Bijuterii muzicale : 21.30 Revista șlagărelor l 22 Radiojurnale: 22.30 Concert de seară : 22.55 Moment poetic. Semețe de Miguel Hernandez > 23 Concert de seară (continuare) 1 24 Buletin de știri 10.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUN II 15 Muzică ușoară I 15.20 Jocuri populare 15.30 Radioșcoală ! 16 Radiojurnal ! 16.15 Concert simfonic ! 16.55 Sfatul medicului ! 22.05 Sonet pentru dragostea noastră — muzică ! 22.30 Simfonia a ViI-a în si minor „Neterminata" de Franz Schubert ; 23 Buletin de știri ! 23.05 Terra musica — emisiune de Constanța Botez-Niță ; 23.45 Sonata pentru violoncel și pian de Theodor Fuchs 10.15 Concertul pentru pian și orchestră de Benjamin Britten 10.55—1.00 Buletin de știri 1 SÎMBĂTA, 26 IUNIE 1 PROGRAMÚN I 6 Muzică și actualități 9.30 Miorița ; 10 Buletin de știri ! 10.05 Selecțiuni din opereta Rose Marie de Friml ; 10.20 Piese instrumentale 1 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova 1 11 Buletin de știri t 11.05 Formația Horia Moculescu ; 11.15 Atențiune șoferi, atențiune pietoni I 11.30 Patru balade galbene de Tudor Ciortea ; 12 Orchestra Ray Connifs 1 12.10 Un interpret și rolurile galei Elisabeth Schwarzkopf! 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ! 13 Radiojurnal . 13.15 Avanpremieră cotidiană ! 13.30 Radiodivertisment muzical. PROGRAM DNII 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) 18.20 Mari interpreți , soprana Emilia Petrescu și flautistul Jean Rampái ; 9 Pagini alese Pierre din muzica corală 1 9.15 Dragi mi-s cîntecele mele s 9.30 Buletin de știri 1 9.35 Opereta Anton Pann de Alfred Mendelsohn 110 Trio pentru vioară, violoncel și pian de George Enescu 10.20 Formații de muzică ușoară î 10.50 Muzică populară ; 11.15 Miniaturi instrumentale ; 11.30 Compozitori-interpreți de muzică ușoară ; 11.55 Știința la zi ; 12 Buletin de știri ; 12.18 Melodii populare ; 12.30 Cîntece dedicate tinereții ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Viața de concert a Capitalei ; 13.40 Recital de operetă Lili Dușescu ; 14 Buletin de știrii 15.05 Muzică ușoară de Radu Șerban. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic (teL 12247) s „Romeo și julieta* - producție anglo-italiană în regia lui Franco Zefirellis pentru prima oară interpreții principali (Leonard Whiting și Olivia Hussey) . Lu virsta eroilor lui Shakespeare (10 , 15 I 17.30 ! 20). — Pietricica (tel. 12404) : „Femeia să se teamă de bărbat“ — o comedie realizată de studiourile grecești (10,30 14,30 ! 16,30 I 18,30 ; 20,30). SĂVINEȘTI — Arta : „Acțiunea Vulturul" — coproducție iugoslavo-americană inspirată din lupta partizanilor iugoslavi împotriva cotropitorilor fasciști (15, 17, 19, 21). ROMAN - 23 August (tel. 1572). ..'inelul muricii“ un excelent film muzical american purtând pecețile premiilor OSCAR 65 și Trofeului celor cinci continente ’OS (10) 15) 17,30( 20). Victoria (tel. 1770): „Alfa ’ ’— Romeo și Julieta“ — o comedie a studiourilor maghiare, din care nu lipsesc dragostea și transplantul (16j 18 20). TIRGU NEAMȚ — Victoria (tel 306) : „B.D. intră în acțiune“ — film românesc de factură umoristico-polițistă , dar, cînd fugi după doi iepuri... (16 i 18 20). BICAZ — Central: „Cinci pentru infern" — un film italian în regia lu Frank Kramer ( printre interpreți: Margaret Lee și Klaus Kinsky (16, 18, 20). TARCĂU t „Dragoste neîmplinită" — producție a studiourilor poloneze (16, 18, 20). Expoziții PIATRA NEAMȚ I — Muzeul de Istorie i Expoziția omagială „Aspecte ale mișcării muncitorești, democratice și comuniste din Județul nostru*. — Colecțiile de artă : „Expoziția județeană de artă plastică”, organizată de membrii U.A.P. — Sala de expoziții temporare din strada Bicazului — Expoziția de pictură a copiilor din Finlanda. ROMAN — Muzeul de Istorie — Expoziție documentară „Tradiții revoluționare în județul Neamț și municipiul Roman*. — Casa de cultură — Expoziția artiștilor plastici romașcani I „Omagiu partidului”. TIRGU NEAMȚ — Casa de cultură — Expoziție personală — Iulia Hălăucescu. NOTE NOTE NOTE ACTE COPIATE ANAPODA La biroul de copiat acte instalat în complexul meșteșugăresc de vilzavi de cinematograful ■ „Pietricica", e mare zor. ? Zeci de elevi care își pregătesc dosarele cu acte pentru admiterea în liceu, au fost îndreptați intr-acolo să-și procure un formular de fișă medicală, care urmează să fie completat și semnat de policlinica pietreană. Pînă aici toate bune. E vorba doar de deservirea solicitanților. Deservire, dar cum : Formularul e îmbîcsit cu greșeli , de șapte ori cuvîntul examen e dactilografiat examne, policlinica s-a transformat în policlinca, domiciliat in domiciliu, constatat in constat, intern in intren, oftalmologie în oftamologie, neurologie in neurologie. Pînă și Piatra Neamț se citește Puara (sau așa ceva). Am încercat să atragem atenția dactilografei că nu poate exista un examen „intren“ sau „plumânar“. Ne-a răspuns indignată și mirată că nu ne pricepem. Elevii stau la rind, plătesc cite 3 iei î (ciitanță nu se eliberează) și primesc in schimb cite un formular cu astfel de enormități. Mostre vor fi găsite cu zecile in dosarele ce se adună zilele acestea la liceele pietrene. Halul deservire ! De trei ani — ne informează cooperatorii Mihai C. Neculai și Gheorghe Gh. Cordon — satul Nîrtop din comuna Girov este electrificat. Lumina fie pe uliți în«3 a Început de la o vreme să scadă, direct proporțional cu numărul becurilor care se ard și pe care cei de la I.R.E. Piatra Neamț au NOTE LA HIRTOP... DAI IN GROPI obligația să le înlocuiască periodic. S-a ajuns astfel că în tot satul să nu mai fie decit un bec bun, mostră unică a faptului că și prin acest sat trece — deocamdată fără folos — rețeaua electrică. Pe cînd se va face lumină și la Hîrtop, ca cei ce circulă în orele nopții să nu mai calce prin gropi 7 NOTE ABONAMENTE CARE NU MAI AJUNG LA DESTINAȚIE De la Fabrica de produse ceramice „Zorile noi" — din Piatra Neamț ne-a venit sesizarea că in zilele de 26 și 30 mai, in schimbul C, la care răspunde de difuzarea presei Dumitru Ungureanu, nu s-au primit cele 40 de abonamente făcute la ziarul „Ceahlăul". Același fapt s-a întîmplat și neplăcut cu cele 4 abonamente la ziarul „Scînteia" în zilele de 6 și 7 iunie. Am dori ca serviciul de difuzare a presei din cadrul Direcției județene de poștă și telecomunicații să ia măsuri prin care să se evite pe viitor producerea unor astfel de defecțiuni in distribuirea abonamentelor la presa centrală sau locală.