Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-04-22 / nr. 982

i Pag. 2 V.I. LENIN 101 ani de la nașterea marelui gînditor, organizator și conducător al proletariatului Marele teoretician și condu­cător al proletariatului, înte­meietorul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, organiza­­torul luptei și victoriei mase­lor populare din Rusia în Marea Revoluție Socialistă din Oc­tombrie, s-a născut la 22 apri­lie 1870, la Simbirsk, azi Ulia­novsk, dintr-o familie de in­telectuali. Contactul cu ideolo­­gia marxistă îl ia din fragedă tinerețe, cînd urmează cursurile universitare ale Facultății de drept din Kazan Exclus din facultate pentru activitate revoluționară, V. I. Lenin urmează cursurile la Petersburg, absolvind Faculta­tea de drept în 1891. Stabilin­­du-se devine definitiv în acest oraș, conducătorul cercuri­lor marxiste, pe care le va uni­fica în 1895 într-o singură or­­ganizație revoluționară sub de­numirea de "Uniunea de luptă pentru eliberarea clasei munci­toare". unei Apărător consecvent al teo­marxiste, V. I Lenin ia atitudine împotriva curentului narodnic din mișcarea muncito­rească, zdrobindu-l din punct de vedere ideologic în lucrarea apărută în 1894 „Ce sunt prie­tenii poporului și cum luptă ei împotriva social-democrați­­lor”. Constituind un pericol pentru siguranța statului absolutist țarist, testează, autoritățile țariste, îl a­­condamnă și depor­tează în Siberia, unde rămîne pînă în anul 1900. Aici scrie lu­crarea „Dezvoltarea capitalis­mului în Rusia". Întors din deportare, V. I. Lenin emigrează în strai­­nătate, unde desfășoară o in­tensă activitate în vederea or­­ganizării proletariatului din Rusia, într-un partid marxist. Pentru a clasei clarificarea ideologică muncitoare, editează ziarul „Iskra", iar în 1902 scrie lucrarea „Ce-i de făcut?“ în care fundamentează principiile ideologice și organizatorice de tip nod. Anul 1903, este înscris cu li­tere de aur în Istoria mișcării muncitorești și comuniste din Rusia. V. I. Lenin împreună cu un grup de fruntași revolu­ționari, luptînd împotriva opor­tuniștilor menșevici, în iulie 1903, la Congresul al 11-lea al P.M.S.D.R., pun bazele partidu­lui marxist-revoluționar, pri­mul treaga partid de tip nou din în­istorie a proletariatului mondial. După înfrîngerea revoluției ruse din 1905—1907, V. I. Lenin emigrează din nou în străină­tate, mergînd întîi în Elveția, apoi în Franța. rivadă, de reflux în această pe­revoluționar în mișcarea muncitorească din Rusia, V. I. Lenin, desfășoară o rodnică activitate în domeniul gîndirii filozofice. în perioada de avînt revolu­ționar care urmează după 1912, V. I. Lenin elaborează li­nia politică și teoretică a parti­dului, abordînd, printre altele, problema națională, iar în anii primului război mondial stabilește principiile partidului în problemele păcii, războiului și revoluției. Dezvoltînd în mod creator învățătura marxistă, în con­dițiile imperialismului, V. I. Lenin în lucrarea „Imperialis­mul. stadiul cel mai înalt al capitalismului" definește tră­săturile imperialismului, ară­­tînd că, în virtutea legilor o­­biective de dezvoltare a is­­toriei, imperialismul este ulti­mul stadiu al capitalismului și ajunul revoluției socialiste. Pe baza analizei contradic­țiilor interne și externe ale capitalismului, V. I. Lenin îm­bogățește teoria marxistă a revoluției proletare, elaborată în lucrările „În jurul lozincii Statelor Unite ale Europei" și „Programul militar al revolu­ției proletare“, teoria posibili­tății victoriei revoluției socia­liste în cîteva țări sau chiar într-o singură țară. Un rol deo­sebit în transformarea revolu­ției burghezo-democratice în revoluție socialistă l­a planul elaborat în „Tezele avut din aprilie" (1917). Teoria despre stat și despre dictatura proletaritului a fost dezvoltarea în mod creator în lucrarea „Statul și revoluția". Adîncirea contradicțiilor in­terne ale capitalismului din Ru­sia, a creat condiții prielnice pentru victoria revoluției pro­letare. V. I. Lenin a inițiat și condus direct Insurecția ar­mată din Rusia, prin care la 7 noiembrie 1917 s-a instaurat pu­terea muncitorilor și țăranilor. După victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, Lenin a condus în mod nemijlocit o­­pera de construire a societății socialiste în U.R.S.S. în noile condiții istorice create din Re­voluția din Octombrie, Lenin a elaborat economiei planul de refacere a naționale, planurile de electrificare, de industriali­zare, de cooperativizare a agri­culturii și de înfăptuire a revo­luției culturale. Lenin nu a putut urmări evo­luția societății socialiste, pe care el a prefigurat-o, decît o scurtă perioadă de timp, moartea punînd prematur ca­păt clocotitoarei sale activități la 21 ianuarie 1924. între mișcarea muncitorească din România și Lenin au exis­tat strînse legături. Multe din­tre lucrările lui Lenin, drept prețuire a valorii lor teoretice și practice, au fost traduse și publicate în țara noastră încă din anul 1912. De-a lungul existentei sale de jumătate de secol, în cursul luptei ilegale, cît și în focul insurecției din august 1944, în anii revoluției populare și ai construirii socialismului, Partidul Comunist Român a a­­plicat în mod creator învăță­tura marxist-leninistă­ cu privire la revoluție și construcția so­cietății socialiste, acumulînd o bogată experiență de luptă în mobilizarea, organizarea și conducerea maselor largi ale celor ce muncesc, aducîndu-și propria contribuție la îmbogă­țirea tezaurului învățăturii marxist-leniniste. Prof. C. PRANGATE CEAHLĂUL UUI OBIECTIV PRIORITAR Camctetul de masă al mișcării artistice de amatori . Intensitatea deosebită cu­noaște, în această perioadă, mișcarea artistică de amatori. Fiecare localitate a județului are, la­ această oră, un număr mare de formații și interpreți, căminele culturale, casele de cultură și cluburile programea­ză insistent spectacole, acțiuni cultural-artistice complexe, vii manifestări de interpretare și creație.­­ Este un fapt semnificativ pentru climatul general de efer­vescență statuat de apropierea momentului omagial de la 8 Mai 1971. Dincolo de exis­tenta unui număr impresionant de forțe artistice, trebuie să spun că niciodată județul nos­tru nu a avut atît de multe formații de foarte bună calitate. Avînd la îndemînă 14 coruri și grupuri vocale detașate valoric de cele 45 existente, 8 formații de dansuri (din 51­­, 11 formații Interviu cu George BARARU, directorul Casei județene a creației populare instrumentale de muzică popu­lară și ușoară, 12 echipe de tea­tru și brigăzi artistice, tem programa oricînd noi cu­specta­cole de o elevată ținută ar­tistică .... Ce — Ați spus că „puteți", înseamnă aceasta pentru public ? — Am vrut să spun că le pu­tem folosi în spectacolele de mare anvergură. Pentru că, la ora actuală, toate formațiile noastre desfășoară o vie acti­vitate artistică pe scenele ju­dețului. — Ne aflăm după în­cheierea unor importante concursuri republicane rezervate artiștilor ama­tori. Cum apreciați evo­luția reprezentanților ju­dețului nostru în aces­te competiții tradițio­nale ? — A fost mai mult decît meritorie. Dintre formațiile noastre, un număr de 50 s-au clasat pe primele trei locuri la fazele județene. Dintre aces­tea, 9 au fost promovate la fa­zele finale. La Vatra Dornei, de pildă, echipa de teatru din Borlești a înregistrat un mare succes, datorat atît interpretării artistice, cît și orientării reper­toriale. La Iași, au fost aplau­dați la scenă deschisă dansa­torii din Ruginoasa, grupul co­regrafic bărbătesc din Gîrcina, formația de dansuri a UFS. De asemenea, corurile , corul sin­dicatului învățămînt din Pia­tra Neamț, corul din Podoleni. De o bună primire s-a bucurat, pe scena casei de cultură din municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej, formația de teatru a­ Ca­sei de culturi I­ăm Bicaz­ — vorbind despre ac­tivitatea artistică de masă, adesea neglijată în favoarea treceri de așa-ziselor în­performanță, ce a însemnat pentru via­ța artistică a județului participarea la recentele concursuri ? — In concepția noastră, per­formanțele artistice, cîștiga­­rea trofeelor nu au constituit, nici un moment, un obiectiv prioritar. Noi ne-am preocupat de stimularea, prin toate mij­loacele, a mișcării artistice de amatori la nivelul fiecărei co­mune. Asigurîndu-i acesteia, cu adevărat, un caracter de masă am putut constata un fe­nomen de o deosebită semnifi­cație politică și culturală : după încheierea concursurilor, nu­mărul formațiilor, în loc să scadă (cum s-a întîmplat tot­deauna, în anii precedenți), este în continuă creștere. Cîteva exemple: numărul brigăzilor care au activat în etapa de masă era de 39; la sfîrșitul lunii martie, el crescuse la 46; numărul montajelor literar­­muzicale cuprinse în concurs era, în februarie, de 12, iar la sfîrșitul lunii martie 30. — Reiau o problemă mai veche , după păre­rea de„ perioada actuală impune anume inovații în organizarea activității artistice ? — Eu cred că nu de inovații duce lipsă mișcarea artistică de amatori. Aș spune, mai cu­­rînd, că tocmai „inovațiile" au compromis nenumărate mani­festări. Instructori „întreprin­zători“ au „baletizat“, de multe ori, dansurile populare auten­tice, adăugind „figuri tari", pen­tru a obține „efecte speciale", au stilizat cîntecele populare de o tulburătoare frumusețe, degenerîndu-le în banale melo­­dioase lipsite de vigoarea au­tenticului și vopsite cu pitorești gesticulații lăutărești . Nu la aceste „ino­vații" ne referim... — De fapt, am înțeles de la început. N-am vrut să scap însă prilejul de a semnala din nou pericolul pe care incompe­tența, cabotinismul îl repre­zintă pentru arta amatorilor. Cît privește problema introdu­cerii unor modalități moderne în organizarea activității artis­tice de amatori, trebuie să considerăm această problemă ca o cerință obiectivă a actua­lei etape de dezvoltare a artei amatoare. Modernizarea tre­buie să vizeze, cred, în primul rînd, găsirea formula de spectacol și mijloacelor artistice cele mai potrivite pentru valo­rificarea folclorului, în mon­tări muzical-coregrafice inte­­ligente, păstrînd, punînd în valoare fiorul autenticului, bo­­natele rezonanțe tradiționale. Dar și altceva , asigurarea con­tinuității fenomenului artistic, prin ființarea în fiecare locali­tate a unor formații capabile să urmărească de aproape fe­nomenul artistic local, mutații­le care intervin în acest plan. Interviu consemnat de Viorel TUDÓSÉ Gh. Diaconescu : „Punct de plecare“ — Expoziția județeană de artă plastică. Necunoașterea legii ? (Urmare din pag.­­­ Iile totale între cele două aso­ciații (asociația nr 38 este ra­cordată la aceeași centrală ter­­mică, folosind, ca unic criteriu de defalcare, suprafața locativă, aducînd astfel serioase prejudi­cii unor locatari, și un debit de 17 mii lei, pasați cînd la o a­­sociație, cînd la alta, cînd la loan Vatamanu. Deși delegații consiliului popular i-au atras atenția cu un an în urmă asupra procedeului greșit folosit, dînsul se cram­ponează în continuare de anu­mite instrucțiuni,­­de aceea și-a ales un împuternicit docil în persoana lui loan Năstase). Din 40 de împuterniciți din oraș, el este singurul care calculează într-un mod „original". Am stat și noi de vorbă cu loan Vatamanu, și loan Năstase, am încercat să le arătăm unde au greșit Dînșii sînt însă ferm convinși că procedează cel mai bine. — Dacă dumneavoastră pro­cedați bine astfel, înseamnă că toți ceilalți împuterniciți din acest municipiu greșesc ? — Nu ne interesează asta, noi lucrăm după lege !. Din acest răspuns, dacă fap­tele n-ar fi prea evident în defavoarea lui Ioan Vatamanu,, s-ar putea trage concluzia că avem în fața noastră un om in­tegru. In realitate, profitînd de faptul că mulți locatari ignoră interesele asociației, I. V. a gă­sit terenul prielnic pentru a acționa în liniște. Numai că, așa după cum se vede, acum liniștea i-a fost tulburată. O adunare generală — extra­ordinară — care se impune a fi convocată de urgență la cererea a cel puțin 1 /3 din numărul lo­catarilor — va decide dacă I.V., după toate acestea, mai poate rămîne în această funcție. Mobilul unor asemenea abu­zuri stă și în faptul că locatarii — au mai spus-o și altă dată — nu-și cunosc atribuțiile, sau n-au curajul să combată cu energie anumite manifestări negative. In întărirea constată­rii noastre vine o altă scrisoare, semnată de T Buruiană din strada Bicazului bloc B 2, care ne întreabă: „In temeiul căror acte normative, asociațiile de locatari pot să mărească sala­riile împuternicitului și femeii de serviciu Tovarășe Buruiană, salariile celor în cauză sînt aprobate nu­mai de adunarea generală a a­­sociației. După felul cum ne puneți întrebarea rezultă două situații : ori cu știți pentru că n-ați adevărat au fost pînă acum la nici o adunare, ori și în cadrul asociației dumneavoas­tră legea a fost eludată. Muzee PIATRA NEAMȚ (Muzeul Județean de­ Istorie — Str. li­bertății nr. 1. Muzeul­­ județean de științe naturale str. V. I. Renin nr. 62. Muzeul memorial „Calis­­ trat Hogaș*, str. <3. Hogaș nr. 1, ROMAN Muzeul de Istorie­­ Str. Guza Vodă nr. 33. — Secția de artă Str M. E­­minescu nr. 3,­­ TIRGU NEAMȚ, Muzeul de Istorie Str. V. I. Renin. Muzeul memorial „Ion Creangă“ — Humulești. Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu“ Comuna Vînători — Neamț. BIGAZ. Muzeul orășenesc — St. Barajului nr. 1. (Urmare din pag. 1) de investiție. La eforturile con­structorilor și montorilor de executa în termen și chiar mai­­ înainte noile capacități de pro­ducție, se adaugă ș­i efortul u­­nor sectoare și servicii ale combinatului. Astfel, râspun­­zind apelului lansat de orga­nizația de partid și conducerea combinatului, se depun notabile sforțări spre rezolvarea tutu­ror problemelor legate de uti­lajele pentru noile investiții — ce se execută în atelierele pro­prii cât și pentru cele execu­tate de Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini. Pentru prima dată, paralel cu executarea unor utilaje In ate­lierele proprii, combinatul s-a angajat și a realizat în atelie­rul său mecanic construcția me­talică pentru „reformerul pri­mar“ (subsecția de bază din secția amoniac — subsecția de preparare a gazului de sinteză), lucrare deosebit de dificilă și de mari proporții pentru care nu s-a găsit furnizor în țară. In acest scop lucrătorii din cadrul compartimentului de aprovizio­nare, în frunte cu comunistul flu­ PE mmim Ion Ciclănescu — șeful servi­ciului, Ion Boblrnac, Vasile Cir­­ciumaru și alții au depus o sus­ținută muncă : au umblat și s-au zbătut, reușind la circa o lună și jumătate să procure profile de diferite dimensiuni — fără repartiție — la un tonaj de circa 400 tone, absolut ne­cesare executării lucrării. Avind la dispoziție toate ma­terialele, maiștrii Vasile Răzme­riță și Constantin Croiloru, in­ginerul Cunea Aronovici, echi­pele lui Vasile Toader, Ioan Pa­vel și Nicolae Paraschivescu — cu migala și finețea ce caracte­rizează pe meseriașul de înaltă clasă — s-au apucat la treabă și au reușit s-o facă bine, lucru apreciat atît de Mihail Florescu, ministrul industriei chimice cit și de Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale. Executarea prin forțe proprii a lucrării de la „reformer pri­mar“ in afara unor importante economii, a creat un avans de două luni față de graficul pre­văzut, fapt ce va duce in final la intrarea in producție Înainte de termen a noii investiții. Mai sînt cîteva zile și piața Karl Marx va iremăta iarăși de voioșia miilor de demonstranți, veniți a cinsti sărbătoarea celor ce­­ muncesc de pretutindeni, tn rîndul lor vor fi și oamenii Com­binatului de îngrășăminte cu azot. Printre multele succese pe care ei se pregătesc să le ra­porteze o cifră va atrage aten­ția : 14 milioane de lei. Du­blul angajamentului cu care ei s-au hotărât să întimpine marea sărbătoare a partidului, a po­porului nostru „8 Mai“. Este prinosul adus de ei partidului care de 50 de ani ne conduce neabătut destinele spre o viață nouă. l In depozitul de cherestea al Fabricii „1 Mai" din Piatra Neamț. SINDICATELE - PREZENȚA ACTIVA (Urmare din pag.­i­­ lui de viață al maselor munci­toare, și lupta pentru dreptul la organizare și activitate lega­lă a organizațiilor revoluționare ale clasei muncitoare. In condițiile în care Partidul Comunist a fost scos, în 1924, în afara legilor și silit astfel să-și desfășoare activitatea în ilegalitate, sindicatele uni­tare au constituit principalul mijloc de legătură între parti­dul comunist și clasa munci­toare. Se poate arăta că sindi­catele unitare au îndeplinit un însemnat rol în organizarea unor importante acțiuni gre­viste desfășurate în anii 1924—1929, printre care cele ale textiliștilor din Buhuși, Iași, Timișoara,­ ale metalurgiștilor din București, Reșița, Brașov, ale forestierilor din Valea Mu­reșului, Piatra Neamț, Cîmpu­­lung Moldovenesc, ale tipogra­filor bucureșteni etc. In focul luptelor greviste și al manifestațiilor muncitorești, comuniștii, numeroase cadre sindicale au acționat tot mai mult spre colaborarea cu sindi­catele încadrate în Confedera­ția Generală a Muncii (C.G.M.), creată în 1926, găsind puncte comune în numeroase privințe în apărarea intereselor maselor muncitoare, ceea ce a demons­trat în mod practic necesitatea și, totodată posibilitatea uni­ficării sindicale. Un exemplu concludent în această direcție l-a constituit Congresul Sin­dicatelor șeara din unitate de la Timi­1929, la care au participat delegați ai sindica­telor și ai comitetelor de fabri­că din toată tara. Dezbaterile Congresului axate pe probleme importante legate de organiza­rea luptelor muncitorești, che­mările sale la unitatea și lupta unită împotriva patronatului au avut un larg ecou în mase. In urma experienței cîștiga­­te, pe parcursul timpului și în mod deosebit în perioada anilor­­ 1932—1933 și pornind de la noi­le sarcini ce stăteau în fata pro­letariatului, PCR a inițiat noi acțiuni menite să ducă la in­tensificarea activității de con­lucrare cu sindicatele din ca­drul Confederației Generale a Muncii.­­ Ca rezultat al acestor acțiuni fost faptul că, în anii 1935—1936, în baza indicațiilor PCR și a unor înțelegeri cu Confederația Generală a Mun­cii, membrii fostelor sindicate unitare și independente au tre­cut, treptat, în cadrul sindica­telor confederate, punîndu-se astfel t orice capăt sciziunii organiza­în domeniul sindical. După cum era și firesc unitatea sindicatelor aducea un plus de energie clasei muncitoare, maselor largi populare în lupta lor contra pericolului fascist, pentru apărarea libertății de­mocratice, a suveranității și in­­tegrității teritoriale a Româ­niei, pentru pace. Formele de luptă organizate de sindicate, într-un loc sau altul, sînt mai numeroase, mai sistematice, de astă dată, fără a putea fi înfrînte cu ușurință căci există solidaritate gene­rală a celor exploatați împo­triva exploatatorilor, există unitatea dicatelor­ organizatorică a Din­Această unitate se caracterizează, în același timp, prin izolarea și slăbirea influen­ței reformiste din sindicate. Spiritul de unitate, conlucra­rea tovărășească dintre comu­niști, socialiști și social-demo­­crați în sindicate au constituit elemente prețioase de conti­nuare a activității unite a mun­citorimii chiar și atunci cînd organizațiile ei de clasă fuse­seră dizolvate, cum a fost ca­zul, în 1938, cînd în locul sin­dicatelor s-au instituit breslele. Experiența muncii sindicale a fost deosebit de prețioasă ; au fost organizate o serie de acțiuni greviste, întruniri, demonstrații între care s-au remarcat de­monstrațiile antifasciste cu prilejul zilei de 1 Mai 1939. Comuniștii, cadrele sindicale aflate pînă atunci în fruntea sindicatelor și apoi a breslelor, în anii grei ai dictaturii fasciste, înfruntînd și în ciuda numeroase greutăți represiunilor sîn­­geroase și a terorii, au reușit să găsească diferite forme și metode pentru mobilizarea mun­citorimii la luptă în vederea răsturnării dictaturii, pentru recîștigarea dreptului de în­trunire­­ și organizare, pentru condiții noi de muncă și de viață. Experimentul sindical a constituit un element deose­bit de prețios și în procesul a­­cumulărilor cantitative pentru realizarea Frontului Unic Mun­citoresc — în aprilie 1944. Insurecția armată din august 1944, organizată și condusă de FCR, avea să marcheze în ace­lași timp și o nouă etapă în is­toria mișcării noastre sindicale. Sindicatele reconstituite pe baze unice încep să-și contu­reze noi sarcini, izvorîte din obiective noi. Astfel, încep or­ganizarea unor acțiuni de mă­rire a producției, de înlăturare a elementelor fasciste din între­prinderi și din aparatul de stat, de satisfacere a revendicărilor economice ale clasei munci­toare. În același timp, ele au participat în mod activ la mari­le manifestații politice instaurarea guvernului pentru demo­crat-popular de la 6 martie 1945, cît și la celelalte care au urmat după această dată pînă la instaurarea puterii politice a proletariatului. Idealurile revoluționare de luptă și nobilele aspirații ale eroicei noastre clase munci­toare, dezideratele majore pen­tru care a militat în decursul întregii sale istorii mișcarea sindicală din România — înlă­turarea nedreptei orînduiri burghezo-moșierești, lichidarea pentru totdeauna a exploatării omului de către om, eliberarea națională și socială a poporului, cucerirea puterii de stat, asi­gurarea independenței și suve­ranității patriei, făurirea unei vieți prospere pentru masele de găsit oameni ai muncii — și-au deplina realizare în anii construcției socialiste. Sindicatele din România, toți oamenii muncii văd în Parti­dul Comunist Român, centrul vital al întregului popor, văd în principiul fundamental al conducerii politice de către partid a sindicatelor, chezășia îndeplinirii cu succes a sarcini­lor mari și de răspundere ce revin sindicatelor­ de ani de luptă glorioasă Joi, 22 aprilie 1971 Tw JOI 22 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii ( 18.30 Ha volan ; 18.50 Mult e dulce și frumoasă ) 19.15 Pu­blicitate ; 19.20 1001 de seri ( 19.30 Telejurnalul de seară ) 20.20 România în lume; 20.50 Jocul salbelor ; 21.05 Planeta se grăbește ; 21.45 Emisiune literară­­ 22.05 Teledivertis­­ment ; 22.50 Telejurnalul de noapte. R­adio BUCUREȘTI JOI 22 APRILIE PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri | 15.25 Muzică de estradă | 16.00 Ra­diojurnal I 16.15 Prelucrări corale . 16.30 Melodii | 16.50 Publicitate radio | 17.00 Ante­na tineretului | 17.30 Omagiu partidului­­ 18.00 Orele serii ; 20.00 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ( 20.40 Muzică populară ; 20.55 Ști­ința la zi ; 21.00 Bijuterii mu­zicale; 21.30 Revista șlagăre­lor ; 22.00 Radiojurnal ; 22.30 Arii de virtuozitate din o­­pere ; 22.55 Moment poetic ; 23.00 Concert de seară ( 24.00 Buletin de știri 1­0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Muzică ușoară ! 15.20 Muzică populară j 15.30 Ra­­dio-școală­­ 16.00 Radiojur­nal I 16.15 Contraste sonore ; 16.35 Cronica lirică de Theo­dora Albescu s 16.55 Sfatul medicului! 22.00 Jazz ; 22.30 Vocile artei moderne — Jean Hans Arp i 22.50 Muzică de estradă 1 23.00 Buletin de știri I 23.05 Actualitatea mu­zicală­­ 23.45 Muzică de ca­meră 1­0.55—1.00 Buletin de știri. VINERI 23 APRILJE PROGRAM­E:­­ 6.00 De la 6 la 9.30 | 9.30 Me­moria pămîntului românesc I 10.00 Buletin de știri­ 10.05 Muzică populară­ 10.30 Fo­noteca pentru copii ; 11.00 Bu­letin de știri; 11.05 Din fol­clorul muzical al popoarelor ; 11.15 Consultație juridică­­ 11.25 Prietenii muzicii corale | 12 Georges Moustaki — com­pozitor și interpret­­ 12.10 Un interpret și rolurile sale i Robert Meryl; 12.30 Intîl­­n­ire cu melodia populară și interpretul preferat­­ 13.00 Radiojurnal 13.15 Avanpre­mieră cotidiană ; 13.27 Rebus melodii; 14.00 Compozitorul săptămînii i Antonio Vivaldi; 14.40 Muzică populară. PROGRAMUL II 8.10 Tot înainte.­ 8.25 Mari interpreți — dirijorul Leo­pold Stokowski ! 9.00 Cînte­­cul săptămînii; „Partid“ de Zoltán Aladar; 9.10 Curs de limba spaniolă ; 9.30 Buletin de știri j 9.35 Omagiu Parti­dului ! 9.55 Matineu teatral [ 11.20 Cîntece de ieri și de azi! 11.55 Știința la zi | 12.00 Buletin de știri ! 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Estrada melodiilor [ 13.00 Radiojurnal­­ 13.15 Concert de prînz j 14.00 Buletin de știri­­ 14.05 Muzică populară i 14.30 Odă limbii române. IAȘI JOI 22 APRILIE Program de seară 17.00 Buletin de știri ; 47.10 Pe portativul undelor, melo­dia preferată ; 17.45 Panora­mic economic­­ 18.00 Fono­teca melomanilor; Invitatul emisiunii i medicul Paul Trosc din Iași! 18.30 Odă limbii române ; 19.00 Radiojurnal ; 19.15 Piese executate de fan­fară ; 19.30 Estudia­ntina ; 20.00 Șapte arte; VINERI, 23 APRIME Program de dimineață 60 Buletin de știri; 6.05—8 Radiomatineu. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panora­mic (tel. 12247) ! „Căpitanul Florian* — cineaștii din R.D.G. vă propun o comedioară „de epoca* I protagonist­i Man­fred Krug (10 : 15 ! 17,30! 20) — Pietricica (teL 12404) : „Un italian în America“ — „­italianul* este Alberto Sordi; tot el este și.. regizorul filmului — o comedie în care îl are partener pe Vittorio De Sica (10,30 I 14,30 , 16,30­­ 18,30, 20,30). ROMAN — 23 August (tel. 1572): „Mihai Viteazul* -film românesc de istorică, reînviind pe inspirație ecran figura marelui domnitor ro­­mân aprig luptător pentru Li­­bertate și Independență națio­nală (9,30; 15, 19) — Victoria (tel. 1770) : „Bătălie pentru Alger“ — frescă plină de dramatism a unuia dintre principalele episoade ale luptei poporului algerian pentru independență (17,30 i 18 ; 20,30). TIRGU NEAMȚ — Victoria (tel. 306) : „Omul din Sierra“ — un excelent western de atmosferă, al cărui protagonist este Marlon Brando (16 , 18 , 20). TARCAU : „Canarul și vis­colul" — un emoționant film despre lupta tinerilor ute­­ciști ilegaliști români realizat în regia lui Radu Gabrea (16, 18, 20). V

Next