Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)

1971-07-22 / nr. 1060

VCR ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR­ JUDEȚEAN ANUL IV., NR. 1060 JOI, 22 IULIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Extinderea schimburilor doi și trei - frînată de inerție și comoditate Nu este greu de constatat că aproape în toate unitățile in­dustriale, mașinile și utilajele, atît din secțiile de bază, cît mai ales din secțiile auxiliare, nu sînt folosite nici două tre­imi din timpul de lucru al u­­nei zile calendaristice. Fac ex­cepție de la această situație doar fondurile fixe aflate în secțiile de producție cu foc continuu. Atragerea utilaje­lor în activitatea de producție o perioadă cît mai mare din timpul disponibil nu este nu­mai o premiză pentru a se ob­ține sporuri importante de pro­ducție, în unitatea ei, în primul rînd, o respectivă­ obliga­ție a întreprinderilor, care au datoria să folosească cît mai judicios fondurile încredințate de stat, fonduri obținute prin eforturi colective, prin impor­tante cheltuieli de muncă so­cială. Din discuțiile pe care le-am avut în ultimele zile cu fac­tori de răspundere de la cele două întreprinderi mecanice din județul nostru, am consem­nat cîteva idei valoroase, care lasă să se întrevadă faptul că, atît întreprinderea mecanică Roman, cît și întreprinderea mecanică „Ceahlău" din Piatra Neamț, și-ar putea îmbunătăți Indicii de utilizare extensivă la utilajele aflate în dotare, chiar în condițiile existenței u­­nor premise nefavorabile. De­sigur, trebuie reținut faptul că rezultatele superioare, care s-ar putea obține în exploata­rea utilajelor, se bazează în primul rînd pe atragerea în sfera producției a acelor fac­tori care favorizează extinde­rea coeficientului de schimburi și care au o forță mult mai puternică decât cei cu o in­fluență negativă. Se pune întrebarea: care o grupă de factori primează în modul de gospodărire al mași­nilor si utilajelor? Vom înce­pe cu cîteva date statistice. La întreprinderea mecanica „Ceah­lău", coeficientul de schim­buri a oscilat anul acesta, de la o lună la alta, între 1,73 și î ,82; în secțiile auxiliare, ni­velul este mult mai scăzut: în­tre 1,37 și 1,43 schimburi. Si­tuația nu este prea mult deo­sebită nici la întreprinderea mecanică Roman, unde coefi­cientul la care ne referim os­cilează în aceeași perioadă în jurul cifrei de 1,9 schimburi. Și aici există o mai slabă fo­losire a utilajelor din secțiile auxiliare, față de cele din sec­țiile de bază. De ce ? Oare strungurile, frezele, ferăstraie­­le mecanice și celelalte mașini aflate în secțiile auxiliare sunt mai sensibile, nu rezistă la a­­celeași eforturi pe care le su­portă suratele lor din secțiile de bază ? Nu-i vorbă, nici ma­șinile unelte din aceste ultime secții nu sunt scutite de astfel de menajamente. Explicația nivelului scăzut al coeficientului de schimburi tre­buie căutată în faptul că cei investiți cu stabilirea progra­­melor de lucru ale utilajelor caută deseori tot felul de jus­tificări în sprijinul situației actuale, în loc să manifeste ini­țiativă pentru găsirea unor mij­loace tensivă eficiente de folosire ex­a utilajelor Să vedem în cele ce urmează, cîteva din aceste „argumente" și cît sunt ele de solide. Primul dintre ele ar fi nu­mărul limitat al muncitorilor care manevrează mașinile. Dacă la un moment dat utilajele lu­crează în două schimburi, atră­­gînd întreaga forță de muncă aflată la dispoziție, programa­rea lucrului în schimbul treilea, spun ei, ar necesita în­al­ță un număr important de muncitori. Continuînd lanțul­ factorilor cu influență negati­­vă, ei arată că cel ce ar avea intenția să programeze extin­derea schimbului III, riscă să realizeze un schimb cu un ran­dament mai mic cu circa 70 la sută decit cel obținut în schim­bul de dimineață. Dar nu numai atît. Echilibrarea producției în cele trei schimburi ar presupu­ne existenta unei proporționa­­litați între diferitele categorii de pregătire profesională ale muncitorilor. Ori cum cei cu calificare înaltă sunt mult mai puțini decât cei cu categorii mici, de puțin timp ieșiți de pe băncile școlilor, ar rezulta că programarea în trei schim­buri a tuturor acestora ar duce la obținerea unei mai mari cantități de produse realizată de cei cu o calificare scăzută, de­pășind cu mult necesarul între­prinderii la asemenea piese. La acestea, se mai adaugă și fluctuația forței de muncă, care împiedică organizarea unei ac­tivități cu bună stabilitate în cele trei schimburi. Dar, există, cum spuneam și cealaltă grupă a factorilor, la care de fapt trebuie să apeleze cei investiți cu organizarea ac­tivității productive pentru re­alizarea obiectivelor stabilite P. TOFAN (Continuare in pag. a II-a) Profil de cetate modernă. Comb­inatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț, etalon al marilor verticale ale chimiei­ socialiste. Foto: P. ȘIMON curier PREGĂTIRI PENTRU „SĂRBĂTOAREA RAZBOIENILOR“ Aflată la cea de a patra e­­diție, „Sărbătoarea Războieni­­­­lor“, organizată în fiecare­­ vară în ultima decadă a lunii iulie de către Comitetul jude­țean de cultură și artă Neamț și Casa județeană a creației populare, cunoaște în aceste zile premergătoare atmosfe­ra pregătirilor febrile. Războ­­ienii vor deveni locul unde își dau întâlnire, duminică 25 iu­lie­­ a.c., aproximativ 300 de artiști amatori, cuprinși în 20 de formații corale, de dansuri, grupuri vocale, tarafuri și or­chestre de muzică populară, cu soliști vocali și instrumen­tali, venind din 11 comune învecinate (Ștefan cel Mare, Girov, Dragomirești, Tupi­­lați, Țibucani etc). De aseme­nea, se va avea în vedere nu numai latura artistică a ac­țiunii, ci și cea sportivă. Toa­te vîrstele vor fi prezente, printre nelipsiți figurînd și fiii satului. Serbarea în aer liber va în­­­­cepe la ora 10, în parcul din Războieni. Concomitent, se va desfășura o autentică pa­radă a portului popular din zona Neamțului. DIN PROGRAMUL VACANȚEI PIONIEREȘTI A doua jumătate a acestei săptămîni înscrie noi puncte de interes în programul va­canței­­ pionierești. Deosebit de interesantă se anunță, de pildă, excursia pe care o vor întreprinde pionie­­rii­ din Tazlău în zonele limi­trofe ale comunei. Cu acest prilej, ei vor colecta piese fol­clorice și etnografice pentru muzeul școlar. De o altă ex­cursie, în nordul Moldovei, vor beneficia, începînd de mîine, echipajul pionieresc „Arcașii lui Ștefan cel Mare"­­ de la­ Școala generală din Va­duri. Sîmbătă, 24 iulie, o instruc­tivă întîlnire între profesori și promoțiile mai vechi de e­­levi va avea loc la Școala ge­nerală nr. 4 din Tîrgu Neamț, în cinstea evenimentului, pio­nierii școlii au pregătit o ser­bare cîmpenească în care fo­cul de tabără va fi unul din­­ momentele cele mai intere­sante. CAMPIONATUL DE ȘAH AL MUNICIPIULUI PIATRA NEAmȚ In zilele de 23—25 iulie a.c. în sala mică a Casei de cultu­ră a sindicatelor din Piatra Neamț va avea loc Campiona­tul de șah al municipiului Piatra Neamț organizat de Casa de cultură și Consiliul județean pentru educație fizi­că și sport. La concurs, do­tat cu o cupă și diferite pre­mii i, pot participa toți iu­bitorii acestui sport, indife­rent de ocupație și vîrstă. ATELIER DE CONFECȚII METALICE Pe stida Bicazului din mu­nicipiul Piatra Neamț, în locul fostului garaj al stați­ei de salvare, au început lucrările de amenajare a u­­nui atelier de confecții me­­și — în perspectivă — meca­nică fină. Aparținînd coo­perativei­­ meșteșugărești „De­servirea", noul atelier va executa diverse lucrări pen­tru populație și va coopera cu unitățile industriale din județ. (Continuare in pag. a W• PROLETARI DIR TOATE TARILE URlȚMiAl C.E.I.L. Piatra Neamț Cu planul pe 7 luni îndeplinit E la capătul celei de a doua decade din iulie, forestierii din județul nostru raportează îndeplinirea planului produc­ției globale și marfă. Până la finele lunii, se vor putea rea­liza peste prevederi o pro­ducție globală de 31 milioane lei și o producție marfă de 36 milioane lei. Se cuvine remar­cat faptul că planul a fost în­deplinit și pe sortimente, înre­­gistrîndu-se depășiri de 65.000 m.c. la bușteni de rășinoase, 10.000 mc. la bușteni de fag, aproape 10.000 mc. la cheres­tea de rășinoase și 1.600 m.°­ la cherestea de fag. Sînt create astfel condiții optime pentru realizarea exemplară a anga­jamentelor asumate în între­cere. Ii Faim­a a ll-a PAGINA . ECONOMICA Vacanța-timp al educației După un adevăr al pedagogiei, vacanța nu întrerupe proce­sul educativ, ci, prin necesitatea și natura ei obiectivă, expri­mă, ea însăși, coerența acestuia. Iată de ce, urmărind revitali­­zarea fizică și intelectuală a elevilor, vacanța nu aparține ex­clusiv jocului spontan, divertismentului mărunt, ci este de fapt un timp al școlii, urmînd cu discreție împlinirea idealului edu­cațional. Cu aceste gînduri am încercat, zilele trecute, cunoașterea datelor esențiale ale vacanței romașcane, așa cum organizato­rii au conceput-o pentru cele cîteva mii de beneficiari. Ni se recomandă clubul elevilor o sală de sport destinată se­rilor de dans, o bibliotecă în­cuiată, cîțiva elevi „omorînd" timpul prin curtea liceului nr. 2 — pe unde, după lungi avata­ruri descoperi și clubul —, o vagă și pitorească programare a „marilor" lui ambiții: de cinci ori pe săptămînă cele sportive (la ștrand, între­căci tot există unul, la pentru că și Â>­a...), de școală, două ori — dans. Atît. Nimic mai simplu și o intensă activitate se des­fășura, în ziua vizitei noastre, la Casa pionierilor. Ne-a încân­tat, pur și simplu, întîlnirea cu pionierii care activează în cercul de carturi, cu membrii echipajului „Șiretul“, care, sub îndrumarea maistrului Ioan (Continuare in pag. a all­a) mai comod pentru organiza­tori — comitetul municipal al UTC. Ne-am fi așteptat ca, la o scurtă perioadă de timp du­pă apariția unor documente de fundamentală însemnătate pen­tru activitatea de educație a maselor, a tineretului, să a­­flăm și aici acțiuni menite să stimuleze dezbaterea și apro­fundarea acestora, înțelegerea sensului lor adine obiectiv. Așteptăm nu programe plicti­coase și lungi, ci manifestări interesante, variate, care să stimuleze, alături de dispoziția pentru divertisment, preocupă­rile și pasiunile grave ale ti­nerilor, interesul real pentru propia lor desăvîrșire. Real, căci este o simplă prejudecată afirmația : „sînt preferate acți­unile sportive, distractive, dan­sul", care ni s-a furnizat. O discuție purtată cu un număr de elevi a fost pentru noi edi­ficatoare. Rămîne doar să o întrețină­­ și Comitetul munici­pal Roman al UTC. Și, mai a­­les, să-i dea expresie practică. Pionierii, între două expediții PARALEL CU RECOLTĂRILE Să se livreze urgent cantitățile de cereale contractate Odată cu începerea recoltă­rii cuiburilor de vară — orz, grîu, mazăre ș.a. — cooperati­vele agricole au obligația să livreze statului cantitățile de produse controlate, precum și plata în natură cuvenită pentru muncile mecanice, în acest mod se asigură în bună măsură fondul central de produse a­­groalimentare necesar pentru hrana populației țării, pentru industrializare și pentru ex­port. în baza contractelor încheia­te, cooperativele agricole au primit, încă din primăvară im­portante avansuri bănești, ne­cesare retribuirii muncii și pentru efectuarea unor tuieli legate de procesul chei­de producție. Apare deci clar, că livrarea produselor constituie o obligație contractuală și o înaltă datorie patriotică, de care — deși recoltările sunt­ a­­bia în fază de început — ma­joritatea cooperativelor agri­cole se achită conștiincios. Au intrat deja în bazele de recepție din noua recoltă 1.600 tone orz, 2.000 tone grîu și primele­­ cantitâți de mazăre. Unități ca: ZăHești, Săvinești, Piatra Neamț, Sagna, Gîdinți, Tămășeni, Ion Creangă, Bălu­­șești, Secueni, au livrat baze­lor de recepție importante can­tități de orz (unele acoperin­­du-și integral obligațiile la a­­cest produs) și de grîu. Au intrat deja în baze primele cantități de mazăre. Comparînd volumul livrărilor cu stadiul recoltării și trederi­­șului (orzul s-a recoltat în întregime, iar griul de pe circa 1600 ha) situația poate fi apre­ciată ca bună. Este însă nemul­țumitor faptul că n-au fost li­vrate încă 450 tone de orz, până la acoperirea integrală a con­tractelor și plata muncilor. Insistăm asupra problemei, mai ales pentru faptul că tim­pul este bogat în precipitații și, în consecință, producția de boabe are umiditate mare. Li­­vrînd direct de la combine can­titățile care revin statului, coo­perativele agricole își spațiile de depozitare rezervă pentru cantitățile proprii, păstrate pen­tru sămînță și retribuirea în natură a muncii. In acest fel, producția se poate păstra mai bine, înlăturîndu-se pericolul­­ de incingere și compromitere a recoltei obținute. La rîndul lor, toate bazele de recepție din ju­deț dispun de Uscătoare pentru cereale și de spatii de depozita­re corespunzătoare, astfel că produsele se pot păstra în cele mai bune condiții. De altfel, sun­tem­ informați de către condu­­cerea întreprinderii de valorifi­care a cerealelor, că produsele pot fi livrate cu un grad de u­­miditate care depășește condi­țiile STAS pîna la limita­­ de in­­registrare a aparatelor. In concluzie, cerința de a se achita prompt, fără nici un fel de întîrziere obligațiile contrac­tuale, coincide cu interesul pro­ducătorilor, care economisesc­ astfel forță de muncă la opera­ția de încărcat — descărcat și își rezervă spații suplimentare de depozitare pentru cantitățile proprii de cereale. CAP: Dulcești: Moment din bătălia recoltării griului, desfășurată din plin în aceste zile pe ogoarele județului. Foto i C. SCARLAI Șantier: Noua Fabrică de zahăr din Roman, rod al hărniciei de zi cu zi, a constructorilor. JS Bugetul de timp al consumatorului­ grevat de deficiențele din comerț Fără îndoială, putem afirma că în ultima perioadă, unitățile comerciale de stat, îndrumate și sprijinite de Comitetul exe­cutiv al Consiliului popular mu­nicipal Piatra Neamț, au abor­dat și rezolvat în mod princi­pial, în lumina liniei politice­ a partidului și a intereselor gene­rale ale colectivității, probleme­le ridicate de aprovizionare, desfacere, buna servire etc. Se conturează sensibil tendința creș­terii suprafețelor de vînzare, metodele rapide de desfacere, care permit legătura nemijloci­tă a consumatorului cu marfa, nivelul tot mai ridicat de de­servire. Pe bună dreptate, exigențele cumpărătorilor sunt tot mai ridi­cate. Ei cer să fie serviți co­rect, igienic, rapid. Or în aceas­tă direcție mai există carențe de ordin subiectiv. Astfel, sor­timentul ce se oferă cumpărăto­rilor la unele magazine nu re­flectă întrutotul posibilitățile și resursele de care dispunem ca volum și structură a fondului de mărfuri. Cazuri mai frecven­te s-au întîlnit la magazinul a­­limentar nr. 15, nr. 75, nr. 8 la unele­ unități de desfacere a le­gumelor și fructelor care nu prezintă spre vînzare sortimen­tul complet de mărfuri pretabil unităților. Așa, de exemplu, în timp ce în depozitul OCE Ali­mentara erau stocate cantități însemnate de preparate de car­ne, la unitătea nr. 5 și nr. 15 aceste produse lipseau, deși erau mult solicitate. In ceea ce privește eficiența magazinelor există diferențe mari , între ele, chiar între uni­tățile comerciale cu același pro­fil și suprafață, mai ales în ceea ce privește­­ nivelul vînză­rilor medii pe un lucrător, e­­forturile nefiind echilibrate, ceea ce are desigur consecințe multiple asupra bugetului de timp al cumpărătorilor. Așa de pildă, lucrătorii din unitatea alimentară nr. 3 sunt obligați la un ritm de muncă mai în­cordat, ce depășește uneori li­mitele asigurării unui nivel ci­vilizat de deservire, în timp ce magazinul alimentar nr. 4 lu­crează cu o eficiență mai­ mică, raportat la totalul lucrătorilor și al spațiului de vînzare,­­ datori­tă unei slabe organizări interi­oare a procesului de vînzare. Cumpărătorul pierde încă mult din timpul său liber în procura­rea produselor de care are ne­voie, datorită atitudinii pasive a unor lucrători, care nu oferă și nu prezintă în mod activ, atră­gător, mărfurile existente. In mod obiectiv se creează niște perioade de vîrf în magazine (în terminarea programului de lucru, seara) dar în loc să se intervină cu promptitudine, for­țele sînt pulverizate la alte treburi minore. Așa stau lucru­rile la magazinul alimentar nr. 2 unde șefii de raioane, inclusiv cei din unitate, nu organizează și nu-și aduc contribuția, pen­tru a mări ritmul vînzării în aceste perioade, considerînd ca ceva , normal crearea cozilor. De asemenea, aprovizionarea ne­ritmică a unităților de desface­re, punerea în vînzare a unor produse nesolicitate sau nespe­cifice sezonului de consum, în­deosebi în domeniul alimentar, în comercializarea legumelor și fructelor, afectează în mare mă­sură bugetul de timp liber al cumpărătorilor. O obligație elementară a lu­crătorilor din comerț este res­pectarea normelor igienico-sani­­tare și asigurarea condițiilor ne­cesare păstrării și conservării mărfurilor. Cu prilejul ultimelor controale efectuate, s-au consta­tat abateri flagrante, încălcări grosolane ale normelor igieni­­co-sanitare. Magazinele alimen­tare nr. 17, 43 etc. datorită ne­­respectării normelor igienico-sa­­nitare, au primit dispoziție să fie închise, creîndu-se în acest fel greutăți cetățenilor din zo­na respectivă, în aprovizionarea lor. Ea desfacerea unui volum sporit de produse cu specific de consum sezonier și satisfacerea mai deplină a cererii populației cu cheltuieli minime de timp, o contribuție mai mare ar putea a­­vea comerțul mobil desfășurat prin tonete, auto-magazine etc., formă eficientă de comerț, că­reia la noi nu i se dă atenția cuvenită. Pentru înlăturarea acestor ne­ajunsuri, conducerile organiza­țiilor comerciale de stat, sub îndrumarea organizațiilor de partid și cu sprijinul organiza­țiilor de masă și­ obștești, vor trebui să acționeze, cu mai mul­tă energie în direcția formării conștiinței înaintate a colec­tivului de lucrători, formînd și modelînd caractere, evidențiind și stimulînd comportamentele înaintate, criticînd și luînd mă­suri exigente față de atitudinile reprobabile, care din nefericire mai există. Gică DUMITRU, prim-vicepreședinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popular municipal Piatra Neamț

Next