Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)

1971-11-25 / nr. 1168

) J r ANUL IV., NR. 1.168 JOI, 25 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI 30 BANI CINCINALUL 1971-1975 Etapă importantă în dezvoltarea multilaterală a României socialiste Dezvoltare prioritară pentru metalurgie și construcția de mașini Planul cincinal de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971—75 reprezintă prin con­ținutul său o sinteză a grijii permanente a partidului și sta­tului nostru pentru crearea ce­lor mai favorabile condiții de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Și în actualul plan cincinal se poate constata că­ există cum e și firesc o deosebită preo­cupare pentru dezvoltarea pri­oritară a ramurilor conducă­toare. Ne reține atenția faptul că cele două ramuri care au ca activitate comună prelucra­rea metalelor — metalurgia și industria constructoare de ma­șini — primesc pentru perioa­da viitoare noi caracteristici care se disting atît prin conți­nut cit și prin latura calitativă, de celelalte etape de dezvolta­re economică. E firesc, de altfel, ca ramura metalurgiei și cea a construc­ției de mașini să primească noi dimensiuni, mult sporite în pe­rioada celor cinci ani din actu­alul plan de dezvoltare. Aceas­ta nu numai pentru faptul că planul cincinal în ansamblul său reprezintă o treaptă deci­sivă în dezvoltarea economiei noastre, dar mai ales pentru a­­ceea că partidul nostru așează în centrul politicii sale științi­fice de creștere a prosperității economiei naționale, necesita­tea acordării priorității în dez­voltare­a ramurilor cheie, a ramurilor conducătoare ale pro­cesului de­ industrializare so­cialistă. Nu este vorba de un scop în sine ci—și aceasta este de fapt caracteristica prin­cipală a politicii de industriali­zare socialistă a patriei noaș- Gheorghe DIMITRIU, economist la I. M. Roman (Continuare in pag. a lll-a) KEB miliarde­­ ei f U.i, ( A ),1 In pag, a II»a - Din cartea de aur a cimentului In pag» a III»a Semnalăm Constructorii sunt optimiști dar au încă probleme nerezolvate LA ORIZONT 1972 Cum ați pregătit producția anului viitor? ANCHETA NOASTRĂ Este firesc ca în condițiile volumului sporit de investiții industriale și social-culturale care revine județului nostru în cel de-al­ doilea an al ac­tualului cincinal, colectivele întreprinderilor de construcții să acorde atenția cuvenită asigurării bazei materiale de execuție. Tocmai pe această temă ne-au vorbit conducăto­rii a două întreprinderi din județul nostru. ..Paralel cu eforturile ce se depun pentru încheierea cu succes a acestui an, ne spune directorul întreprinderii­­ de construcții forestiere Piatra Neamț, tovarășul Francisc Szathmary, o preocupare deo­sebită există pentru asigura­rea tuturor condiților viitoru­lui an de producție. De altfel,­ depășirile valorice înregis­trate pînă in prezent ne dau garanția că planul anual va fi îndeplinit­ cu 15 zile mai devreme. Aceasta va crea po­sibilitatea ca toate forțele să fie concentrate spre finaliza­rea tuturor măsurilor care se referă ,la­­ anul 1972. In între­prinderea noastră pregătirile au început cu multă vreme în urmă. Așa am reușit ca în mo­mentul de față să avem asi­gurată documentația tehnică pentru 70 la sută din totalul lucrărilor. De asemenea, la lucrările care se vor ataca încă din acest an (terasamen­­te) avem 85 la sută din docu­mentație. Pînă acum, am și executat lucrări de terasa­­mente pentru 37 de km de drum, urmînd ca pînă­ la­­ fi­­nele­ anului­ să realizăm peste 120 km. Constructorii noștri sînt ho­­tăriți, continuă interlocutorul, să acorde o atenție mai mare folosirii utilajelor de cons­trucții, considered aceasta ca o principală problemă care condiționează realizarea in­dicatorilor de plan și mai ales a sarcinii de sporire a produc­tivității muncii. Acordăm pe această linie atenția cuvenită pregătirii campaniei de repa­rații și a utilajelor pe care le vom folosi pe timpul frigu­ros. Avînd în vedere faptul că în perioada de iarnă par­cul de transport este mai puțin solicitat s-au luat măsuri, de comun acord cu furnizorii, ca în această perioadă să­­ se a­­sigure în depozite interme­diare lumul peste 20 la sută din ve­de material pentru­ transportat. Desigur, că n-am putea spu­ne că nu mai sunt probleme de rezolvat. Avem însă con­vingerea că primele zile­ ale anului 1972 ne vor găsi în ac­tivitate cu întreaga capacitate de producție. La cele spuse de directorul ICF Piatra-Neamț, ar mai tre­bui adăugată­­ și o altă ches­tiune , finind seama de ca­pacitatea de producție existen­tă, planul inițial de producție urmează să­ crească , cu peste 10 milioane lei. Pentru aceas­ta­ s-a și­ luat­­ legătura cu o serie de­ beneficiari, iar lucră­­rile suplimentare sunt în curs de perfectare. C. MARIAN (Continuare tn pag. a Il~a) încheierea vizitei de prietenie a tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ța­ra noastră, la invitația tovară­șului Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, de tova­rășul Iosip Broz Tito, președin­­tele Republicii­ Socialiste Fede­rative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugo­slavia. Oamenii muncii din Timișoa­ra — români, germani, ma­ghiari, sîrbi și de alte națio­nalități —­­care timp de două zile au întîmpinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iugos­lavi, exprimîndu-și, asemeni întregului popor, sentimentele­­ de­ sinceră prietenie care unesc partidele, țările și popoarele noastre și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporu­lui iugoslav. Pe traseul străbă­tut pînă la gara orașului se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și manifeste — prin urale și­­ a­­plauze — satisfacția deplină pentru vizita făcută de tovară­șul Iosip Broz Tito, pentru re­zultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile din­tre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări, în gara Timișoara, oaspeții iugoslavi au fost conduși de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al Prezi­diului Permanent al CC al PCR, președintele Consiliului de Mi­niștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Execu­tiv al Prezidiului Permanent secretar al CC al PCR, Emil Drăgănescu, membru al Comi­tetului Executiv al CC al PCR, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă ro­­mâno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la CC al PCR. Erau, de asemenea, prezenți pe platoul din fața gării con­ducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile și institu­țiile municipiului Timișoara. In vizita de prietenie fă­cută în țara noastră, pre­ședintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoțit de tovarășii Gemal Biedici, președintele Consi­liului Executiv Federal, Dra­­c­oslav Markovici, președin­tele Adunării R.S. Serbia, membru Iugoslavia, al Prezidiului R.S.F. Stane Dolani, pre­ședintele în funcțiune al Bi­roului lui U.C.I., Executiv al Prezidiu­Mirko Tepavat­­se­(Continuare in pag. a IV-a) In cooperativele agricole de producție SE IMPUI MASURI FERME PENTRU COMPENSAREA DE FURAJE SUCULENTE DEFICITULDI O recentă analiză a bazei furajere din cooperativele a­­gricole de producție scoate în evidență existența unor mari deficite la capitolul suculente. Doar in cinci unităti — Bîrgă­­oani, Gherăești, Horia, Moldo­veni­ și Trifești — există exce­dente importante, ca urmare a unor intense preocupări mani­festate încă de la întocmirea planului de culturi și în tot timpul verii și toamnei, cind­ masa verde disponibilă a fost tocată și insilozată. Un bun e­xemplu îl constituie și C.A.P. oraș Piatra Neamț, care și-a a­­coperit necesarul prin tocarea direct din lan a cocenilor de porumb și însilozarea lor, rea­­lizînd astfel o cantitate de 2.000 tone siloz. Celelalte coo­perative agricole însă, înre­gistrează deficite mari, in unele cazuri de mii de tone (Zănești — 2.744 tone, Ștefan cel Mare — 2.428 tone, Fetricani — 2.400 tone, Bălțătești — 2.241 tone precum și Bodești de Jos, Bodești de Sus, Brusturi, Cîn­­dești, Dobreni, Drăgănești, Dumbrava Roșie cu deficite în­tre 1.000—2.000 tone fiecare), în unele unități nu s-a însilo­­zat nici un fel de furaj, deși anul agricol a fost bun,, deși a existat masă vegetativă din a­­bundență. La Bălțătești, Ză­­nești, Bodești de Jos — și nu numai, aici — culturi furajere însămn­­tate anume pentru si­loz au fost consumate încă din vară, pentru că nu s-a asigu­rat, printr-un calcul judicios, convertul verde necesar. A­­ceastă situație ridică mari sem­ne de întrebare mai ales în ceea ce privește realizarea producției de lapte, de acum și pînă in pragul verii viitoa­re. Cum se pot totuși evita e­­fectele negative ale unei ase­menea situații? Specialiști, con­sultați în această chestiune, sunt de părere că se poate și trebuie să continue însilozarea cocenilor. Deoarece aceștia nu mai au suculența necesară, tocătura trebuie așezată în straturi succesive cu borhot, avîndu-se grijă ca straturile de borhot să fie mai groase pen­tru a asigura umiditatea ma­sei de 65—70 la sută. Acolo unde mai există colete de sfe­­­­clă, vor treb­ui„..folosite­ la , î­%­­silozare. In acest mod, mai poate fi compensată o parte din deficit. Calea cea mai eficientă pen­tru compensarea — măcar în parte a acestei stări de lucruri, o oferă însă administrarea în stare preparată a grosierelor, respectiv a cocenilor și paie­lor. Toți cocenii, ca și paiele tre­buie să se administreze în rații numai sub formă tocată, după un prealabil proces de fermen­tare de 24 ore la temperatura de grajd, cu soluții de sare sau melasă. Aceasta presupune e­­xistența, în toate fermele sectoarele zootehnice, a utila­și­jelor, necesare pentru tocare și a bucătăriilor furajere. Acolo unde aceste bucătării nu exis­tă, ele trebuie improvizate în capete de grajd ori în alte spa­tii disponibile, vedere realizarea avîndu-se în temperata­ (Continuare In pag. a ll-af Centrul metodic județean de informare și documentare Deschiderea activității Secției de teoria și practica culturii de masă Infăptuindu-se una din prevederile Programului adoptat în plenara din 18 septembrie a.c. a Comitetului județean de­ partid și anume aceea privind crearea unui cadru organizat de perfecționare ideologică, politică și metodologică, de ridi­care a gradului de profesionalizare a activiștilor de partid,, de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, a tuturor celor ce desfășoară muncă politică și cultural-educativă, ieri s-a des­chis la Piatra Neamț activitatea secției de teoria și practica culturii de masă a Centrului metodic de informare și docu­mentare de pe lângă Cabinetul județean de partid. Secția introductivă : „Programul Partidului Comunist Român de îmbunătățire a activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educației socialiste a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principii­lor eticii și echității socialiste și comuniste. Locul și rolul activității cultural-educative de masă în­ dezvoltarea multila­­terală a României socialiste, în lumina documentelor Congre­sului al X-lea și ale Plenarei CC al PCR din 3­—5 noiembrie 1971", precum și o prelegere despre Conceptul „cultură de masă" — au fost prezentate de tovarășul Constantin Potîngă secretar al Comitetului județean Neamț al PCR. In continuare, în cadrul cursului de materialism istoric, prof. Aurora Stupcanu a susținut lecția „Baza și suprastructura. Particularitățile dezvoltării bazei și suprastructurii în socia­lism. Activitatea PCR de dezvoltare a bazei și suprastructurii în tara noastră“. FEMEIA - factor activ in munca de educație Programul educației socialiste — programul întregului popor Propunerile din iulie ale secretarului general al Parti­dului Comunist Român, tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU,­ re­centa expunere în fața Plena­rei Comitetului Central, au fost primite cu entuziasm de mare­le număr de­ femei din muni­cipiul nostru. Măsurile luate vor duce la creșterea conștiin­ței socialiste, la educarea fe­meilor,­ în continuare, în spi­ritul dragostei de muncă și de patrie. Angajate în marele constructiv, putem afirma efort cu mindrie că femeile din muni­cipiul Piatra Neamț sînt hotă­­rîte să contribuie la realiza­rea mărețelor obiective ale cin­cinalului, avînd conștiința că înfăptuiesc propriile lor aspi­rații de progres, fericire și bunăstare. In acest sens, vom desfășura­ în continuare o sus­ținută activitate politico-edu­­cativă în spirit marxist-leninist în rîndul maselor de femei pen­tru întărirea disciplinei în muncă, în special în rîndul tinerelor, pentru a le dezvolta dragostea pentru meseria alea­să, pentru dezvoltarea simțului de răspundere în realizarea e­­xemplară a sarcinilor de pro­ducție și buna gospodărire a locului de muncă. Chemarea lansată de Consi­liul Național al Frontului Uni­tății Socialiste a fost primită cu entuziasm de femeile din municipiu care și-au luat anga­jamente concrete și au realizat lucrări, prin muncă patriotică, în valoare de 500.000 lei, în Dr. Ermina ALBU, președinta Comitetului municipal Piatra Neamț al femeilor (Continuare In pag. a II-a) Elena Olaru — muncitoare la secția Interloc a Fabricii „8 Martie“ — Piatra Neamț. Folo­ Ș. POMPEI Curier Liceul pedagogic pietrean va primi numele lui Gheorghe Asachi Duminică, 28 noiembrie, de la orele 10, la Casa de cul­tură a sindicatelor din Piatra Neamț, va avea loc o festi­vitate deosebită, prilejuită de atribuirea numelui lui Gheor­ghe Asachi Liceului peda­gogic pietrean. După cum ne informează prof. Boris Ale­­xianu, directorul liceului, în această perioadă se stabilesc ultimele detalii ale unui bogat program de manifes­tări cultural-artistice con­sacrat acestui important eve­niment din viața școlii. De un real interes se anunță, între altele, comunicarea prof. Traian Cicoare, direc­tor adjunct al liceului despre „Personalitatea lui Gheorghe Asachi", omniva­­lentul om de cultură moldo­vean de care este legată și tradiția culturală a orașu­lui nostru. La festivitate sînt invitați și absolvenți ai fostei școli normale din Piatra Neamț, în numele cărora va învățătorul -pensionar vorbi Ioan Tomuzescu. Importante realizări ale meșteșugarilor din Roznov Utilizînd forța de mun­că existentă, cooperativa meșteșugărească „Avîntul" din Roznov va realiza pînă la sfîrșitul anului importante beneficii peste plan. Astfel, la producția marfă realizări­le vor fi cu circa 10 milioane lei peste cifra planificată iar încasările de la populație reprezentînd contravaloarea serviciilor efectuate de meș­teșugarii din cadrul coopera­tivei — vor fi mai mari cu 1,1 milioane lei față de 2,4 milioane lei planificați. De asemenea, realizări im­portante s-au obținut la ex­port. La ora actuală, co­operativa „Avîntul" exportă produsele sale în 8 țări printre care U.R.S.S., Po­lonia, Austria etc. Filmul și adolescența Recent, în sala cinemato­­­grafului „Arta" din Săvinești a avut loc un simpozion cinematografic dedicat tine­retului și în mod deosebit „Vîrstei întrebărilor“ — ado­lescența. Sub acest generic semnificativ, în cadrul ac­țiunii organizate de între­prinderea cinematografică județeană și Clubul central din localitate, tovarășul Ion Mitran, directorul clubului a prezentat o expunere în legătură cu diversele as­pirații și modalități de deve­nire ale tinerilor din Săvi­­nești, iar tovarășul Constan­­tin Fodor (de la întreprin­derea cinematografică) a pre­fațat suita de scurt metraje care au fost proiectate în cadrul manifestării. Au rulat documentarele „Adoles­cența", „De ce ?", „Muguri", Cronică la un miracol". România — Țara Galilor : 2—0 Ultimul meci al grupei a campionatului european de­­ fotbal inter-țări, disputat pe stadionul „23 August“ din Capitală, în prezența a circa 50.000 de spectatori, s-a încheiat cu un splendid suc­ces al fotbaliștilor români, în partida care decidea pe câștigătoarea grupei și asi­gura calificarea în sfertu­rile de finală ale competi­ției, reprezentativa Româ­niei a terminat învingătoare cu scorul de 2—0 (1—0) în fața selecționatei Țării Ga­lilor. Golurile au fost mar­cate de Lupescu (min. 9) și Lucescu (min. 73). Un rezultat din divizia A de volei feminin j Ceahlăul Constructorul București­­ 1. Asupra acestei partide vom reveni.

Next