Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-06-10 / nr. 1024

TRIFOLIENELE și celelalte plante furajere să fie strînse neîntîrziat! In multe cooperative agri­cole, acest imperativ a fost in­­teles, prima coasă fiind deja încheiată la Bîrgăoani, nești, Budești, Goșmani, Săvi­­l­u­­șești și apropiindu-se de sfîr­­șit în altele, printre care Bă­­lușești, Botești, Bozieni, Timi­­șești, Păstrăveni. Pe întregul tu­deț, coasa 1 a trifolienelor fost efectuată pe aproape 4000 a ha, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din suprafața to­tală existentă; în aceeași vreme însă, în alte cooperative, lucrarea — deși foarte urgentă — fie că n-a în­ceput, fie că se desfășoară în­­tr-un ritm cu totul nesatisfăcă­tor. în primul caz pot fi enun­țate cooperativele agricole O­­niceni, Pildești, Filioara, Gru­­măzești, unde pînă acum­ două zile nu se cosise încă nici brazdă, iar în cel de al doilea — o CAP Bîra cu numai 12 ha din 70, Bahna cu 15 ha din 112, Iz­voare cu 10 ha din 96 etc. Ce se așteaptă oare ? Nu se are în vedere experiența anu­lui trecut, cînd fînul rezultat din prima coasă a fost în cele mai multe cazuri de slabă ca­litate ! La CAP Dobreni, care deține 80 ha cu trifoliene, luni încă nu începuse coasa din lipsă de oameni. Cositoarea me­canică, aflată în dotarea sec­ției de mecanizare, în loc să fie folosită aici, urmează ca abia săptămîna viitoare să fie revizuită și trimisă altor benefi­ciari, în vreme ce cooperativa umblă să angajeze oameni de prin alte locuri. Nu începuse această activitate nici la Bo­­deștii de Jos, deși însuși pre­ședintele cooperativei se plîn­­gea că aici există o mare în­cărcătură de animale pe unita­­tea de suprafață, din care cau­ză se simte în mod perpetuu lipsa de furaje. Ritmul încă nesatisfăcător al recoltării se datorează în bună măsură nefolosirii la întreaga capacitate a cositorilor meca­nice. Exemplul cel­ mai conclu­dent îl constituie S.M.A. Gru­­măzești (deservește vele agricole Filioara, cooperati­Bălță­tești, Ghindăoani, Grumăzești, Petricani și­­ cea) care are în dotare șase cositori ,nici una însă folosită pînă acum două zile. Aceasta, in vreme ce în alte zone ale județului cosito­­rile existente sînt insuficiente. Este absolut necesar ca în următoarele 2—3 zile recoltatul trifolienelor să se încheie. Lu­crul este posibil prin utilizarea integrală a mijloacelor meca­nice, prin mobilizarea forțelor necesare. De la caz la caz, să se practice în mod operativ intr-ajutorarea, cu precădere între secțiile de mecanizare. Paralel cu cositul, să se ur­­genteze strînsul și depozitarea producției. Fînul ținut prea mult în­­ brazdă se în­egrește, mucegăiește, pierzîndu-și cali­tățile nutritive. Trebuie spus dealtfel, că transportul din cîm­p și depozitarea sînt rămase în urmă. Deosebit, de eficiență este us­carea cu ajutorul electroventi­­latoarelor. Fînul adu­s înainte de a se fi uscat complet în brazdă, depozitat și­ uscat în continuare cu ajutorul curenți­lor de aer cald, își păstrează întreg aparatul foliaceu, cel mai bogat în substanțe vitami­­nice. Deci peste tot unde e­­xistă, cele circa 50 electroven­­tilatoare să fie folosite fără în­trerupere, ziua și noaptea. Și o altă chestiune , datorită umidității abundente, s-a dez­voltat o bogată masă vegeta­tivă spontană pe zone, în gră­­dinile de legume, în perimetre­le sectoarelor zootehnice și în alte locuri, masă vegetativă care se irosește fără folos. Să se ia măsuri pentru recoltarea și depozitarea urgentă a acesteia. Acolo unde cantitățile a recoltabile sînt mai mici sau în locuri depărtate, deci nee­ficiente la nivelul cooperative­lor agricole,­ să se cooperatorilor pentru repartizeze acoperi­rea nevoilor din gospodăriile personale — avîndu-se bineîn­țeles în vedere criteriul parti­cipării la muncă. Insilozarea furajelor la CAP Botești, Produse ale metalurgiștilor romașcani la tîrguri și expoziții internaționale De la Cairo la Dar Es Sa­laam, de la Kinshassa la Bar­celona și de la Budapesta la Düsseldorf — acesta este dru­mul parcurs, In numai cinci luni care au trecut din acest an, de mașinile-unelte produse la întreprinderea mecanică din Roman. Trigutile și ex­pozițiile internationale la care unitatea a participat, atct in anii trecuți și mai ales in primele luni ale acestuia, au constituit tot­alitea posibili­tăți de cunoaștere a capaci­tăților tehnice de creație ele industriei noastre constructoa­re de mașini, și mai ales, un mijloc de confruntare cu exigențele pieței mondiale. Experiența s-a dovedit mai mult de­cit utilă: noi bene­ficiari din străinătate, printre care firme din Pakistan, Iran, Ceylon, India și R.F. a Ger­maniei, au încheiat contrac­te cu uzina romașcană, in vederea livrării unor tipuri de mașini-unelte care s-au bucurat de unanime aprecieri din partea specialiștilor, apoi o serie de beneficiari și-au exprimat dorinta de a cola­bora la realizarea unor mașini care să vină la întîmpinarea cerințelor lor, cum este cazul unor arme din R. P. a Germa­niei. Participarea la tir gurile și­ expozițiile economice a des­chis metalurgiștilor din Roman și perspectiva unor noi benefi­ciari din Africa, Asia și Euro­pa, conturîndu-se posibilitatea Încheierii unor contracte cu Malaezia, Nigeria, Congo sau Albania ca să nu enumerăm decit țările cu care se poartă actualmente tratative. Mașini­le care au întrunit cele mai elogioase aprecieri ale spe­cialiștilor la aceste confrun­­tări și care de altfel, sunt cele mai solicitate la export sunt cele de rindeluit la grosime, de șlefuit, de îndreptat, frezai, găurit, scobit și cepuit. Recent, de la întreprindere au plecat la o altă expoziție interna­țională, la Moscova — alte trei tipuri de mașini-unelte : un strung pentru lemn, remar­cabil prin simplitate și ușurin­ță de lucru ; o mașină de rin­­deliiil la grosime și una de șlefuit cu bandă orizontală, care pe lângă înaltul grad de tehnicitate mai dispun și de o mare productivitate. Viitorul apropiat rezervă u­­nității din Roman posibilitatea unor noi prezențe la Kuala­ Lumpur, Salonic, , Zagreb, Pe­kin, Alger și Plovdiv unde industria noastră constructoa­re de mașini își va spori prestigiul și reputația cîștiga­­te în anii anteriori, rmummitiumn/muumi/Humuummuummumuumnumri 1 I în interiorul ziarului PAGINA ECONOMICA Itmmmummmmmmn Hm­mimnmum­mmmmuuimiHnHni- ■ ■ ■ Vizita delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU in R.P.D. Coreeană Sosirea la Phenian Capitala Republicii Populare Democrate Coreene a întîmpi­­nat sărbătorește, cu sentimen­te de caldă prietenie, delega­ția de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat. Vizita oficială de prietenie a delegației țării noastre este a­­preciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil în evo­luția ascendentă a relațiilor de prietenie și solidaritate mili­tantă dintre cele două partide și state frățești, ca o înaltă expresie a legăturilor profunde care unesc popoarele român și coreean. Ca o reflectare a aces­tor sentimente, cuvintele „prie­tenie", „coeziune" sunt înscrise sub imaginea a două mîini strînse viguros pe fondul dra­pelelor îngemănate coreean și român. Asemenea panouri do­mină traseul pe care înalții oaspeți urmează să-l parcurgă și de-a l­ungul căruia s-au înși­ruit sute de mii de oameni, încă din primele ore ale dimi­neții. Aceeași atmosferă domnește la aeroportul festivă Sun An, unde au fost arborate pre­tutindeni drapele de stat ale Republicii Socialiste și Republicii Populare România crate Coreene. Numeroși De mo­meni ai muncii au venit ca­cu portrete ale tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Kim Ir Sen, cu panouri pe care sunt înscrise u­­rări de bun venit, cuvinte de salut închinate prieteniei dintre popoarele român și coreean: „Trăiască Partidul Comunist Român", „Bun venit delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste condusă de tovarășul România, Nicolae Ceaușescu". Baloane uriașe au ridicat deasupra aeroportului steaguri ale României și Core­ei, precum și lungi eșarfe de mătase cu urările : „întîmpi­­năm cu căldură solia de priete­nie a României". „Trăiască prietenia și coeziunea frățească statornicite între poporul co­reean și poporul român“. Orele 11.30. Avionul românesc își face apariția oficial pe cerul Phenianului, însoțit de reactoare ale forțelor aeriene militare coreene, care au alcă­tuit o escortă de onoare de la frontiera țării. Salutați cu puternice apla­uze, cu ovații și uralele mulți­mii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, membrii delegației române coboară sca­ra avionului. Ei sînt întîmpi­­nați cordial de secretarul general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetu­lui de Miniștri, tovarășul Ir Sen, împreună cu soția Kim sa, Kim Săng E. Conducătorii de partid și de stat ai celor două țări își string cu căldură mîi­­nile. Tovarășul Kim Ir Sen salută, apoi, pe membrii delegației de partid și guvernamentale româ­ne — tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al CC. al P.C.R., preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru Comitetului Executiv, al Pre­al­zidiului Permanent, secretar al C. C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar și Comitetului municipal de partid București, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secre­tar al C. C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C. C. al P.C.R., prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe. Un­ grup de pionieri, îmbră­cați în costume naționale co­reene, înconjoară cu voioșie pe oaspeții români, le oferă buchete de flori. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa se fotografiază împreună cu pionierii. Ceremonia oficială a sosirii delegației este marcată de mo­mentul solemn al intonării im­nurilor de stat ale României și Coreei, în timp ce sunt trase 21 de salve de artilerie în cinstea delegației române, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Kim Ir Sen și Ion Gheorghe Maurer trec în revistă unitățile de infante­rie, aviație și marină care al­cătuiesc garda de onoare alini­ată pe aeroport; în continuare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți oaspeți români sunt salutați de personalitățile coreene venite în întîmpinarea delegației române: Kim Ir, Pak Seh Der, Kim Jang Gin, O Jin­g, membri ai comi­tetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Ten Dimn Thenk, Yang Hyong Sep, Im Man Ghen, membri supleanți ai Co­mitetului Politic, Kan Rian Uk, vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme, Pek Yam Un, președintele A­­dunării Populare Supreme, Hă Dam, ministru de externe, pre­cum și Kang Jăng Săp­ amba. (Continuare in pag. a (V.a) II în pagina a IV-a Comunicatul comun româno-chinez Plecarea din Pekin a delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU DEZVOLTAREA ORAȘULUI în centrul preocuparii consiliului popular Noul cincinal va aduce și ora­șului Tîrgu Neamț transformări înnoitoare. Numai în anii 1971— 1972 se vor realiza aici obiecti­ve economice, social-culturale, comerciale etc. în valoare de peste 34 milioane lei. întreaga populație a orașului se intere­sează de amplasamentele noi, potrivit schiței de sistematizare și detaliilor deja intrate în apli­care, de lucrările de urbanis­tică întreprinse, dintre care cea mai importantă este alimenta­rea cu apă potabilă, de amena­jările turistice care se au în vedere. Consiliul popular comitetul său executiv — sub îndrumarea Comitetului orășenesc de partid și a Consiliului popular jude­țean— consideră conducerea în­tregii opere de dezvoltare a orașului drept obiectiv princi­pal, central, al activității sale. Nu numai dezbaterile în ședin­țe de comitet executiv sau în se­siuni, dar întreaga muncă de zi cu zi, pe teren, a membrilor comitetului, în frunte cu pri­marul orașului, a comisiilor permanente, a celorlalți depu­tați este dirijată în același sens. Consiliul popular a sprijinit și sprijină beneficiarii de inves­tiții și constructorul (Șantierul nr. 2 Roman al I.J.G.M.) în asi­­gurarea cu documentații, tere­nuri pentru amplasamente des­chiderea la timp a finanțărilor, forța de muncă necesară pe șantiere, crearea condițiilor de cazare și masă pentru salariați. In continuare s-au stabilit grafi­ce de execuție pe baza cărora președintele consiliului popular, membrii comisiei permanente de arhitectură și sistematizare, a­ M. ASMARANDEI (Continuare In pag. a (l-a) Conștiința ne tineri în boxa inculpaților așteptînd verdictul instantei. Este firesc sa ne întrebăm : cum, prin ce împrejurări au a­­juns acești copii, la vîrste atît de fragede să comită fapte antisociale, pedepsite de legea penală ? Oare responsabilitatea acestora, care a ajuns să fie în­cadrată în articole din Codul penal, nu trebuie să ne implice responsabilitatea și conștiința, mai mult decit se întîmplă de obicei ? Părinți, educatori, o­­pinia publică... Evident, orice atentat la valo­rile materiale sau spirituale ale societății noastre, la integrita­­tea propri­etății socialiste, a drepturilor oricărei trebuie reprimat fără persoane, cruțare, întotdeauna, însă, încerci o strîngere de inimă atunci cînd vezi cuprinse între coperțile unui dosar un noian de date despre un întreg complex moral deficitar a cărui victimă este un copil. Copii intre 14 — 15 ani, deve­niți ‘ infractori ! Privindu-i, ni­­mic nu-i­ trădează că ar fi ast­fel, afară doar de ușoara umbră­­ ce le întunecă limpezimea ochi­lor , un regret s­au poate o re­semnare 'după o experiență tristă, prematură și nedorită, își mai acuză — justificare inutilă — prieteniile, înțelege­rea reciprocă și adeziunea pen­tru cele mai nepermise fapte t infracțiunile au ajuns treptat pînă aici. Întîi lipsa de la școală, apoi repeten­­ția, fuga de acasă vagabonda­jul, furturile... De la prima aba­tere pînă la infracțiune n-a fost decit un pas. La aceasta au con­curat lipsa de supraveghere a părinților, lipsa unei înțele­geri oportune din partea celor chemați să vegheze asupra com­portamentului lor. Precizăm că nu este vorba de înclinații psihologice maligne, de tulburări de comportament. Toate actele medicale de con­trol, arată că, atît Airinei Cieor­­gel, cit și Palade Vasile, Mihail Dumitru și­ Volcinschi Petru, toți din municipiul Roman, își păstrează discernămîntul față de faptele comise. „Portretul“ fie­căruia dintre ei, așa cum se desprinde din actele dosarului, din declarațiile părinților și ale martorilor, din fișa de anchetă socială a autorității ■ tutelare, este semnificativ în acest sens.­­Airinei Georgel, 15 ani, frecventat școala doar pînă în a clasa a VI-a, pe care a trebuit să o repete, consecință a dez­interesului total față de școală. In locul școlii, neoprit și neîn­drumat la timp, a ales vagabon­­dajul. Apoi a început să fure, întîi din agoniseala părinților, cheltuind banii pe țigări, bău­turi alcoolice și jocuri de noroc, apoi de la alții... Din cercetă­rile efectuate de către organele de miliție rezultă că, in primă­vara acestui an minorul a in­cendiat un imobil particular , în luna noiembrie anul trecut sustras împreună cu Palade Va­­a­sile, de aceeași vîrstă, suma de 2500 lei de la unitatea nr. 25 Roman, este coautor al fur­tului din data de 30 ianuarie 1971 la chioșcul CLF nr. 10 Roman de unde a luat băuturi alcoolice și bani (prejudiciu, peste 1000 lei), Mihail Dumitru, 14 ani a ră­mas repetent tot în cl. a VI-a, a părăsit și el școala, a fugit de acasă (dormind prin subso­lurile blocurilor­­ și pivnițele caselor învecinate) și a început să vagabondeze prin diferite o­­rașe din țară, fiind adus acasă de mai multe ori de către mi­liție. Și el este participant la furtul de la chioșcul CAP nr. 10 Roman. ,­ ­ Volcinschi Petru, 14 ani, încă elev în cl. V-a a Școlii elemen­tare nr. 7 Roman. Scăpat de sub autoritatea și supravegherea părinților, a intrat în anturajul lui Palade, Airinei și Mihart. Consecința­­ a inceput să lip­sească de la școală, apoi de a­­casă. A fost cercetat de mili­ție pentru că a dat foc gar­dului unui cetățean, apoi a dat foc hainelor cu care era îm­brăcat un copil. Este de aseme­nea coautor al furtului de la chioșcul CNF nr. 10 Roman. Fapte triste, consecințe triste. Acționîndu-se în conformitate cu dispozițiile legii nr. 3/1970, Comisia pentru ocrotirea mino­rilor a luat măsura internării lor în cadrul unei școli specia­le. Au ajuns, deci, în fața instan­ței. Răspunsul lor nu va putea constitui o justificare. Și toc­mai aceasta ne face să plecăm ochii — în calitate de părinți, de educatori sau simpli cetă­țeni. Să nu uităm că fiecare din­tre­ noi suntem­ răspunzători pentru aceasta. I.­POP, procuror, la Procuratura locală Roman Pe teme de educație « Curier CONFERINȚA O interesantă manifestare culturală are astăzi loc la Tîrgu Neamț. La orele 18, Casa de cultură din localitate găzduiește întîlnirea dintre admiratorii operei lui Lucian Blaga și lectorul­­ universitar Constantin Marin de la Facul­tatea de filozofie a Universi­tății „AL I. Cuza“ din Iași, care va conferenția despre „Filozofia lui Lucian Blaga“. Întîlnirea va fi urmată de un film artistic. SECȚIE MODERNĂ DE PEDIATRIE In cadrul complexului spi­­talicesc din Piatra Neamț, Șantierul nr. 1 al I.J.C.M. a început — și continuă în ritm susținut — construirea unei secții de pediatrie care va fi data în funcțiune în acest an. Valoarea lucrărilor și acestei secții — care va dotării avea 180 paturi precum și condiții moderne de circuit și funcțio­nalitate — este de aproape 2 milioane lei. ÎN DEZBATERE : RESPECTAREA REGULILOR DE COMERȚ Consiliul municipal al sindi­catelor Piatra Neamț, în co­laborare cu organele Direcției comerciale județene, a organi­zat ieri, 9 iunie a.c., în sala Casei de cultură a sindicate­lor din localitate, o adunare a lucrătorilor din comerț în care, valorificîndu-se o ini­țiativă mai veche dar extrem de eficientă, au fost prezen­tate, atît în fața organelor care au datoria să controleze cit și în fața celor în culpă, defi­ciențele descoperite de con­troalele efectuate în unitățile comerciale din municipiu, in­­sistîndu-se asupra unei mai bune aprovizionări și deser­viri a populației, precum și a practicării corecte a reguli­lor de comerț. (Continuarea curierului in pag. a lll­ a) É

Next