Ceahlăul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1276-1352)

1972-05-14 / nr. 1312

HOTÁRÍRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului U­­nității Socialiste au adoptat recent Hotărîrea cu privire la acțiunile ce se vor organiza in întîm­­pinarea aniversării a 25 de ani de la proclama­rea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru liber­tate, democrație și progres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru care au militat forțele cele mai înaintate ale societății, în frunte cu Partidul Comunist Ro­mân, abolirea monarhiei și trecerea întregii pu­teri de stat în mîinile clasei muncitoare, în alianță cu țărănimea și cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului român, în desfășurarea revoluției populare, instaurarea celei mai demo­cratice forme de guvernămînt din istoria națiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluției so­cialiste. În cei 25 de ani care au trecut de la procla­marea Republicii, socialismul a învins definitiv in România, deschizînd o epocă de progres rapid în viața poporului, situînd România în rindul națiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. În acești ani, au cunoscut un puternic avînt forțele de pro­ducție ale țării, știința, tehnica, învățămîntul și cultura, s-au schimbat fundamental condițiile de viață ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpîni în țara lor, participind tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea și înfăptuirea hotărîrilor și măsurilor care pri­vesc viitorul ei. Realizările dobîndite demon­strează în chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvă­zătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul și energia oamenilor muncii, capacitățile lor creatoare în vederea ridicării economice, so­ciale și spirituale a patriei. Oamenii muncii din țara noastră — români, maghiari, germani și de alte naționalități — întîmpină sărbătoarea Republicii în condițiile a­­vîntului creator și muncii însuflețite pentru în­făptuirea mărețelor obiective ale programului făuririi societății socialiste multilateral dezvol­tate, elaborat de Congresul al X-lea al partidului și ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conștiinței socialiste și așezarea relațiilor sociale pe principiile eticii și echității socialiste, în întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele și organizațiile de partid, de masă și obștești, toate organismele și instituțiile reunite în cadrul Frontului Unității Socialiste, vor desfășura o susținută muncă po­­litico-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la orașe și sate la înfăptuirea sarcini­lor economice, social-culturale pe acest an și buna pregătire a condițiilor în vederea realiză­rii planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor și marilor capacități creatoa­re de care dispune poporul nostru pentru con­tinua dezvoltare și modernizare a producției și a tehnicii de producție, pentru ridicarea parame­trilor tehnico-economici și calitativi ai produse­lor, pentru sporirea eficienței întregii activități economice. Organizațiile de partid, sindicale și de UTC — din unitățile industriale și de construcții — vor acorda o atenție deosebită folosirii rațio­nale a capacităților de producție, a materiilor prime și materialelor, a timpului de lucru, redu­cerii cheltuielilor de producție și ridicării pro­ductivității muncii, punerii în funcțiune la ter­men și la parametrii proiectați a noilor obiec­tive de investiții, iar în unitățile socialiste din agricultură, executării la timp și la un nivel ca­litativ corespunzător a lucrărilor agricole în­­făptuirii prevederilor programelor naționale de îmbunătățiri funciare și dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politico-educativă care va avea loc în această perioadă, se va desfășura sub semnul pregătirii Conferinței Naționale a P.C.R. și înfăptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi, cămine culturale, în întreprinderi, instituții, școli și facultăți, or­ganizațiile din componența Frontului Unității So­cialiste, sub conducerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie și decembrie a.c. manifestări cultural-educative și artistice într-o mare diversitate de forme — expuneri, simpo­zioane, întîlniri cu activiști de partid și de stat, expoziții de cărți, gale de filme, spectacole și concerte — prin care să se prezinte realizările dobîndite de poporul român, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economiei, învățămîn­­tului, științei și culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan Internațional, precum și perspectivele pe care le deschide tuturor oame­nilor muncii înfăptuirea programului de făurire (Continuare In pag. a IV-a) C. Pricopie, strungar la IM Roman se preocupă conștiincios de muncă, de calificarea tinerilor la locul Foto: P. ȘIMON Astăzi, se deschid „Zilele culturii muzicale in județul Neamț“ Intre 14 și 28 mai are loc cea de-a „Zilele treia ediție a manifestării culturii muzicale în ju­dețul Neamț", acțiune care, de­venită tradițională, are menirea să contribuie substanțial la dez­voltarea gîndirii estetice, la îm­bogățirea culturii muzicale a ma­selor. In legătură cu organizarea și desfășurarea acestei manifes­tări, am solicitat pentru dum­neavoastră amănunte tovarășului Constantin Zaharia, inspector la Comitetul județean de cultură și educație socialistă. — Și în acest an, Comitetul ju­dețean de cultură și educație so­cialistă își propune, prin organi­­zare­a acestei manifestări, multi­ple acțiuni dedicate cunoașterii de către masele largi de oameni ai muncii din orașele și satele ju­dețului nostru a repertoriului cla­sic al­ creației muzicale naționale și universale, precum și a va­lorilor inestimabile ale folcloru­lui­ muzical românesc. In acest sens, în întregul ju­deț vor avea loc conferințe, au­diții muzicale, medalioane muzi­cale, concerte susținute de for­mații artistice de amatori și pro­fesioniste. — Ați invitat, desigur, din nou, orchestre și formații din țară... — Buna colaborare pe care o avem cu Filarmonica ieșeană, cu Opera și Conservatorul „George Enescu" din Iași dă roade deose­bite și în acest an. Amintesc că „Zilele culturii muzicale“... vor fi deschise duminică, 14 mai (as­tăzi — n.n.) la Teatrul Tineretu­lui din Piatra Neamț prin sim­pozionul „Mesajul uman al mu­zicii românești", la realizarea că­ruia își aduc contribuția perso­nalități marcante ale vieții mu­zicale ieșene, prof. univ. George Pascu, conf. univ. Mihai Coz­­mei, neobositul dirijor și direc­tor al Filarmonicii ieșene, Ion Baciu ș.a. Simpozionul va fi ur­mat de un concert simfonic sus­ținut de orchestra simfonică Conservatorului ieșean. Apoi, stu­n­denții ieșeni vor mai prezenta, tot în cadrul acestei manifestări, două concerte de muzică vocal-instru­­mentala și de cameră, la Piatra Neamț și Araz. Vom avea, de asemenea, ca oaspeți Teatrul de operetă din București și Teatrul de estradă din Deva. — Dar în comunele județului . — Pe lîngă manifestările de educație muzicală realizate prin conferințe, medalioane, recita­luri de cîntece și versuri patrio- REP. (Continuare in pag. a IlI-a) 1 < I­x/3 ’NESCW L AQ r fVyi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL V., NR. 1.312 DUMINICA, 14 MAI 1972 4 pagini — 30 bani OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIA JUDEȚULUI NOSTRU IȘI MAJOREAZA ANGAJAMENTELE ANUALE întrecerea socialistă declanșată încă de la startul producției acestui al doilea an al actualului cincinal a căpătat noi di­mensiuni în toate întreprinderile jude­țului nostru, colectivele de muncă res­pective fiind dornice și hotărîte să adau­ge pe grafice noi și noi înfăptuiri. Bilan­țul celor patru luni parcurse din 1972 este bogat , angajamentele anuale sînt îndeplinite de tot mai multe întreprin­deri, ceea ce demonstrează atît realismul sarcinilor pe care le avem de înfăptuit, cît și hărnicia oamenilor de pe aceste meleaguri care, în frunte cu comuniștii, muncesc cu devotament pentru a da via­ță sarcinilor și angajamentelor actualului cincinal pentru a-și aduce contribuția la înfăptuirea politicii partidului și statului. Este de remarcat faptul că în cadrul a­­cestei pasionante întreceri s-au născut noi inițiative și acțiuni care sunt menite să mobilizeze larg colectivele de mun­citori la valorificarea mai deplină a tu­turor rezervelor existente în scopul creș­terii producției și productivității muncii, a eficienței economice. Apropierea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român care va avea loc, după cum se știe, în a doua ju­mătate a lunii iulie, a declanșat în rîn­­dul colectivelor de muncă din unitățile industriale ale județului nostru un nou avînt în muncă, o puternică efervescență creatoare. Dornice să întîmpine acest im­portant eveniment din viața partidului și poporului nostru cu rezultate deosebit de bogate, comitetele de partid, comitetele oamenilor muncii, organizațiile de sindi­cat și UTC, întreaga masă de salariați din întreprinderi au început de curînd să-și analizeze minuțios posibilitățile de care dispun și în funcție de acestea, își suplimentează angajamentele luate în în­trecerea socialistă pe acest an. Este o acțiune de înaltă responsabi­litate închinată apropiatei Conferințe Na­ționale, care demonstrează încă o dată hotărîrea și consecvența cu care oamenii muncii din județul nostru urmează poli­tica partidului și statului, acționează pe linia înfăptuirii programului Congresului al X-lea al partidului, a Rezoluției Con­ferinței cadrelor de conducere din între­prinderi și centrale industriale și de con­strucții, forum care a jalonat căile de sporire în continuare a eficienței între­gii activități economice. Succesele de pînă acum sînt garanții sigure că și an­gajamentele suplimentare vor fi realiza­te în mod exemplar, că județul nostru va încheia și acest an cu un bilanț bogat în realizări, ceea ce îi va da posibilitatea să ocupe din nou unul din locurile frun­tașe pe țară în întrecerea dintre județe. începînd cu numărul de azi, ziarul nostru publică angajamentele suplimenta­re ale colectivelor de muncă din între­prinderi. întreprinderea de prefabricate Roman In perioada care a trecut din acest an, ca urmare a u­­nor preocupări susținute, la întreprinderea de prefabricate din Roman s-au înregistrat im­portante depășiri ale sarcinilor de producție. Este semnificativ să arătăm că la producția glo­bală și marfă s-au consemnat sporuri în valoare de 5,2 mili­oane lei, îndeplinindu-se în felul acesta angajamentul ini­țial luat în întrecerea socialis­tă pe acest an. Aceste succese au determinat o reevaluare a posibilităților existente, posibi­lități prin a căror valorificare se vor putea obține și pe vii­tor importante succese. Aceas­ta a fost de fapt și tema unei recente analize prin care co­lectivul întreprinderii, dornic să întîmpine Conferința Națio­nală a partidului cu un bilanț cît mai fructuos, și-a dublat angajamentul anual la indica­torii producției globală și pro­ducției marfă. La producția marfă vîndută și încasată se va realiza peste plan 11 mili­oane lei, în loc de 6 milioane lei, cît se prevăzuse inițial.­ Aici, la întreprinderea romaș­­cană, se vor produce peste sarcini 6000 m.c. prefabricate beton armat, 1.000 m.c. panouri mari, 5000 m.p. elemente de planșeu, 1.000 m.c. stîlpi S.A. și 2500 m.c. diverse prefabri­cate. De remarcat că la benefi­cii, unde inițial nu se prevăzu­se nici un angajament, în pre­zent, colectivul și-a propus ca în acest an și la acest capitol să înregistreze suplimentar 750.000 lei. De asemenea, s-a prevăzut un spor de 1 la sută și la productivitatea muncii. Și în perioada următoare în întreprindere se va continua procesul de modernizare a teh­nologiilor de fabricație și de diversificare a producției, ce­rință tot mai acută pentru a­­ceastă importantă ramură a e­­conomiei naționale. Pentru rezultatele obținute în anul 1971 Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești și Cooperativa „înfrățirea“ au primit titlul de fruntașe pe țară In cursul dimineții de ieri, sa­la mare a Casei de cultură a sin­dicatelor din municipiul Piatra Neamț a găzduit festivitatea a­­cordării titlului de „Uniune frun­tașă pe țară“ și a Diplomei de onoare a UCECOM" Uniunii ju­dețene Neamț a cooperativelor meșteșugărești, precum și festi­vitatea decernării titlului de „Cooperativă fruntașă pe țară" a înmînării „Steagului roșu de coo­perativă fruntașă pe țară" și „Diplomei de onoare a UCECOM" a Cooperativei „înfrățirea" din Piatra Neamț. La festivitatea prilejuită de acordarea acestor înalte distinc­ții, ce vin să răsplătească rezul­tatele deosebite înregistrate în ultimul timp și mai ales în ca­drul întrecerii socialiste pe anul 1971 de către membrii coopera­ției meșteșugărești din județul Neamț, au participat tovarășii Ștefan Boboș, prim-secretar al Co­mitetului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean Neamț, Ilie A­­lexe, președintele Uniunii Cen­trale a Cooperativelor Meșteșu­gărești, Vasile Gherasim, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Piatra Neamț, președinți ai unor uniuni și cooperative meșteșugă­rești din țară, șefi de secție, maiștri și numeroși lucrători din cadrul Uniunii județene a coope­rativelor meșteșugărești, alți in­vitați. Felicitînd marea familie a har­nicilor meșteșugari nemțeni, to­varășul Ilie Alexe, președintele UCECOM, a evidențiat faptul că înalta distincție ce le-a fost a­­cordată încununează strădania și dăruirea cu care au muncit încă de la constituirea uniunii județe­ne, fiind prezenți trei ani la rînd printre fruntașii pe țară (în 1969 și 1970, UJCM Neamț a primit titlul de „Uniune evidențiată"). Luînd cuvîntul, tovarășul Ște­fan Boboș, prim-secretar al Comi­tetului județean de partid, a fe­licitat călduros pe toți membrii cooperației meșteșugărești din ju­dețul nostru, urîndu-le să obțină rezultate și mai bune, care să le permită păstrarea și în urmă­torii ani a titlurilor de fruntași. Subliniind faptul că prestigiul cu­cerit pe plan republican de toți oamenii muncii din județul Neamț, care s-au situat în doi ani consecutivi printre fruntașii țării, trebuie consolidat prin noi și importante realizări la fiecare loc de muncă, de către fiecare co­lectiv din economia județului, to­varășul Ștefan Boboș și-a expri­mat încrederea că și cooperația meșteșugărească își va canaliza eforturile astfel încît să se men­­țin­ă în ritmul rapid de dezvol­(Continuare in pag. a IlI-a) Fabrica de celuloză și „Reconstrucția“ Un bilanț sintetic al preocu­părilor desfășurate de colecti­vul fabricii de celuloză și hîr­tie „Reconstrucția" din Piatra Neamț în perioada scursă din acest an evidențiază o activi­tate bogată în realizări. De e­­xemplu, la producția globală s-au obținut 3.325.000 lei, iar la suplimentar producția marfă sporul este de aproape 1 milion lei. Depășirile înregis­trate atestă hotărîrea colecti­vului de aici de a se menține și în acest an printre întreprin­derile fruntașe nu numai din județ, ci și din țară. Așa după cum se știe, în anul precedent, fabrica de hîrtie și celuloză „Reconstrucția" a primit Stea­gul roșu și Diploma de unita­te evidențiată pe ramură. Hotărît să întîmpine Confe­rința Națională a Comunist Român cu Partidului rezultate cît mai bune, colectivul fabri­cii amintite, și-a majorat, re­cent, angajamentul luat în în­trecerea socialistă a ultimelor suplimentări. Conform fabrica pietreană va realiza peste plan la producția globală 12 milioa­ne lei, la producția marfă milioane lei și la producția mar­­­fă vîndută și încasată 3 mili­oane lei. Se vor obține în afara prevederilor inițiale 300 tone ce­luloză, 1.500­ tone­­ hîrtie și 70 tone drojdie furajeră. în acțiu­nea de autodotare se vor rea­liza în plus piese de schimb și utilaje în valoare de 1 milion lei. Depășirile preconizate vor rezulta dintr-o mai bună or­ganizare a muncii în toate compartimentele de activitate. Se are în vedere în primul rînd, devansarea termenului de atingere a parametrilor pro­iectați la mașina de hîrtie fină și pergaminată, precum și creș­terea indicilor de utilizare la celelalte mașini și utilaje. hîrtie I à iÍii II à —3 Jurnal nemțean­ Cetatea unde se nasc literele Paul TUTUNGIU Acolo unde suișul pe masi­vul Pietricica se dovedește în­că domol, noua tipografie este un sunet original în geografia orașului Piatra. Arhitectul gîndit-o la țărmure de plai, ca a­re o mănăstire a cuvîntului, și eu cred că nu a greșit. Dacă parcurile și edificiile cu statură anume relevă întot­deauna personalitatea unei a­­șezări urbane, tipografia este spațiul unde cuvîntul existență metalică, uzina capătă în care lingourile de plumb se to­pesc în fluturi, bondari și fur­­nici, în puncte și cercuri cu simboluri rare, așteptînd, prin ordinea vie a linotipului, să se grupeze în blonde sau bru­ne sau albastre idei. Eu cred că arhitectul nu greșit, nu a vizat o simplă me­a­taforă. Nu este oare hală, cu ochi de Argus, această lim­pezi și mari, in care ziarele și cărțile se plămădesc după le­gile fluxului tehnologic, nu es­te oare urmașul idei al mo­destului mecanism de lemn pa­tinat, în care slovele au parcă bărbi albe ca străbunicii ? A­­cea tiparniță adăpostită în veac de mănăstiri, își aburește demnitatea și azi, în muzee, ca­­ o jimbră de-a pururi caldă. De câte ori am intrat în lă-­s-» cașul noii tipografii, am hrănit un sentiment secret, o dragos­­­t­ I te și o stimă limpede ca la­ j > crima de izvor, nu pentru ma­­­­­­șinile zuruind ca albinele uri-­i t­așe, nu pentru hîrtia tatuată ! I maiestuos cu tușuri policolore, j * ci pentru oamenii ce dăruiau­­­­ suflet benzilor de producție, » pentru cei ce fără să cuvinte,­­ telegrafiindu-și mesajele prin t­r­agere priviri, hotărau destinul­­­­ în pagini al cuvintelor. Ei, făurarii de haine alese­­ pentru idei, păstori ai litere­­­­lor pe cîmpul alb cu parfum­­ de brad, sînt cei ce întind­­­t punțile de umblet între poet­u­l și cititorul său, așa cum în vremurile de demult, între ce­­­­­­tatea de pe Bîtca Doamnei și­­ muntele Cozla, era zvîrlit la soroace un pod de piei de bi­­­ I­voi, învăluiți în mantia nobilă a­­ anonimatului, aidoma rapsoziu­­lui ce a rostit întîiul cîntecul­­­­ Mioriței, tipografii sunt cei ce­­ au păstrat în cerneală desena­­­­tă tot suflul spiritului romă­­­­nesc. i> *II»II* II L îI 3

Next