Ceahlăul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1353-1430)

1972-09-15 / nr. 1417

ANUL V, NR. 1.4Î1^— VINERI, 15 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI — 30 BANI Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­­siliului de Stat, a făcut joi o vi­zită de lucru în județele Alba și Hunedoara unde s-a întîl­­nit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la fața lo­cului căile pentru înfăptuirea o­­biectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pen­tru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru creșterea continuă a nivelului de viață și civilizație al popu­lației. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în vizita pe care a întreprins-o în unitățile econo­mice din județul Alba de tova­rășii Ilie Verdeț, Miu Dobrescu și Ion Dincă. La plecarea din București, pe aeroportul Băneasa, au fost pre­zenți tovarășii Paul Niculescu­­Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mi­­hai Gere, Ion Stănescu și Ștefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două județe are loc la scurt timp de la consfătui­rea de lucru de la CC al PCR, în cadrul căreia s-a analizat modul cum acționează și cum trebuie să acționeze în viitor comitetele județene, organele și organizații­le de partid din toate unitățile economico-sociale in vederea în­făptuirii în­ cele mai bune con­diții a hotărîrilor Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționa­le a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Este încă o dovadă a consecven­ței cu care se­ aplică în viață noul spirit de muncă. Întronat în întreaga noastră activitate po­litică, social-economică de con­ducere a partidului, de secretarul său general, o confirmare a pre­ocupării statornice pentru a dez­bate la fața locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndepli­nite. La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul o­­ficial, conducătorul partidului și statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era prezent Richard Winter, membru tovarășul suple­ant al Comitetului Executiv al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului județean Sibiu al P.C.R., re­prezentanți ai organelor jude­țene și municipale de partid și de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu, încadrat de urările : venit, iubite tovarășe .Bine azi Nicolae Ceaușescu!", „Trăiască Parti­dul Comunist Român!“ Tovarășul Nicolae Ceaușescu a răspuns cu căldură manifestă­rilor prietenești cu care oamenii muncii — români, germani, ma­ghiari — l-au întîmpinat, ca în atîtea rînduri, exprimîndu-și ast­fel adeziunea deplină la politica marxist-leninistă, înalt patriotică, promovată cu consecvență de partid. (Continuare In pag. a IV-a) Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județele Alba și Hunedoara Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul oamenilor muncii din Alba Iulia STIMAȚI TOVARĂȘI. Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitori­lor municipiului Alba lulia și ai județului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România. (A­­plauze puternice, orale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot intîlni din nou cu lo­cuitorii acestui străvechi oraș, cu oamenii muncii din întreprinderi­le pe care le-am vizitat, din co­munele și satele prin care am trecut. Am constatat cu deose­bită satisfacție avintul minunat cu care muncitorii, țăranii, Intelec­tualii, toți oamenii muncii din județul Alba înfăptuiesc hotărî­­rile Congresului al X-lea al par­tidului și ale Conferinței Națio­nale din acest an. Realizările din județul dumneavoastră și din municipiul Alba Iulia — în pro­ducția industrială, în agricultură, în înfăptuirea programului de in­vestiții prin construirea în ritm rapid a noilor capacități de pro­ducție — sunt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viață politicii partidului comunist, văzînd în aceasta sin­gura cale pentru asigurarea bu­năstării și fericirii națiunii noas­tre. (Aplauze puternice , se scan­dează „Ceaușescu și poporul“), în toate cele șase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea organizațiilor de partid, colecti­vele de oameni ai muncii se stră­duiesc să obțină rezultate tot mai bune în producție. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul județ a îndepli­nit în bune condiții și chiar a depășit sarcinile planului. Pen­tru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felici­tări muncitorilor, tuturor celor care și-au adus contribuția la a­­ceste mari realizări și să le urez noi și noi succese. (Aplauze pu­ternice, orale). Am vizitat, de asemenea, o în­treprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe președintele con­siliului Intercooperatist din Alba Iulia zările care a vorbit despre repli­zooperativelor; într-ade­­văr, se pare că județul Alba se înscrie și în domeniul agricul­turii cu rezultate bune. De a­­ceea aș dori ca de la această tri­bună să adresez felicitări căldu­roase lucrătorilor din agricultură, tuturor cooperatorilor din jude­țul Alba. (Aplauze puternice, o­­rale). După cum cunoașteți, Confe­rința Națională a trasat sarcini în vederea realizării mai devre­me a prevederilor actualului cin­cinal. Multe județe, răspunzînd chemării organizației de partid din municipiul București, și-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani și jumă­tate. După cîte am văzut în în­treprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care ați venit aici, se pare că și dumneavoastră vă angajați în a­­ceastă întrecere națională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani și jumătate. Văd că față de mu­nicipiul București v-ați propus, în plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani și jumătate să se concre­tizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). în unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am dis­cutat cu conducerile posibilitățile de a asigura o devansare a reali­zării planului și în ce privește punerea în producție a noi capa­cități. Sper că cele discutate aici, la Alba lulia, cît și la Aiud și la Sebeș nu vor rămîne numai an­gajamente, ci realmente se va ob­ține o producție mult sporită, ca de exemplu la oțel de aproape 3 ori mai mult decit se gîndiseră inițial tovarășii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproa­pe 2 ori mai mult, precum și la alte produse. Sunt, desigur, sarcini mari , ne-am gîndit însă că trebuie să vă venim în ajutor în mod concret, pentru a putea realiza planul în 4 ani și jumă­tate ; de aceea am căutat să sta­bilim și prin ce mijloace să reali­zăm planul în 4 ani și jumătate. Este de înțeles că noi dorim ca realizările suplimentare obținute in îndeplinirea cincinalului cu o jumătate de an mai devreme să fie concretizate in producție fi­zică, în produse care să exprime realmente valoarea nouă și ca­re să contribuie la ridicarea ge­nerală a economiei țării noastre, a civilizației României, a bună­stării și fericirii întregului nos­tru popor. (Aplauze puternice, urale). După cum știți, în întreaga țară se desfășoară o intensă activitate pentru a concretiza noile sarcini suplimentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidențiat rezerve mari, că se re­levă condiții, pentru a se ob­ține îndeplinirea mai devreme a planului cincinal și realizarea u­­nei producții suplimentare în toate sectoarele de activitate, in­clusiv în agricultură. Această preocupare constituie o expresie elocventă a hotărîrii cu care oa­menii muncii, fără deosebire de naționalitate, edifică noua orîn­duire, cialistă înfăptuiesc societatea se­multilateral dezvoltată, totul pentru înaintarea cu pași mai repezi a României spre cul­mile înalte ale civilizației și pro­gresului și fericirii, socialist, ale bunăstării (Aplauze puternice i se scandează „Ceaușescu-P.C.R."). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvoltării producției, a sporirii venitului național, să crească și venitul de trai al poporului. Vedeți cum însăși în orașul dumneavoastră se făurește o viață nouă — se dezvoltă industria, agricultura, se construiesc locuințe și așezămin­te culturale, instituții de învăță­­mînt. De altfel nu există oraș nu există localitate a patriei noastre care să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din ma­rile transformări revoluționare care au loc in­­n­treaga Românie, iată de ce avem ferma convingere că sarcinile trasate de Conferin­ța Națională vor fi realizate cu succes ! Eu sînt convins că oa­menii județul muncii din Alba Iulia, din Alba nu vor rămîne mai prejos decît ceilalți cetățeni ai patriei și vor aduce o contribuție importantă la progresul general al poporului român. (Aplauze pu­ternice). După cum știți, tovarăși, în a­­nul 1974 se împlinesc 375 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia, de la unirea Țării Românești, Ardealului și, după un an, și a Moldovei. De aceea, aș dori să adaug la motivele în­trecerii în care sînteți angajați și pe acela de a întîmpina acest moment important din istoria po­porului nostru cu îndeplinirea multora din angajamentele luate astăzi. (Aplauze puternice, urale). Noi ne gîndim, încă de pe acum, să sărbătorim aici acest eveni­ment — și aș dori ca, la această sărbătoare să constatăm că jude­țul dumneavoastră a obținut suc­cese mari în toate domeniile de activitate. Eu sînt convins că vom putea constata acest lucru ! (Aplauze puternice i se scan­dează „Ceaușescu-P.C.R.“). Tot în 1974 se împlinesc 30 de ani de la eliberarea patriei noas­tre de sub jugul fascist, care a deschis calea trecerii la făurirea orînduirii noi, socialiste. Iată deci două evenimente mari pe care ie vom sărbători în același an. Oamenii muncii din Alba lulia, care au un trecut istoric așa de minunat vor trebui să do­vedească că știu să făurească pre­zentul, că știu să asigure și vii­ (Continuare in pag. a IV-a) -------------------­ In cinstea celei de a XXV-a aniversări a Republicii Sub deviza „MAI REPEDE MAI BINE MAI EFICIENT", eforturi susținute pentru înfăptuirea angajamentului întreprinderea de construcții forestiere Au crescut indicii de utilizare a mașinilor La întreprinderea de construcții forestiere Piatra Neamț, întreprindere a cărei rază de ac­tivitate cuprinde mai multe județe din Moldova, buna organizare a muncii a constituit suportul unor creșteri importante a indicilor de utilizare a mașinilor și utilajelor din dotare, mare colectivul de aici a reușit să drept­ul­realizeze pînă acum 25 de km de drumuri forestiere peste sarcinile de plan. De remarcat că acest succes a fost obținut în condiții de timp total nefavo­rabile pentru asemenea lucrări. Continuîndu-și activitatea cu aceeași intensi­tate, pînă la sfîrșitul trimestrului în curs, mun­citorii unității amintite vor mai construi în a­­fara prevederilor încă 40 km de drumuri fo­restiere. Petru COHAL șef serviciu plan Uzina de țevi din Roman Inovațiile își dovedesc eficiența La Uzina de țevi din Roman, una din pri­­giniile importante pentru creșterea eficienței e­­conomice a activității, colectivul de aici a gă­sit-o în inovații și raționalizări. Ultima inovație aplicată este intitulată „Nou sistem de alimen­tație cu energie electrică­ a instalațiilor de pe macarele“ și aparține maistrului Nicolae Borda. Avînd ca efect creșterea siguranței în exploata­rea instalațiilor, inovația va determina o redu­cere a consumului de energie electrică în va­loare de 5000 lei anual pe fiecare pod rulant. Pînă în prezent procedeul a fost aplicat la 15 poduri, urmînd a fi extins și pe celelalte ins­talații de ridicat și transportat di­n uzină. Gheorghe BURLACU, șef serviciu S.I.L. „1 Mai*1 în atenție, reducerea consumurilor specifice Printre preocupările de bază ale colectivului de muncă de la SIL „1 Mai" se numără și re­ducerea permanentă a consumurilor specifice de materii prime și materiale. Pe această temă au fost axate multe din ședințele de producție, unde referatele prezentate și discuțiile partici­panților au dus la găsirea unor căi concrete de sporire a eficienței. Numai la hala de gatere, de exemplu, în perioada care a trecut din acest an, s-au economisit 60 me bușteni, din care se pot realiza 40 mc cherestea. In aceeași direcție sunt concentrate eforturi susținute și la secția de nenominalizare, unde se acordă o atenție mărită croirii raționale a cherestelei. C. CAZACU, maistru j - l S In pagina a 1­1-a­­ CONVERGENȚA j TUTUROR ENERGIILOR CREATOARE ! t CINCINALUL I In patru­­ ANI ȘI J JUMĂTATE ! Specialiștii au trecut la modernizarea tehnologiilor ROMANUL ț oraș mai frumos,­­ mai bine gospodărit „Fără un program științific și riguros respectat performanțele sunt de neconceput“ ( ( O problemă de stringentă actualitate în agricultură ASIGURAREA BAZEI FURAJERE Experiența a demonstrat că metoda cea mai economică de conservare a furajelor este în­­silozarea, prin aceasta nutrețu­rile păstrindu-și calitățile nu­tritive și căpătînd un grad de digestibilitate similară cu masa verde. De aici, datoria de a în­­siloza la timp porumbul siloz coleteie­ de sfeclă etc. se în­scrie ca o obligație de strin­­gentă actualitate pe agenda de lucru a cooperatorilor și meca­nizatorilor. Sarcina de a acțio­na hotărît, cu toate forțele, pentru a asigura un plus de furaje insilozate pentru peri­oada de stabulație a animale­lor a fost subliniată cu deose­bită acuitate și la recenta cons­fătuire cu președinții și ingi­nerii șefi din cooperativele a­­gricole de producție, întocmind grafice precise, pregătind utilajele și planifi­­cînd pentru efectuarea acestei lucrări pe cooperatorii cu ex­periență, consiliile de condu­cere ale unor unități agricole cooperatiste au satisfacția de a raporta succese demne de consemnat în această direcție. — Dacă zootehnia la noi a parcurs în anii din urmă un drum sinuos — ne mărturisea Vasile Jora, inginerul șef al C.A.P. Ștefan cel Mare, aceas­ta a pornit de la modul cum am asigurat furajele. Pentru ca producțiile de carne și lap­te scontate de noi să fie reali­zate, ne-am organizat din vre­me activitatea de strîngere și depozitare. Din trifoliene cla­sa I și a II-a am depozitat în parcul de furaje circa 360 de tone ; e în curs de desfășurare clasa a III-a. Avem de însilo­­zat 600 de tone de porumb, am ajuns la jumătatea acestei can­tități. Cu o combină de siloz primită recent, avem garanția că vom termina la timp însilo­zarea. Zilele acestea începem însilozarea coletelor de sfeclă, preconizînd o depășire a pla­nului inițial de 400 tone. Cu simț de răspundere fost organizată acțiunea de în­ a­silozare și la CAP Ion Crean­gă, care a realizat un plus de 150 tone de porumb siloz față de prevederi CAP Girov­a însi­­lozat pînă la începutul acestei săptămîni cantitatea de po­rumb planificată, președintele N. Bostan informîndu-ne că anul acesta se vor însiloza cu mult mai multe furaje decît anul trecut. La C.A.P. Bîrgăoani, (Continuare in pag. a lll-a) Mai multe furaje adunate acum înseamnă mai mult lapte și mai multă carne la iarnă \ Astăzi, deschiderea noului an școlar INVATAMINTUL JUDEȚULUI în plin proces de perfecționare Interviu cu prof. loan CRĂCIUN, inspectorul general al Inspectoratului școlar al județului Reîncepe astăzi emoționantul ritual al școlii. Zecile de mii de elevi și dascăli ai județului mar­chează astfel — printr-o festivita­te devenită familiară — începu­tul unei noi etape a învățămân­­tului nostru, înscris ca o per­manență activă in măreața operă a construcției socialiste. — Care este, tovarășe inspector general, cadrul în care are loc a­­cest eveniment ? — Noul an școlar se deschide sub impulsul creat de importante­­le documente ale Conferinței Na­ționale a partidului, care a di­­recționat cu claritate și proble­mele esențiale ale activității șco­lii românești. Mă refer, cu deo­sebire, la sarcinile sporite privind legarea mai strînsă a învățămîntu­­lui de activitatea productivă, la sporirea înaltelor ei funcții politi­co-educative. — Care este ecoul acestor ho­­tărîri în sfera învățămîntului din județul nostru ? — Ne propunem să studiem a­­tent rețeaua școlară, corelînd-o mai riguros cu nevoile reale ale județului. In spiritul documente­lor Conferinței, vom acorda astfel o atenție sporită practicii produc­tive a elevilor, în toate formele consacrate. In acest sens, vom moderniza și dezvolta activitatea atelierelor-școală, deplasînd în a­­celași timp grupe de elevi în ate­lierele întreprinderilor. Am stabi­lit apoi măsuri concrete privind legarea mai strînsă a teoretice de pregătirea instrucției productivă a elevilor din practică școli profesionale și licee de speciali­tate. Patronarea liceelor-școală, dotarea lor cu materiale, cu unel­te și utilaje, ne-a preocupat a­­cum mai insistent. — Ne amintim de unele difi­cultăți semnalate în această di­recție. — Au fost. In toamna acestui an însă, la nivelul municipiilor și orașelor, "au avut loc întîlniri ale conducătorilor de întreprin­deri și directorilor de școli. Rezul­tatele sînt îmbucurătoare, mult decît oricînd,am văzut mai un interes real din partea unităților tutelare, concretizat în acțiuni de dotare și colaborare cu școlile în realizarea unor comenzi de pro­ducție. Așa sînt U.F.S., C.I.A.P.N., „Reconstrucția“, I.M.R., U.T.R. ș.a. — Aceasta în orașe. Dar în mediul rural ? — Școlile de la sate dispun de loturi și microferme agricole proprii. Ne-am gîndit apoi ca e­­levii să preia, prin contract — mai mult ca în anii trecuți — terenuri agricole de la CAP, furnizînd apoi produsele obținute. Și la sate vom îmbunătăți activitatea atelie­­relor-școală, vom diversifica pro­filurile meseriilor. Iată deci un complex de posibilități, care evi­dent, vor trebui extinse. Și sîntem nevoiți s-o facem cît mai repede, pentru că, după cum se știe, în acest an, la clasele a IX-a și a X-a ale școlilor generale, numă­rul orelor afectate activității productive s-a dublat. — Apropo de diversificarea profilurilor atelierelor-școală. Se apreciază că, la această oră, ele nu răspund întru totul nevoilor reale ale economiei locale. — După un an, mai mult ex­perimental, de la hotărîrea pri­vind amenajarea atelierelor-școa­­lă, o analiză a Inspectoratului școlar a stabilit că în județ sunt foarte multe ateliere clare, intr-a­devăr, nu răspund acestor ne­voi, specificului localității respec­tive­. Predomină multe ateliere de tîmplărie, croitorie-lenjerie, arti­zanat, menaj și gospodărie, in detrimentul altora, de lăcătușe­­rie, electrotehnică, mecanică fină­­ de mai largă utilitate. Am­ico- Viorel TUDOSE (Continuare în pag. a Il-a)

Next