Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)
1971-11-25 / nr. 1168
\ * Pag. 2 ________________ CEAHLĂUL Din cartea de aur a cimentului I Străbat adesea drumurile Bircazului și de fiecare dată ceva, 4 irezistibil parcă, mă îndeamnă 7 a păși spre fabrica de ciment. 7 Am fost pe acolo încă pe timpul cînd înaltele-i coșuri i abia începuseră a fumega, am admirat iureșul neîntrerupt al cărăbușilor" ce adăugau noi cote colosului ce-și înălțau tăriile la Izvorul Muntelui. 1 martori la marile explozii din 4 cariera de calcar ce au cutremurat Cheile din încremenirea milenară, ca și la sărbătorile cimentiștilor prilejuite de multele drapele de frunz lași pe ramură și tară dobin- 4 dite în întrecerea celor maii buni. M-am pătruns de fiecare dată de un puternic sentiment de 4 stimă și prețuire pentru acești 7 oameni minunați, care în 4 greaua încercare cu piatra au ieșit de fiecare dată invingă 7 ton, silind-o să se metamorfozeze, să li se supună docilă, să devină aliată omului în i nobila-i muncă de transform Jmare a țării și a vieții sale. Bicazul, Fabrica de ciment 1 au fost și au rămas și o școală a muncii, a turpiării și căderii caracterelor, un exemplu viu al înaltelor virtuți morale și patriotice pe care un colectiv matur, bine închegat le cultivă la fiecare din componenții săi. Au plecat de-a lungul anilor din școala muncii Bicazului și a cimentului zeci 4 și zeci de oameni și nu are 7 cum. Maiștri, directori generali, șefi de sectii și servicii, miniștri, muncitori specialiști, cadre tehnice de certă valoare, cercetători, activiști de partid și de stat fac dovada la Birsești, Porțile de Fier, 7 București, Lotru, Piatra Neamț, 1 Brașov... a calităților de exemplari organizatori și conducători ai producției și vieții sociale, a priceperilor deosebite în ale meseriei dobîndite la Fabrica de ciment și 4 șantierele Bicazului Și înțeleg, în acest context, 4 de ce le venea atit de greu a tovarășilor din conducerea organizației de partid și tehnicat administrativă a fabricii să ne recomande cîtiva componenți ai colectivului acesteia, despre care să scrim în ziar. Sunt mulți, foarte mulți cei buni. 4 J dintre ei sunt soții Emilia și Ion Tîrtea — ambii șefi de secție în momentul de față, lă 7 cătușul Emil Tilincă și., zidarul 4 4 șamotor Cornel Neagu. Deosebiți ca înfățișare, în 7 tilnești în schimb la fiecare 7 nenumărate elemente și trasături ce-i situează pe același plan : gîndire matură, vorbă / chibzuită, modestie în aprecierea 4 telegere propriei activități, înconștientă a menirii 7 în viață a omului, spirit de 7 angajare ,mandamente fată de marile coale orînduirii noastre, dovada materială a îndeplinirii fără rezerve a datorilor profesionale și obștești. 1 * 1 Pentru Emilia Țîrtea începutul drumului în viată nu a fost ușor. Pornită dintr-o familie nevoiașă, ar fi vrut să urmeze o școală normală sau tehnică. Resursele materiale ale părinților nepermițîndu-i, a simțit în schimb ajutorul statului care i-a oferit, și nu numai ei, găzduire și hrană, îngrijire și posibilități de a învăța o meserie — și a-și face astfel un rost în viață — 1 într-o școală profesională. A terminat-o în 1952 cu calificarea de laborantă și de atunci a doua familie i-a devenit Fabrica de ciment de la Bicaz. Aici a făcut dovada cunoștințtelor și priceperilor însușite în școală și și le-a perfectionat urcînd treaptă cu treaptă in ierarhia muncii — maistrul și acum șefă de secție. Aici și-a cunoscut, soțul și tot aici 4 a trăit momentele deosebit de emoționante și de neuitat, 7 în viața fiecăruia dintre noi cînd comuniștii din secția în care lucra, în unanimitate, au hotărît că este demnă a fi 17 membră a partidului comunist. Și Emilia Tîrtea nu uită și nu va uita niciodată toate acestea. A trecut prin multe momente dificile, mai ales 4 pentru o femeie — lucrul în 4 ture, despărțirea pe un timp 7 îndelungat de copil, de soț — 1 atunci cînd a făcut școala 4 de maiștri la care a trimis-o 7 fabrica (și despre care trebuie să spunem că a terminat-o 4 excelent ( nota 10 la proiectul de diplomă), necunoscutul muncii de mare răspundere în calitate de șefă a secției azboiment, în care a promovat-o conducerea fabricii și organizația de partid, ca urmare a calităților sale politice morae și profesionale (și la care din nou trebuie să adăugăm că, după cum apreciază facerii autorizați ai fabricii, se schiță în foarte bune condiiuni), suspiciunile și persilările unora din foștii colegi de muncă, dar niciodată nu ;-a descurajat. Și-a pus o compresă rece la cap atunci cînd simțea că-i „plesnește" iar că, din cauza lucrului la rezolvarea zecilor și zecilor de exerciții și probleme de matematică, de fizică, de rezistenta materialelor, și-a înfrînat șuvoiul lacrimilor cînd o apuca lorul de familie, a trecut cu runtea unor vorbe sus peste usturimea răutăcioase, roșite de unii atunci cînd și-a nceput treaba casefă de echie dar a biruit. Și-a biruit reîncrederea în propriile-i fere și teama de necunoscutul muncii pe care o începuse, a uluit printr-o exemplară îndeplinire a sarcinilor profesonale, prin rezolvarea oportună și competentă, a obligaților de serviciu, printr-o comportare ireproșabilă în fairică și societate. A biruit și cepticismul acelor putini la număr ce așteptau să vadă ce va face, cum se va descurca noua și tînăra șefă de secție. ★ „Capul“ familiei Țîrtea este ;i ei șef secție, dar ceva mai proaspăt. A fost numit să conducă secția reparații elecrice și electrofiltre abia în ulte a.c., după ce de-a lungul a mai bine de 16 ani — deînd este în fabrică — și-a demonstrat cu prisosință virtuțile în ale meseriei și aptitudinile organizatorice. Cu el s-au petrecut lucrurile la fel ca și cu mulți din actualii conducători ai fabricii, secțiilor și serviciilor acesteia, ai formațiilor de lucru. Nu s-a pomenit de cum a terminat școala profesională și mai tîrziu pe cea de maiștri, sau, așa cum se mai spune, peste noapte, pus intr-un post de conducere, ci a trebuit mai întîi să arate pe viu — și a arătat din plin — că-și cunoaște meseria, că nu este o pasăre călătoare, dornică un cîștig doar de a muncă și ușor, că poate fi un bun organizator și conducător, că se poate face înțeles de cei cu care muncește cot la cot. Și viața arată că cei ce l-au învestit cu asemenea răspundere — comuniștii din conducerea fabricii și a comitetului de partid, colectivul de la electric care i-a făcut aprecierea activității — nu s-au înșelat. Unii au remarcat la el satisfacție și legitimă așteptare că poate să diriguiască bine treburile din sectorul încredințat și rezolvă cu promptitudine și deplină conștiință de cauză atribuțiile de serviciu, alții că-și găsește pe lângă obligațiile profesionale și completarea studiilor timp și pentru a participa cu toată ființa la multiple activități obștești caracteristice fiecăruia din colectivele noastre de muncă, și în sfîrșit alții — foștii săi colegi de muncă — că, deși are acum o mare responsabilitate tehnică și administrativă, a rămas același om atent în relațiile cu toți cei din jur, cumpănit în aprecieri, exigent dar drept și exigent în primul rînd cu sine, săritor la greu, bun, prieten atît la bucurie cît și la necaz. Colectivul de muncă al secției reparații electrice și electrofiltre este tînăr ,ca vîrstă. Aceasta nu-i însă pentru el un impediment în realizarea în cele mai bune condițiuni a obligațiilor ce-i revin privitoare la asigurarea bunei funcționări a instalațiilor electrice ale fabricii. Receptivitatea la nou, dorința ca fabrica, în care lucrează să se mentina și în viitor pe înaltele cote ale eficienței economice i-au determinat să se gîndească, să găsească soluții și apoi să le pună în practică pentru modernizarea instalațiilor electrice de la preconcasoare, cuptoare, azbociment... Și gîndul ca și fapta le este să nu se oprească aici ci să meargă mai departe, vizînd concret automatizarea unor procese de producție din fabrică prin forțe proprii.Și în toate aceste strădanii este încorporată și munca maistrului comunist Ion Tîrtea pe care partidul, comuniștii fabricii l-au învățat să nu se mulțumească niciodată cu ceea ce a făcut pînă la un moment dat, ci să se ocupe continuu de lărgirea orizontului său spiritual și tehnic, de însușirea a tot ce este mai înaintat în vremea noastră și a le pune în folosul poporului al cărui fiu este. Anul 1952 — anul intrării în funcțiune a Fabricii de ciment. Biroul serviciului personal este zilnic „asaltat". Vin cuptorari, concasoriști, morari, electricieni transferați de la fabrici de ciment mai vechi din țară, vin oameni de prin partea locului dornici de a deprinde meseria fabricării cimentului. Emil Tilincă, din Bălănești, este și el printre ei. Băiatul născut cu priviri scînteietoare de curiozitate la dorința lui, este angajat ucenic la atelierul mecanic și în scurtă vreme are carnet de lucrător la mină. Anii trec, copilandrul ajunge la maturitate, dar marea-i dragoste pentru meseria aleasă este neostoită. Se simte ca acasă printre multele și feluritele utilaje și instalații din secția * rampă unde lucrează de ani și l ani de zile, 11 doare cînd ceva 4 nu este în regulă la una din 4 ele și nu are liniște pînă nu o i pune la punct. ’ Deși aglomerat de multele 4 treburi profesionale și obștești, 1 fiind de-a lungul anilor secretar al unei organizații UTG, iar 7 astăzi membru al biroului organizației de bază de partid și 1 a comitetului sindical de sec 1 tier învață neîntrerupți își însușește și meseria de sudor electric și autogen, dă un examen de maistru în fabrică și reușește, face un curs de specializare la Sibiu, se înscrie la liceu la fără frecvență pentru completarea studiilor. Prin 1955—56 începe să lucreze la prima inovație, este încurajat și ajutat, devenindu-i o preocupare statornică. Realizează o îmbunătățire substanțială la mașinile de însocuit prin care se ridică considerabil productivitatea acestora; semnează împreună cu colegul său Costache Nichita de naștere al unei certificatul instalații de desprăfuire la strungurile secției azbociment; confecționează împreună cu Gheorghe Davidoiu, după idei proprii, o nouă mașină de însocuit și are o capacitate mai mult decit dublă față de cele vechi, ca acum pe masa de lucru să aibă iarăși, aproape în faza finală, alte două inovații care vor rezolva niște stringente nevoi ale secției. Se vor împlini în curînd 15 ani de cînd Cornel Neagu meșterește zi de zi cu ortacii din echipa pe care o conduce la cuptoarele de ciment și ușr ale fabricii. Cînd a fost solicitat de a lăsa Fienii, de unde își are obîrșia, și a veni aici nu a stat la gînduri. Și-a datteam*!a activă * - ținârătiS ? urii care ar#nevoie de meseriași buni și în branșa sa. Cîtva timp a fost, în fabrică, singurulrwiM8r șamotor calificat. A intîlnit însă cîțiva oameni care doreau și ei să învețe meserie și să facă treabă bună, și-au pornit laolaltă. Acuma sunt vreo 15, toti cu calificări înalte, și unde punei mina se cunoaște. Astăzi, de pildă, un cuptor de var i este șamotat cu 4 zile mai re- 4 pedg, ca în urmă cu cîțiva ani, și nu de mîntuială. Și dacă fabrica a reușit să dea suplimentar șantierelor țării an 4 de an mii de tone de ciment , meritul le aparține și lor, îii aparține și lui Cornel Neagu. Munca șamotorului nu este de loc ușoară. Pe lingă stăpînirea temeinică a tainelor 7 meseriei, ea implică și niște 4 eforturi deosebite. Samotorii 4 au direct contact cu focul cu 7 și jurnaliștii și nu rareori se întîmplă să intre în cuptoare la scurt timp după oprire, cînd temperatura este încă arzătoare, și ca după 5 minute 4 de lucru, cu șamota ce poate fi de 5 dar și 250 kg o bucată,să simți un fel de sfîrșeală pătrunzîmdu-ți tot trupul. 4 Și Cornel Neagu și coechipierii săi nu au ezitat niciodată cînd a fost vorba de interventii mai deosebite Au făcut-o și o fac considerînd-o ca ceva foarte firesc din partea lor. 7 Dar în meseria pe care o practică nenumărate Cornel Neagu a avut 4 satisfacții: multelor steluțe de fruntașin în trecerea socialistă li s-au adăugat cu anii medalii și ordine ale țării ca prețuire a muncii sale. Comuniștii fabricii au Cornel Neagu apreciat și ei la calitățile-i dea 4sebite și l-au investit cu mari răspunderi obștești — locțiitor al secretarului organizației de bază de la mecanic șef, membru al comitetului de partid pe fabrică și al biroului acestuia. Și ce poate fi mai minunat decit sentimentul utilității muncii tale, faptul că printre sute și mii de oameni ea nu trece neobservată. MUNCA SENS ȘI MĂSURĂ A VIEȚII Emilia finea Ion Tîrtea Emil Tilincă Cornel Neagu J FI ME 1/1 - factor activ in munca de educație (Urmare din pas), f) primul semestru al anului, participînd activ la acțiunile de înfrumusețare și bună gospodărire a municipiului, iar pînă la sfîrșitul anului s-au angajat să mai efectueze lucrări în valoare de 500.000 lei. Iată contribuția concretă a femeii din Piatra Neamț, conștiente fiind că educația se face prin muncă și pentru muncă, că exemplul personal al angajării în efortul constructiv al întregului popor, constituie adevăratul exemplu în munca de educație a tuturor femeilor și copiilor lor. Partidul nostru se preocupă permanent de creșterea rolului organizațiilor de masă în dezvoltarea democratică a vieții sociale, în afirmarea acestui rol în munca de educație. Preocupări sporite revin organizațiilor de femei, în scopul participării lor tot mai active la întreaga viață politico-economică și social-culturală a țării. Există o preocupare permanentă de îmbunătățire a condițiilor de muncă și de viață a femeii, perfecționarea calificării sale, promovarea în diferite funcții de răspundere a femeii care dovedește pricepere și capacitate organizatorică, temeinică pregătire profesională și politică, spirit de răspundere în îndeplinirea sarcinilor încredințate. Trebuie spus însă — în spirit combativ, intransigent, așa după cum ne învață partidul — că mai sunt, din păcate, familii unde femeia nu-și aduce contribuția majoră în munca de educație a copiilor. Nu mă refer numai la acele femei care duc o viață dezorganizată, lăsind copiii fără supraveghere, dar și la acelea care — avînd condiții materiale excelente — educă copiii în spirit mic burgheziud pun la muncă, la învățătură, ti co foloșesc, oferindu-le cadouri pentru o notă. . In acest fel copiii sînt obișnuiți să creadă că munca nu-i o obligație, un mod de existență, ci o satisfacție de o clipă, de căpătuială. Oare în Piatra Neamț nu sunt femei care-șî tin odraslele fără să facă nimic prezentîndu-se ani in șir la concursurile doar de admitere la facultate?... Chemăm femeile din municipiu să-și îndeplinească cu răspundere îndatoririle profesionale și cetățenești, dar totodată să se preocupe, avînd calitatea de mame, de creșterea și educarea copiilor lor in spiritul dragostei fată de patrie, al devotamentului și recunoștinței fată de partid, al respectului fată de muncă și înfăptuirile poporului, pentru a forma oameni demni și entuziaști constructori ai socialismului și comunismului. Personal, apreciez în mod deosebit expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU privind dezvoltarea conștiinței socialiste a întregului popor, expunere aprobată drept document all recentei plenare ; printr-un efort comun cu al miilor de femei din întreaga țară, ne vom strădui să traducem în viață aceste mărețe obiective educaționale, conștienții fiind că munca de educație nu-i o treabă de etapă, de conjunctură, ci-i un obiectiv permanent, propriu de altfel femeii române. Constructorii sunt optimiști AntiA.a. .tfr» (Urmare din pag. 1) O vie activitate se desfășoară în această perioada și pe șantierele întreprinderii județene de construcții-montaje. Din cele relatate de inginerul șef adjunct, tovarășul Stelian Vasilescu, planul întreprinderii urmează să crească, față de acest an, cu circa 8 la sută, urmînd să se execute un mare volum de lucrări industriale și social-culturale, între care și peste 1.500 apartamente din fondurile statului și proprietate personală. Care-i situația pregătirilor în momentul de față ? Conducerea întreprinderii a intervenit la beneficiari pentru asigurarea documentației de execuție, amplasamentului și deschiderea finanțării. De asemenea, dată fiind experiența acumulată, s-au luat în continuare măsuri pentru creșterea gradului de industrializare, mecanizarea lucrărilor cu volum mare de muncă, extinderea micii, mecanizări la lucrările de instalații și finisaje etc. în cadrul întreprinderii se ridică problema nării cu materiale, aproviziedatorită faptului că planul inițial transmis a fost majorat cu peste 25 milioane lei, iar organele centrale au emis și continuă să emită extrase de pentru un volum mult balanță mai mic de lucrări. Din această cauză întreprinderea nu are asigurate materialele necesare pentru 1972 și în special pentru primul trimestru. Se pune în primul rînd, problema asigurării cu ciment, panouri mari, cherestea, de rășinoase, parchete, otel beton, țevi de otel pentru instalații etc. Față de aceasta se impun intervenții energice la forurile superioare pentru asigurarea repartițiilor la nivelul necesarului de materiale. Astfel nu vor putea fi preîntîmpinate perturbațiile în realizarea ritmică a planului de producție și îndeosebi în periada trimestrelor I și II cînd materialele repartizate nu asigură realizarea planului punerea în funcțiune a obiectitivelor. statui medicului Gripa poate fi prevenită și tratată Gripa este o boală infecțioasă acută provocată de un virus care poate fi de mai multe tipuri, fiecare epidemie datorîndu-se unuigur tip. Acest lucru expliă osibilitatea îmbolnăvirile, setate de gripă. De obicei marile epidemii sunt datorate tipului A care, are mai multe varietăți. In ultimii ani toate epidemiile mari care au cuprins și tara noastră au fost provocate de virusul A2 — Hong Kong. Epidemfia de gripă apar de obicei în sezonul rece, cînd există o serie întreagă de factori favorizanti (frigul, aglomerațiile, guturaiul etc.). Sursa de infecție este reprezentată de oamenii bolnavi care, prin picăturile de salivă eliminate prin strănut, transmit vorbire, tuse, boala. Aceste picături conțin virusul bolii. Gradul de contagiozitate este foarte mare, transmiterea bolii rapiditate, făcîndu-se cu mare cuprinzînd tari și continente în cîteva săptămîni. Omul bolnav este contagios o perioadă scurtă (3—5 zile) la începutul bolii. Toti cei care vin în contact cu un bolnav, pot să faca gripă deoarece receptivitatea este generală și imunitatea lăsată de boală este strict specifică fiecărui tip de virus și de scurtă durată. La 1—3 zile după contactul cu un bolnav de gripă, boala începe brusc cu temperatură pînă la 40 °, frisoane, dureri articulare, slăbiciune generală, tendință la somn, tuse, dureri ale ochilor. Boala in general ține 3—5 zile, revenirea la normal făcîndu-se lent, starea de oboseală durînd multă vreme. Dacă apar complicații, durata bolii se prelungește. Cele mai frecvente complicații sînt ale aparatului respirator: bronșită laringită, bronhopneumonie, pneumonie, apoi otitele și sinusita. Tratamentul gripei simple se face la domiciliu, folosindu-se o medicație la îndemîna oricui. Astfel, combaterea temperaturii și a durerilor de tot felul se face cu piramidon, aspirine, acalor, antinevralgice. Pentru tuse se folosește un sirop sau tablete calmante de felul trecudului, sirogatului etc. Complicațiile solicită internarea în spital: în timpul unei epidemii de gripă, se impun o serie de măsuri care să ne apere de îmbolnăvire. Astfel, persoanele bolnave este bine să nu părăsească domiciliul pe toată perioada bolii, pentru a nu transmite infecția celor sănătoși și pentru a se feri de complicații Pentru persoanele în girstă, cu diferite afecțiuni cronice, care ar putea fi agravate de o gripă, se recomandă a evita aglomerațiile (cinematograf, teatru, autobuze etc.). Cei care prin specificul muncii lor vin în contact direct cu bolnavi de gripă, se vor vaccina antigripal la circumscripția sanitară, conform dispozițiilor speciale ale Ministerului Sănătății. Dr. Cirdei ISIDOR medic specialist boli infecțioase — Spitalul L unificat Piatra Neamț Joi, 25 noiembrie 1971 Măsuri ferme pentru compensarea furajelor suculente (Urmare din pag.irii propice fermentării. Mai există, pe alocuri, părerea că folosirea unor cantități sporite de suculente, și în special de siloz, influențează în mod negativ potențialul biologic al animalelor prin decalcifierea lor. Este cazul să repetăm un lucru pe care l-am mai spus și anume că numai o folosire neratională are asemenea efecte Este indicat ca, acolo unde se folosesc cantități mari de borhoturi și furaje însilozate, să se introducă în amestecuri cretă furajeră, pentru evitarea decalcifierilor. In furajarea animalelor la îngrășat să se utilizeze pe scară largă ureea, care se găsește din abundență. Toate aceste indicații, sunt în spiritul Ordinului 25 al ministerului de resort, cu privire la îmbunătățirea productiei Și consumului de furaje. Pentru aplicarea prevederilor lui s-au luat și deja măsuri eficiente care vor continuate cu explicarea practică a metodologiei de preparare a furajelor, pe care o organizează Direcția generală agricolă în cadrul tuturor consiliilor intercooperatiste din județ. Aceste indicații sfaturi și explicații trebuie să se bucure însă de audiența specialiștilor din unități, a realizatorilor producției zootehnice. Radio JOI, 25 NOIEMBRIE •PROGRAMUL I 15 Buletin de știri ; 15.05 Tribuna radio; 15.25 Paghi ‘ vocale și orchestrale din muzica de estradă; 16 Radiojurnal; 16.15 Corul Palatului Culturii din Ploiești ; 16.30 Cîntă Marica Pitu, Petre Petrușe și Luca Novac ; 17 Antena tineretului ; 17.30 Succese pe meridiane cu Anda Călugăreanu, Adriano Celentano și John Rowles ; 18 Orele serii; 20 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Viorel Costin, un tînăr interpret al cîntecului popular maramureșan ; 20.55 Știința la zi; 21.30 Recital de operă ; 21.45 Melodii și versuri ; 22 Radiojurnal ; 22.30 Concert de seară ; 22.55 Moment poetic ; 23 Concert de seară (continuare); 24 Buletin de știri; 0.03—6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Muzică ușoară ; 15.15 Recital de operă Zoe Dragotescu ; 15.30 Radio-școală; 16 Radiojurnal; 16.15 Mari violoniști — Arthur Grumiaux ; 16.55 Sfatul medicului ; 17 Buletin de știri; 17.05 Cîntă Viorica Grozea, Ion Lipan și Remus Bistriță ; 17.30 Dicționar de literatură universală; 18.20 Concert coral; 18.40 Cronica bescu ; lirică de Teodoranl- 19 Buletin de știri ; 19.05 Melodii de estradă ; 19.30 Cadran ; 19.50 Noapte bună, copii; 20 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii ; 22 Muzică ușoară ; 22.30 Vocile artei moderne; 22.50 Madrigale ; 23 Buletin de știri ; 23.05 Pagini de mare popularitate din opere ; 23.45 Melodii de odinioară ; 24 Concert op. 21 în Re major pentru pian, vioară și cvartet de coarde de Ernest Chausson ; 0.37 Patru piese pentru pian de Adrian Ratiu (Gabriel Amiraș); 0.55—1 Buletin de știri. VINERI, 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6 Muzică și actualități; 9.30 Memoria pămîntului românesc ; 10 Buletin de știri; 11.05 Din muzica popoarelor; 11.15 Pe teme juridice; 11.30 Cîntece ; 12 Discul în foileton ; Sammy Davis-junior; 12.15 Recital de operă Fiorenzza Cossotto ; 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 Radiojurnal; 13.27 Cîntecul e pretutindeni ; 14 Compozitorul săptămînii — Henry Purcell ; 14.35 La microfon: Grigore Prican, Maria Haiduc și Florea Jupa. PROGRAMUL II 8.05 Tot înainte; 8.20 Compozitorul-interpret al lucrărilor sale 1 Valentin Gheorghiu ;8.55 Cîntecele noastre : 9.10 Pagini „Mîinile voinice"; din opera "Adriana Lecouvreur" de Cilea; 9.30 Buletin de știri ; 9.35 Muzică populară ; 9.45 Matineu teatral ; 1.30 Muzică ușoară,;,1,1.55' $0%az. 12 Buletin de știri; 12.15 Piese de estradă ; 12.30 Secvențe sonore cu Corina Chiriac, Little Tony și. Michel Polarell, ,f,1?13”Radiojurnal; 13.15 Varietăți muzicale ; 14 Buletin de știri 1 14.05 La microfon, Florica Duma, Alexandru Roman și Ilie Ioniță ; 14.30 Odă limbii române. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramie (tel. 12247): „Așteptarea* — producție a studiourilor „București*, în regia lui Șerban Creangă , ultimul film al regretatului actor Ștefan Giubotărașu (10 15, 17. 19. 21). — Pietricica (tel 12404): „Dispariția lui Timp" — este reconstituit procesul (care a durat mai mult de trei ani) al unei crime căreia i-a căzut victimă un copil de 7 ani (10.30. 14.30, 16.30, 18.30, 20.30). ROMAN — 23 August (tel. 1572) t „Start la moștenire" — producție a studiourilor engleze; reluare (intr-o nouă regie și distribuție) a unei comedii satirice de succes „Rîsete in paradis” Intitulată (10, 15, 17, 19, 21). — Victoria (tel. 1770) . „Bărbați în deplasare" — un film bulgar alcătuit din trei scheciuri legate între ele prin ideea necesității respectului și... dragostei între soți (16, 18, 20), una TÎRGU NEAMȚ — Victo(tel. 306), „O floare și doi grădinari“ — dramatică poveste de dragoste, cu multă muzică (și tot atîtea lacrimi) realizată de studiourile indiene (16, 19). TARCAU: „Subiect pentru o schiță” — producție a studiourilor sovietice; acțiunea se desfășoară în jurul premierei piesei „Pescărușul" a lui A. P. Gehov, în anul 1896 (16, 18, 20). Muzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul județean de istorie — str. Libertății nr. 1. — Muzeul memorial „Kalistrat Hogaș", str. G. Hogaș nr. 1. — Muzeul județean de științe naturale — str. VI. Lenin. ROMAN — Muzeul de istorie, str. Cuza Vodă nr. 28. TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie, str. V. I. Lenin, — Muzeul memorial „Ion Creangă" — Humulești, VÎNATORI — NEAMȚ — Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu".