Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)
1971-04-22 / nr. 982
i Pag. 2 V.I. LENIN 101 ani de la nașterea marelui gînditor, organizator și conducător al proletariatului Marele teoretician și conducător al proletariatului, întemeietorul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, organizatorul luptei și victoriei maselor populare din Rusia în Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, s-a născut la 22 aprilie 1870, la Simbirsk, azi Ulianovsk, dintr-o familie de intelectuali. Contactul cu ideologia marxistă îl ia din fragedă tinerețe, cînd urmează cursurile universitare ale Facultății de drept din Kazan Exclus din facultate pentru activitate revoluționară, V. I. Lenin urmează cursurile la Petersburg, absolvind Facultatea de drept în 1891. Stabilindu-se devine definitiv în acest oraș, conducătorul cercurilor marxiste, pe care le va unifica în 1895 într-o singură organizație revoluționară sub denumirea de "Uniunea de luptă pentru eliberarea clasei muncitoare". unei Apărător consecvent al teomarxiste, V. I Lenin ia atitudine împotriva curentului narodnic din mișcarea muncitorească, zdrobindu-l din punct de vedere ideologic în lucrarea apărută în 1894 „Ce sunt prietenii poporului și cum luptă ei împotriva social-democraților”. Constituind un pericol pentru siguranța statului absolutist țarist, testează, autoritățile țariste, îl acondamnă și deportează în Siberia, unde rămîne pînă în anul 1900. Aici scrie lucrarea „Dezvoltarea capitalismului în Rusia". Întors din deportare, V. I. Lenin emigrează în strainătate, unde desfășoară o intensă activitate în vederea organizării proletariatului din Rusia, într-un partid marxist. Pentru a clasei clarificarea ideologică muncitoare, editează ziarul „Iskra", iar în 1902 scrie lucrarea „Ce-i de făcut?“ în care fundamentează principiile ideologice și organizatorice de tip nod. Anul 1903, este înscris cu litere de aur în Istoria mișcării muncitorești și comuniste din Rusia. V. I. Lenin împreună cu un grup de fruntași revoluționari, luptînd împotriva oportuniștilor menșevici, în iulie 1903, la Congresul al 11-lea al P.M.S.D.R., pun bazele partidului marxist-revoluționar, primul treaga partid de tip nou din înistorie a proletariatului mondial. După înfrîngerea revoluției ruse din 1905—1907, V. I. Lenin emigrează din nou în străinătate, mergînd întîi în Elveția, apoi în Franța. rivadă, de reflux în această perevoluționar în mișcarea muncitorească din Rusia, V. I. Lenin, desfășoară o rodnică activitate în domeniul gîndirii filozofice. în perioada de avînt revoluționar care urmează după 1912, V. I. Lenin elaborează linia politică și teoretică a partidului, abordînd, printre altele, problema națională, iar în anii primului război mondial stabilește principiile partidului în problemele păcii, războiului și revoluției. Dezvoltînd în mod creator învățătura marxistă, în condițiile imperialismului, V. I. Lenin în lucrarea „Imperialismul. stadiul cel mai înalt al capitalismului" definește trăsăturile imperialismului, arătînd că, în virtutea legilor obiective de dezvoltare a istoriei, imperialismul este ultimul stadiu al capitalismului și ajunul revoluției socialiste. Pe baza analizei contradicțiilor interne și externe ale capitalismului, V. I. Lenin îmbogățește teoria marxistă a revoluției proletare, elaborată în lucrările „În jurul lozincii Statelor Unite ale Europei" și „Programul militar al revoluției proletare“, teoria posibilității victoriei revoluției socialiste în cîteva țări sau chiar într-o singură țară. Un rol deosebit în transformarea revoluției burghezo-democratice în revoluție socialistă la planul elaborat în „Tezele avut din aprilie" (1917). Teoria despre stat și despre dictatura proletaritului a fost dezvoltarea în mod creator în lucrarea „Statul și revoluția". Adîncirea contradicțiilor interne ale capitalismului din Rusia, a creat condiții prielnice pentru victoria revoluției proletare. V. I. Lenin a inițiat și condus direct Insurecția armată din Rusia, prin care la 7 noiembrie 1917 s-a instaurat puterea muncitorilor și țăranilor. După victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, Lenin a condus în mod nemijlocit opera de construire a societății socialiste în U.R.S.S. în noile condiții istorice create din Revoluția din Octombrie, Lenin a elaborat economiei planul de refacere a naționale, planurile de electrificare, de industrializare, de cooperativizare a agriculturii și de înfăptuire a revoluției culturale. Lenin nu a putut urmări evoluția societății socialiste, pe care el a prefigurat-o, decît o scurtă perioadă de timp, moartea punînd prematur capăt clocotitoarei sale activități la 21 ianuarie 1924. între mișcarea muncitorească din România și Lenin au existat strînse legături. Multe dintre lucrările lui Lenin, drept prețuire a valorii lor teoretice și practice, au fost traduse și publicate în țara noastră încă din anul 1912. De-a lungul existentei sale de jumătate de secol, în cursul luptei ilegale, cît și în focul insurecției din august 1944, în anii revoluției populare și ai construirii socialismului, Partidul Comunist Român a aplicat în mod creator învățătura marxist-leninistă cu privire la revoluție și construcția societății socialiste, acumulînd o bogată experiență de luptă în mobilizarea, organizarea și conducerea maselor largi ale celor ce muncesc, aducîndu-și propria contribuție la îmbogățirea tezaurului învățăturii marxist-leniniste. Prof. C. PRANGATE CEAHLĂUL UUI OBIECTIV PRIORITAR Camctetul de masă al mișcării artistice de amatori . Intensitatea deosebită cunoaște, în această perioadă, mișcarea artistică de amatori. Fiecare localitate a județului are, la această oră, un număr mare de formații și interpreți, căminele culturale, casele de cultură și cluburile programează insistent spectacole, acțiuni cultural-artistice complexe, vii manifestări de interpretare și creație. Este un fapt semnificativ pentru climatul general de efervescență statuat de apropierea momentului omagial de la 8 Mai 1971. Dincolo de existenta unui număr impresionant de forțe artistice, trebuie să spun că niciodată județul nostru nu a avut atît de multe formații de foarte bună calitate. Avînd la îndemînă 14 coruri și grupuri vocale detașate valoric de cele 45 existente, 8 formații de dansuri (din 51, 11 formații Interviu cu George BARARU, directorul Casei județene a creației populare instrumentale de muzică populară și ușoară, 12 echipe de teatru și brigăzi artistice, tem programa oricînd noi cuspectacole de o elevată ținută artistică .... Ce — Ați spus că „puteți", înseamnă aceasta pentru public ? — Am vrut să spun că le putem folosi în spectacolele de mare anvergură. Pentru că, la ora actuală, toate formațiile noastre desfășoară o vie activitate artistică pe scenele județului. — Ne aflăm după încheierea unor importante concursuri republicane rezervate artiștilor amatori. Cum apreciați evoluția reprezentanților județului nostru în aceste competiții tradiționale ? — A fost mai mult decît meritorie. Dintre formațiile noastre, un număr de 50 s-au clasat pe primele trei locuri la fazele județene. Dintre acestea, 9 au fost promovate la fazele finale. La Vatra Dornei, de pildă, echipa de teatru din Borlești a înregistrat un mare succes, datorat atît interpretării artistice, cît și orientării repertoriale. La Iași, au fost aplaudați la scenă deschisă dansatorii din Ruginoasa, grupul coregrafic bărbătesc din Gîrcina, formația de dansuri a UFS. De asemenea, corurile , corul sindicatului învățămînt din Piatra Neamț, corul din Podoleni. De o bună primire s-a bucurat, pe scena casei de cultură din municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej, formația de teatru a Casei de culturi Iăm Bicaz — vorbind despre activitatea artistică de masă, adesea neglijată în favoarea treceri de așa-ziselor înperformanță, ce a însemnat pentru viața artistică a județului participarea la recentele concursuri ? — In concepția noastră, performanțele artistice, cîștigarea trofeelor nu au constituit, nici un moment, un obiectiv prioritar. Noi ne-am preocupat de stimularea, prin toate mijloacele, a mișcării artistice de amatori la nivelul fiecărei comune. Asigurîndu-i acesteia, cu adevărat, un caracter de masă am putut constata un fenomen de o deosebită semnificație politică și culturală : după încheierea concursurilor, numărul formațiilor, în loc să scadă (cum s-a întîmplat totdeauna, în anii precedenți), este în continuă creștere. Cîteva exemple: numărul brigăzilor care au activat în etapa de masă era de 39; la sfîrșitul lunii martie, el crescuse la 46; numărul montajelor literarmuzicale cuprinse în concurs era, în februarie, de 12, iar la sfîrșitul lunii martie 30. — Reiau o problemă mai veche , după părerea de„ perioada actuală impune anume inovații în organizarea activității artistice ? — Eu cred că nu de inovații duce lipsă mișcarea artistică de amatori. Aș spune, mai curînd, că tocmai „inovațiile" au compromis nenumărate manifestări. Instructori „întreprinzători“ au „baletizat“, de multe ori, dansurile populare autentice, adăugind „figuri tari", pentru a obține „efecte speciale", au stilizat cîntecele populare de o tulburătoare frumusețe, degenerîndu-le în banale melodioase lipsite de vigoarea autenticului și vopsite cu pitorești gesticulații lăutărești . Nu la aceste „inovații" ne referim... — De fapt, am înțeles de la început. N-am vrut să scap însă prilejul de a semnala din nou pericolul pe care incompetența, cabotinismul îl reprezintă pentru arta amatorilor. Cît privește problema introducerii unor modalități moderne în organizarea activității artistice de amatori, trebuie să considerăm această problemă ca o cerință obiectivă a actualei etape de dezvoltare a artei amatoare. Modernizarea trebuie să vizeze, cred, în primul rînd, găsirea formula de spectacol și mijloacelor artistice cele mai potrivite pentru valorificarea folclorului, în montări muzical-coregrafice inteligente, păstrînd, punînd în valoare fiorul autenticului, bonatele rezonanțe tradiționale. Dar și altceva , asigurarea continuității fenomenului artistic, prin ființarea în fiecare localitate a unor formații capabile să urmărească de aproape fenomenul artistic local, mutațiile care intervin în acest plan. Interviu consemnat de Viorel TUDÓSÉ Gh. Diaconescu : „Punct de plecare“ — Expoziția județeană de artă plastică. Necunoașterea legii ? (Urmare din pag. Iile totale între cele două asociații (asociația nr 38 este racordată la aceeași centrală termică, folosind, ca unic criteriu de defalcare, suprafața locativă, aducînd astfel serioase prejudicii unor locatari, și un debit de 17 mii lei, pasați cînd la o asociație, cînd la alta, cînd la loan Vatamanu. Deși delegații consiliului popular i-au atras atenția cu un an în urmă asupra procedeului greșit folosit, dînsul se cramponează în continuare de anumite instrucțiuni,de aceea și-a ales un împuternicit docil în persoana lui loan Năstase). Din 40 de împuterniciți din oraș, el este singurul care calculează într-un mod „original". Am stat și noi de vorbă cu loan Vatamanu, și loan Năstase, am încercat să le arătăm unde au greșit Dînșii sînt însă ferm convinși că procedează cel mai bine. — Dacă dumneavoastră procedați bine astfel, înseamnă că toți ceilalți împuterniciți din acest municipiu greșesc ? — Nu ne interesează asta, noi lucrăm după lege !. Din acest răspuns, dacă faptele n-ar fi prea evident în defavoarea lui Ioan Vatamanu,, s-ar putea trage concluzia că avem în fața noastră un om integru. In realitate, profitînd de faptul că mulți locatari ignoră interesele asociației, I. V. a găsit terenul prielnic pentru a acționa în liniște. Numai că, așa după cum se vede, acum liniștea i-a fost tulburată. O adunare generală — extraordinară — care se impune a fi convocată de urgență la cererea a cel puțin 1 /3 din numărul locatarilor — va decide dacă I.V., după toate acestea, mai poate rămîne în această funcție. Mobilul unor asemenea abuzuri stă și în faptul că locatarii — au mai spus-o și altă dată — nu-și cunosc atribuțiile, sau n-au curajul să combată cu energie anumite manifestări negative. In întărirea constatării noastre vine o altă scrisoare, semnată de T Buruiană din strada Bicazului bloc B 2, care ne întreabă: „In temeiul căror acte normative, asociațiile de locatari pot să mărească salariile împuternicitului și femeii de serviciu Tovarășe Buruiană, salariile celor în cauză sînt aprobate numai de adunarea generală a asociației. După felul cum ne puneți întrebarea rezultă două situații : ori cu știți pentru că n-ați adevărat au fost pînă acum la nici o adunare, ori și în cadrul asociației dumneavoastră legea a fost eludată. Muzee PIATRA NEAMȚ (Muzeul Județean de Istorie — Str. libertății nr. 1. Muzeul județean de științe naturale str. V. I. Renin nr. 62. Muzeul memorial „Calis trat Hogaș*, str. <3. Hogaș nr. 1, ROMAN Muzeul de Istorie Str. Guza Vodă nr. 33. — Secția de artă Str M. Eminescu nr. 3, TIRGU NEAMȚ, Muzeul de Istorie Str. V. I. Renin. Muzeul memorial „Ion Creangă“ — Humulești. Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu“ Comuna Vînători — Neamț. BIGAZ. Muzeul orășenesc — St. Barajului nr. 1. (Urmare din pag. 1) de investiție. La eforturile constructorilor și montorilor de executa în termen și chiar mai înainte noile capacități de producție, se adaugă și efortul unor sectoare și servicii ale combinatului. Astfel, râspunzind apelului lansat de organizația de partid și conducerea combinatului, se depun notabile sforțări spre rezolvarea tuturor problemelor legate de utilajele pentru noile investiții — ce se execută în atelierele proprii cât și pentru cele executate de Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini. Pentru prima dată, paralel cu executarea unor utilaje In atelierele proprii, combinatul s-a angajat și a realizat în atelierul său mecanic construcția metalică pentru „reformerul primar“ (subsecția de bază din secția amoniac — subsecția de preparare a gazului de sinteză), lucrare deosebit de dificilă și de mari proporții pentru care nu s-a găsit furnizor în țară. In acest scop lucrătorii din cadrul compartimentului de aprovizionare, în frunte cu comunistul flu PE mmim Ion Ciclănescu — șeful serviciului, Ion Boblrnac, Vasile Circiumaru și alții au depus o susținută muncă : au umblat și s-au zbătut, reușind la circa o lună și jumătate să procure profile de diferite dimensiuni — fără repartiție — la un tonaj de circa 400 tone, absolut necesare executării lucrării. Avind la dispoziție toate materialele, maiștrii Vasile Răzmeriță și Constantin Croiloru, inginerul Cunea Aronovici, echipele lui Vasile Toader, Ioan Pavel și Nicolae Paraschivescu — cu migala și finețea ce caracterizează pe meseriașul de înaltă clasă — s-au apucat la treabă și au reușit s-o facă bine, lucru apreciat atît de Mihail Florescu, ministrul industriei chimice cit și de Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale. Executarea prin forțe proprii a lucrării de la „reformer primar“ in afara unor importante economii, a creat un avans de două luni față de graficul prevăzut, fapt ce va duce in final la intrarea in producție Înainte de termen a noii investiții. Mai sînt cîteva zile și piața Karl Marx va iremăta iarăși de voioșia miilor de demonstranți, veniți a cinsti sărbătoarea celor ce muncesc de pretutindeni, tn rîndul lor vor fi și oamenii Combinatului de îngrășăminte cu azot. Printre multele succese pe care ei se pregătesc să le raporteze o cifră va atrage atenția : 14 milioane de lei. Dublul angajamentului cu care ei s-au hotărât să întimpine marea sărbătoare a partidului, a poporului nostru „8 Mai“. Este prinosul adus de ei partidului care de 50 de ani ne conduce neabătut destinele spre o viață nouă. l In depozitul de cherestea al Fabricii „1 Mai" din Piatra Neamț. SINDICATELE - PREZENȚA ACTIVA (Urmare din pag.i lui de viață al maselor muncitoare, și lupta pentru dreptul la organizare și activitate legală a organizațiilor revoluționare ale clasei muncitoare. In condițiile în care Partidul Comunist a fost scos, în 1924, în afara legilor și silit astfel să-și desfășoare activitatea în ilegalitate, sindicatele unitare au constituit principalul mijloc de legătură între partidul comunist și clasa muncitoare. Se poate arăta că sindicatele unitare au îndeplinit un însemnat rol în organizarea unor importante acțiuni greviste desfășurate în anii 1924—1929, printre care cele ale textiliștilor din Buhuși, Iași, Timișoara, ale metalurgiștilor din București, Reșița, Brașov, ale forestierilor din Valea Mureșului, Piatra Neamț, Cîmpulung Moldovenesc, ale tipografilor bucureșteni etc. In focul luptelor greviste și al manifestațiilor muncitorești, comuniștii, numeroase cadre sindicale au acționat tot mai mult spre colaborarea cu sindicatele încadrate în Confederația Generală a Muncii (C.G.M.), creată în 1926, găsind puncte comune în numeroase privințe în apărarea intereselor maselor muncitoare, ceea ce a demonstrat în mod practic necesitatea și, totodată posibilitatea unificării sindicale. Un exemplu concludent în această direcție l-a constituit Congresul Sindicatelor șeara din unitate de la Timi1929, la care au participat delegați ai sindicatelor și ai comitetelor de fabrică din toată tara. Dezbaterile Congresului axate pe probleme importante legate de organizarea luptelor muncitorești, chemările sale la unitatea și lupta unită împotriva patronatului au avut un larg ecou în mase. In urma experienței cîștigate, pe parcursul timpului și în mod deosebit în perioada anilor 1932—1933 și pornind de la noile sarcini ce stăteau în fata proletariatului, PCR a inițiat noi acțiuni menite să ducă la intensificarea activității de conlucrare cu sindicatele din cadrul Confederației Generale a Muncii. Ca rezultat al acestor acțiuni fost faptul că, în anii 1935—1936, în baza indicațiilor PCR și a unor înțelegeri cu Confederația Generală a Muncii, membrii fostelor sindicate unitare și independente au trecut, treptat, în cadrul sindicatelor confederate, punîndu-se astfel t orice capăt sciziunii organizaîn domeniul sindical. După cum era și firesc unitatea sindicatelor aducea un plus de energie clasei muncitoare, maselor largi populare în lupta lor contra pericolului fascist, pentru apărarea libertății democratice, a suveranității și integrității teritoriale a României, pentru pace. Formele de luptă organizate de sindicate, într-un loc sau altul, sînt mai numeroase, mai sistematice, de astă dată, fără a putea fi înfrînte cu ușurință căci există solidaritate generală a celor exploatați împotriva exploatatorilor, există unitatea dicatelor organizatorică a DinAceastă unitate se caracterizează, în același timp, prin izolarea și slăbirea influenței reformiste din sindicate. Spiritul de unitate, conlucrarea tovărășească dintre comuniști, socialiști și social-democrați în sindicate au constituit elemente prețioase de continuare a activității unite a muncitorimii chiar și atunci cînd organizațiile ei de clasă fuseseră dizolvate, cum a fost cazul, în 1938, cînd în locul sindicatelor s-au instituit breslele. Experiența muncii sindicale a fost deosebit de prețioasă ; au fost organizate o serie de acțiuni greviste, întruniri, demonstrații între care s-au remarcat demonstrațiile antifasciste cu prilejul zilei de 1 Mai 1939. Comuniștii, cadrele sindicale aflate pînă atunci în fruntea sindicatelor și apoi a breslelor, în anii grei ai dictaturii fasciste, înfruntînd și în ciuda numeroase greutăți represiunilor sîngeroase și a terorii, au reușit să găsească diferite forme și metode pentru mobilizarea muncitorimii la luptă în vederea răsturnării dictaturii, pentru recîștigarea dreptului de întrunire și organizare, pentru condiții noi de muncă și de viață. Experimentul sindical a constituit un element deosebit de prețios și în procesul acumulărilor cantitative pentru realizarea Frontului Unic Muncitoresc — în aprilie 1944. Insurecția armată din august 1944, organizată și condusă de FCR, avea să marcheze în același timp și o nouă etapă în istoria mișcării noastre sindicale. Sindicatele reconstituite pe baze unice încep să-și contureze noi sarcini, izvorîte din obiective noi. Astfel, încep organizarea unor acțiuni de mărire a producției, de înlăturare a elementelor fasciste din întreprinderi și din aparatul de stat, de satisfacere a revendicărilor economice ale clasei muncitoare. În același timp, ele au participat în mod activ la marile manifestații politice instaurarea guvernului pentru democrat-popular de la 6 martie 1945, cît și la celelalte care au urmat după această dată pînă la instaurarea puterii politice a proletariatului. Idealurile revoluționare de luptă și nobilele aspirații ale eroicei noastre clase muncitoare, dezideratele majore pentru care a militat în decursul întregii sale istorii mișcarea sindicală din România — înlăturarea nedreptei orînduiri burghezo-moșierești, lichidarea pentru totdeauna a exploatării omului de către om, eliberarea națională și socială a poporului, cucerirea puterii de stat, asigurarea independenței și suveranității patriei, făurirea unei vieți prospere pentru masele de găsit oameni ai muncii — și-au deplina realizare în anii construcției socialiste. Sindicatele din România, toți oamenii muncii văd în Partidul Comunist Român, centrul vital al întregului popor, văd în principiul fundamental al conducerii politice de către partid a sindicatelor, chezășia îndeplinirii cu succes a sarcinilor mari și de răspundere ce revin sindicatelor de ani de luptă glorioasă Joi, 22 aprilie 1971 Tw JOI 22 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii ( 18.30 Ha volan ; 18.50 Mult e dulce și frumoasă ) 19.15 Publicitate ; 19.20 1001 de seri ( 19.30 Telejurnalul de seară ) 20.20 România în lume; 20.50 Jocul salbelor ; 21.05 Planeta se grăbește ; 21.45 Emisiune literară 22.05 Teledivertisment ; 22.50 Telejurnalul de noapte. Radio BUCUREȘTI JOI 22 APRILIE PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri | 15.25 Muzică de estradă | 16.00 Radiojurnal I 16.15 Prelucrări corale . 16.30 Melodii | 16.50 Publicitate radio | 17.00 Antena tineretului | 17.30 Omagiu partidului 18.00 Orele serii ; 20.00 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ( 20.40 Muzică populară ; 20.55 Știința la zi ; 21.00 Bijuterii muzicale; 21.30 Revista șlagărelor ; 22.00 Radiojurnal ; 22.30 Arii de virtuozitate din opere ; 22.55 Moment poetic ; 23.00 Concert de seară ( 24.00 Buletin de știri 10.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Muzică ușoară ! 15.20 Muzică populară j 15.30 Radio-școală 16.00 Radiojurnal I 16.15 Contraste sonore ; 16.35 Cronica lirică de Theodora Albescu s 16.55 Sfatul medicului! 22.00 Jazz ; 22.30 Vocile artei moderne — Jean Hans Arp i 22.50 Muzică de estradă 1 23.00 Buletin de știri I 23.05 Actualitatea muzicală 23.45 Muzică de cameră 10.55—1.00 Buletin de știri. VINERI 23 APRILJE PROGRAME: 6.00 De la 6 la 9.30 | 9.30 Memoria pămîntului românesc I 10.00 Buletin de știri 10.05 Muzică populară 10.30 Fonoteca pentru copii ; 11.00 Buletin de știri; 11.05 Din folclorul muzical al popoarelor ; 11.15 Consultație juridică 11.25 Prietenii muzicii corale | 12 Georges Moustaki — compozitor și interpret 12.10 Un interpret și rolurile sale i Robert Meryl; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat 13.00 Radiojurnal 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 13.27 Rebus melodii; 14.00 Compozitorul săptămînii i Antonio Vivaldi; 14.40 Muzică populară. PROGRAMUL II 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreți — dirijorul Leopold Stokowski ! 9.00 Cîntecul săptămînii; „Partid“ de Zoltán Aladar; 9.10 Curs de limba spaniolă ; 9.30 Buletin de știri j 9.35 Omagiu Partidului ! 9.55 Matineu teatral [ 11.20 Cîntece de ieri și de azi! 11.55 Știința la zi | 12.00 Buletin de știri ! 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Estrada melodiilor [ 13.00 Radiojurnal 13.15 Concert de prînz j 14.00 Buletin de știri 14.05 Muzică populară i 14.30 Odă limbii române. IAȘI JOI 22 APRILIE Program de seară 17.00 Buletin de știri ; 47.10 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 17.45 Panoramic economic 18.00 Fonoteca melomanilor; Invitatul emisiunii i medicul Paul Trosc din Iași! 18.30 Odă limbii române ; 19.00 Radiojurnal ; 19.15 Piese executate de fanfară ; 19.30 Estudiantina ; 20.00 Șapte arte; VINERI, 23 APRIME Program de dimineață 60 Buletin de știri; 6.05—8 Radiomatineu. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic (tel. 12247) ! „Căpitanul Florian* — cineaștii din R.D.G. vă propun o comedioară „de epoca* I protagonisti Manfred Krug (10 : 15 ! 17,30! 20) — Pietricica (teL 12404) : „Un italian în America“ — „italianul* este Alberto Sordi; tot el este și.. regizorul filmului — o comedie în care îl are partener pe Vittorio De Sica (10,30 I 14,30 , 16,30 18,30, 20,30). ROMAN — 23 August (tel. 1572): „Mihai Viteazul* -film românesc de istorică, reînviind pe inspirație ecran figura marelui domnitor român aprig luptător pentru Libertate și Independență națională (9,30; 15, 19) — Victoria (tel. 1770) : „Bătălie pentru Alger“ — frescă plină de dramatism a unuia dintre principalele episoade ale luptei poporului algerian pentru independență (17,30 i 18 ; 20,30). TIRGU NEAMȚ — Victoria (tel. 306) : „Omul din Sierra“ — un excelent western de atmosferă, al cărui protagonist este Marlon Brando (16 , 18 , 20). TARCAU : „Canarul și viscolul" — un emoționant film despre lupta tinerilor uteciști ilegaliști români realizat în regia lui Radu Gabrea (16, 18, 20). V