Ceahlăul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1584)

1973-03-22 / nr. 1576

JOI, 22 MARTIE 1973 Acționînd în spiritul recentei Plenare a C.C. al P.C.R. Sa înfăptuim exemplar hotarírile Conferinței județene de partid Zootehnia plătește tribut carențelor de organizare, furajare și îngrijire Județul nostru, prin specificul său geografic, dispune de minunate con­diții pentru creșterea animalelor. Ne numărăm printre marii producă­tori de carne ai țării, avînd capaci­tatea să satisfacem nevoile proprii și să livrăm în alte județe sau la export, importante cantități. A­­ceasta, bineînțeles, în situația în care obținem ceea ce ne-am propus prin plan. Ne apropiem de finele primului trimestru al anului. Cum va încheia agricultura județului nostru această primă etapă din 1973 privind livra­rea la fondul centralizat al statului a cantităților de carne contractate. Iată o întrebare la care încercam să dăm răspuns în rîndurile de față, desigur, pe baza situației centrali­zate la nivel de județ, a prelimina­ ammmmmammummm­riilor făcute de curînd în această direcție. Trebuie să spunem de la bun început că din toate coopera­tivele agricole de producție, numai 17 își vor realiza, se pare, planul. Conform unor cal­cule estimative e­­xistă neplăcuta per­­spectivă a unei res­tanțe de 560 tone de carne. Din această cantitate circa 300 tone re­vin cooperativelor agricole. La ba­lanța pe primele două luni apărea că la specia taurine CAP Bodești a livrat doar 15 capete din 29 planifi­cate, Dobreni 8 din 15, Butnărești 7 din 20, CAP Tămășeni și Ghindă­­oani nu livraseră nimic, deși obli­gațiile lor se cifrau la 20 și­ respec­tiv 10 capete. La porcine rămînerea în urmă este și mai serioasă. Reți­nem trei exemple : CAP Girov a livrat abia 7 capete din 40, iar Măr­gineni și Ștefan cel Mare, planificate cu cite 20 capete n-au livrat nimic. De altfel, din cele 300 tone restanță, circa 100 tone reprezintă carnea de porc. De ce nu s-au livrat toate aceste animale ? Pentru că n-au ajuns în timpul sacrificiu planificat la greutatea de (respectiv minimum 300 kg la tineret taurin și 100 kg la porcine). S-a spus mereu și s-a insistat să i se acorde maximă grijă animalelor la îngrășat, astfel ca tăurașii, spre exemplu, să îndeplinească cantitatea de 320 kg în 11, maximum 12 luni. Economia de furaje la această cate­gorie de animale nu-și are rostul. Cu cît furajarea este mai bună, mai abundentă, cu atît sporul în greuta­te este mai mare și obiectivul eco­nomic realizat. Cu toate acestea furajarea specifică în funcție de scop este rar întîlnită. In foarte multe cazuri, în raidurile efectuate de către redacție, s-a constatat că ce se pune în ieslea vacilor cu lapte, bunăoară, se pune și în ieslea ani­malelor la îngrășat. Plusul de su­culente la vaci, de concentrate în îngrășătorii, nu prea se observă. Ureea sintetică, deosebit de eficien­tă în îngrășătorii, este folosită în pu­ține unități. Aceasta pentru că, în cazul unor neglijențe, se produc ac­cidente care se pot solda cu pier­deri de animale. Deci în loc să se rezolve problema îndrumării și supravegherii îngrijitorilor, se re­nunță la cea mai ieftină sursă de proteine și furajare. La începutul anului ureea se mai folosea în 17 cooperative agricole, cu mult mai puține ca acum un an, de pildă. S-ar putea vorbi pe larg, de aseme­nea, despre grija pentru asigurarea bazei furajere și folosirea ei. Apre­cierile făcute în articolul apărut în ziarul de ieri, referitoare la pro­ducțiile de lapte, sunt valabile și în cazul repetări îngrășării, așa că nu se mai din acest motiv, în loc de 11 —12 luni vițeii ajung la greu­tatea de livrare în 15—17—20 și chiar 22 de luni. Multe consilii de conducere ale CAP, mulți îngrijitori, tehnicieni și medici veterinari din fruntea fer­melor și a sectoarelor de producție animalieră, trebuie să considere că nu și-au făcut pe deplin datoria. Mijloace există. Sunt la îndemîna noastră, însă n-au fost exploatate în mod ferm, în scopul unei maxime eficiențe. O bună parte din producția de carne se obține din sectorul indivi­dual, respectiv din gospodăriile populației. Pe baza cointeresării materiale a cetățenilor (credite și a­­vansuri bănești pentru procurarea de tineret și furaje), prețuri stimula­tive, punerea la dispoziție de către GAP, în condiții de preț avantajoa­se, a mii de purcei pentru îngrășat se realizează un mare număr de contracte. Sînt nenumărate familii de țărani îndeosebi în comunele de pe Valea Munte­­niBM Hu­lui, al căror prin­cipal venit rezul­tă din contracta­rea și livrarea de animale către stat. Dar acest lucru nu se realizează de la sine. Aici cuvîn­­tul hotărîtor a­­parține consiliilor populare comuna­le, direct respon­sabile de realiza­­■*■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]*■ [UNK] rea planului eco­nomic al comunei. Trebuie desfășurată permanent mun­că politică cu cetățenii care tre­buie lămuriți de dubla importanță (pentru stat și pentru ei înșiși) a contractării de animale. Lucrul a­­cesta a fost pe larg subliniat în Con­ferința pe țară din decembrie 1971 cu secretarii de partid și președinții consiliilor populare comunale reamintit în recenta Conferință ju­si­dețeană cu aceste cadre. Se pare că sarcinile au fost bine înțelese in fi­nele comune. La Tarcău s-au înche­iat 100 de contracte pentru livrarea de porci față de planul de 80­ la Rediu 177 în loc de 150. S-au în­cheiat 279 astfel de contracte la Icu­­șești, 337 la Brusturi, 304 la Căciu­lești. La taurine, comuna Trifești înregistrează un adevărat record : 635 contracte față de planul de 450. La Icușești se realizează 373 contracte în loc de 248, la Vii­­șoara 229 în loc de 162, la Rediu 301 în loc de 250, la Pîngărați 256 în loc de 219. Cu toate (Continuare îa pag. a III-a) Deși există largi posibilități, producția de carne planificată nu se realizează La U.F.S. Săvinești Inițiativa „Cadrele producției viitoare, în m­îini sigure“ s-a aplicat și la secția poliamid După cum se știe, la UFS Să­vinești, alături de alte inițiative născute în marea întrecere pen­tru îndeplinirea mai devreme a prevederilor actualului cincinal, în anul trecut, comuniștii de la secția textil au hotărît să se o­­cupe direct de pregătirea cadre­lor necesare noilor obiective ce vor intra în circuitul econo­miei naționale. Așa s-a declan­șat acțiunea sub deviza : „Ca­drele producției viitoare în mani sigure“. Inițiativa s-a bu­curat de interes încă de la în­ceput. Muncitorii mai vechi și cu o bogată experiență practi­că au luat sub directa lor pre­gătire mai mulți tineri din sec­ție pentru a le călăuzi pașii spre noile meserii. Muncind îm­preună cu oamenii care dețin bogate cunoștințe profesionale, tinerii din secție au deprins re­lativ repede tainele viitoarei lor meserii. Rezultatele finale do­vedesc din plin eficiența valo­roasei inițiative a comuniștilor din secția textil. 90 de tineri îndrumați de muncitorii cu o înaltă calificare profesională s-au pregătit în diverse meserii. Toți acești tineri care acum lu­crează în instalații, au trecut cu bine probele examinatorii, iar peste 30 dintre ei au obținut calificative foarte bune. Analizînd eficiența acestei i­­nițiative, la recenta adunare ge­nerală a reprezentanților sala­riaților s-a hotărît ca valoroa­sa acțiune de la textil să fie extinsă și în alte secții. Zilele trecute am aflat că inițiativa s-a aplicat și în secția poliamid. Alți destoinici muncitori și-au asumat răspunderea de a se preocupa de pregătirea unui mare număr de tineri. Fac a­­ceastă treabă cu pasiune, cu multă dăruire, conștienți fiind că la noile și modernele insta­lații tehnologice trebuie să lu­creze muncitori cu o bogată pregătire profesională. ptßu v .,v centrala a Nmvin­uif/t$tk »M, E MIN­US CU ‘­­A$t SUCCESE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA I.M. Roman Peste plan, mașini unelte în valoare de 6.734.000 lei Folosirea mai bună a ca­pacităților de producție, uti­lizarea eficientă a timpului de lucru, îmbunătățirea cali­tății și diversificarea pro­ducției — iată, sintetic, direc­țiile în care au fost concen­trate preocupările colectivului de la întreprinderea meca­nică din Roman, în perioada p­e care am parcurs-o din acest an. Ca urmare, de la 1 ianuarie și pînă la sfîr­­șitul celei de a doua decade a lunii martie, muncitorii, tehnicienii și inginerii de aici au realizat parte preve­derile maximale, mașini-unel­­te pentru prelucrarea lem­nului în valoare de lei, piese de schimb 6.734.000 pentru tractor în valoare de 1.370.000 lei, iar planul la piese schimb mașini-unelte a fost îndeplinit în proporție de 205 la sută. Fabrica­ de ciment Bicaz Șantierelor li s-au livrat în plus 1.800 tone ciment Perioada parcursă din a­­cest an a constituit pentru colectivul Fabricii de ciment din Bicaz, un interval rod­nic în care inițiativa „Pro­ductivității orară maximă cu cheltuieli minime“ s-a apli­cat cu o amploare deosebită, în consecință, prin transpu­nerea în practică a mai mul­tor măsuri tehnice­ organiza­torice randamentul potenția­lului tehnic s-a îmbunătățit în mod simțitor, creîndu-se astfel posibilitatea realizării peste prevederi a însemnate cantități de materiale pentru construcții­ și plăci din Numai la ciment azbociment, de exemplu, sporurile se ridică la 1.800 tone și, respectiv, 7.700 mp.p. Coordonare, îndrumare și acțiune unitară Se vorbește și se scrie tot mai mult în ultimul timp despre ro­lul și funcțiile activității cultural­­educative, despre valențele politice ale acesteia, organizarea ei pe baze științifice, dar și despre organizato­rii vieții culturale, despre raporturi­le dintre diferitele „sisteme" sau „subsisteme" ale culturii de masă, despre „colaborarea factorilor edu­caționali" etc. Nu intenționăm toate aceste pro­bleme, ci doar să marcăm, cît se poate de concis, cîteva aspecte ale mult discutatei „co­laborări" dintre factorii cu răspun­deri educaționale, aceasta cu atît mai mult, cu cît în ultimul timp, ziarul „Ceahlăul“ a oferit generos paginile sale pentru opinii „la o­­biect". Mai întîi, cîteva realități cu va­loare axiomatică : întreaga activi­tate cultural-educativă este în pri­mul rînd muncă politică și urmă­rește în primul rînd formarea con­științei politice socialiste a mase­lor , conducerea și îndrumarea vie­ții politico-educative a țării revine Partidului Comunist Român și deci Gheorghe BUNGHEZ, șeful secției propagandă a Comitetului județean Neamț al P.C.R., organelor și organizațiilor de partid pentru fiecare unitate administrati­vă sau loc de muncă ; nu se mai poate vorbi de „o rețea" sau „re­țele culturale", întrucît obligații e­ducaționale revin nu numai institu­țiilor specializate ale statului, sin­dicatelor, sau altor cîțiva factori, ci tuturor organelor și organizații­lor de partid, de stat, de masă și obștești, inclusiv conducerilor eco­nomice și administrative. Dispunem, pe baza măsurilor a­­doptate de partid, de structuri co­respunzătoare pentru îndrumarea, coordonarea și desfășurarea întregii activități cultural-educative : comi­tetele de cultură și educație socia­listă, organe de partid și de stat, care asigură înfăptuirea politicii partidului și statului în domeniul culturii și educației socialiste ; or­ganizațiile Frontului Unității So­cialiste reunind­­ toți factorii cu răs­punderi educaționale și care au primit­­ sarcina de a coordona efec­tiv activitatea educativă ce se des­fășoară pe teritoriul lor „indiferent de cei care o organizează“ , factori educaționali și instituții specializate ale acestora, care — începînd cu școala și neconsiderînd încheiată e­­numerarea dacă amintim conduce­rile administra­tive ale unități­lor economice — desfășoară activi­tate cultural-edu­cativă. în județul nostru dispunem de un amplu program unitar privind îm­bunătățirea activității politice cultural-educative în scopul dezvol­­i­tării conștiinței socialiste a mase­lor. El a fost adoptat de Conferin­ța organizației județene de partid, din 20 ianuarie a.c., și stabilește că „întreaga activitate ideologică și politico-educativă se va desfășura in spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea, al Conferinței Naționale A (Continuare in pag. a II-a) să clarificăm aici Funcția politică a activității cultural- educative Din primele zile ale primăverii Municipiul Roman - mai frumos, mai curat! Romanul — localitate cu ample rezultate în înfăptuirea de obiective prin munca patriotică a locuitori­lor — a fost înscris și în anul 1972 pe lista celor mai frumoase și mai bine gospodărite municipii de pe cuprinsul țării. Pornind de la aceste remarcabile rezultate, analizînd cu­ tot spiri­tul de răspundere potențialul u­­man și material de care dispune municipiul și propunerile valoroase făcute de cetățeni în întâlnirile cu deputații sau cu alte prilejuri, una din sesiunile Consiliului popular municipal de la finele anului trecut a hotărît, ca în cadrul marii între­ceri gospodărești din anul 1973, să se realizeze prin muncă patriotică un volum de muncă în valoare de aproape 21.400.000 lei, concretizat în executarea unor lucrări de mo­dernizare a arterelor de circulație și îmbunătățire a viabilității acestora, canalizări și instalații de apă, con­tinuarea îndiguirilor, amenajarea locurilor de agrement, întreținerea și extinderea zonelor verzi ale o­­rașului, împrejmuiri etc. Prima se­siune din acest an a Consiliului popular municipal, pe baza unor ample analize și calcule estimative, a hotărît suplimentarea angajamen­tului cu irca 7 milioane lei, avînd în vedere și faptul că deputații pre­zenți la sesiune și-au manifestat a­­deziunea de Consiliul deplină la răspunsul dat popular județean Chemarea lansată de Consiliul popu­la lar al județului Maramureș. Pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite, Comitetul executiv al Con­siliului popular municipal a inițiat o serie de acțiuni menite sa asi­gure, din primele luni ale anului desfășurarea ritmică a lucrărilor, încadrarea acestora în graficele în­tocmite pe faze de operațiuni. Opt tehnicieni de la consiliu și de la unitățile din oraș au primit sarcina să întocmească ilco-economice. documentațiile tech- S-a asigurat mate­rialul săditor (arbuști ornamentali, semințe de flori, puiet) pentru plantarea în zonele verzi și a­gaz­ C. COBUZ, instructor cu problemele obștești la Consiliul popular municipal Roman (Continuare in pag. a II-a) în pagina a H-a * In dezbatere publică : Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe și proiectul Legii privind administrarea fondului locativ In pagina a IlI-a ■ CURIER­­ * SEMNALĂM Raid-anchetă in întreprinderi din municipiul Piatra Neamț Generalizarea schimbului 11 și extinderea lucrului in trei schimburi șn început bun. care va trebui continuat Angajamentul mobilizator al industriei județului nostru pentru acest hotărîtor an al cincinalului se bazează nu numai pe intrarea in circuitul economic a noi capacități industriale, dar și pe utilizarea la parametrii superiori a potențialului productiv existent. De aceea, în hotărîrea Conferinței organizației județene de partid din 20 ia­nuarie 1973 se trasează ca sarcină, în primul rînd întreprinderilor mecanice, unităților de industrializare a lemnului, secțiilor mecanice auxiliare din celelalte unități de a lua măsuri și a asigura ca pînă în trimestrul III a.c. să generalizeze schimbul II și să extindă lucrul în trei schimburi. CUM SE REALIZEAZĂ ACEASTA PREVEDE­RE DIN HOTARIRE ? CARE SUNT PREOCUPĂRILE PENTRU UTILIZAREA DEPLINĂ A CAPACITĂȚILOR DE PRODUC­ȚIE ? Am încercat să răspundem întrebărilor de mai sus printr-un recent raid-anchetă întreprins în două unități indus­triale din municipiul Piatra Neamț. I. M. „Ceahlău“ Aceeași fructuoasă activitate și în schimburile de noapte Pe noul amplasament al Intreprin­­tra Neamț am ajuns spre sfîrșitul derii , mecanice „Ceahlău" , din Pia­ schimbului doi și începutul­ celui de- al treilea. O surpriză plăcută ne-a oferit-o nu numai activitatea fruc­tuoasă din preajma miezului de noapte, dar mai ales faptul că în a­­proape toate secțiile productive de aici mașinile funcționau din plin, muncitorii din schimbul III de la semănători și de la atelierul de pre­lucrări mecanice, în frunte cu maiș­trii lor, erau aproape cu toții pre­zenți la treabă cu mult înainte de începerea programului: în timp ce maiștrii se ocupau de luarea în pri­mire a­­ noului program, muncitorii se interesau de modul în care func­ționează mașinile. Este clar pentru oricine că factorii de răspundere, organizațiile de partid au trecut cu toate forțele și realizează exemplar sarcinile înscrise în hotărîrea re­centei Conferințe a organizației ju­dețene de partid referitoare la ge­neralizarea schimbului II și extinde­rea lucrului în trei schimburi. (In scopul creșterii productivității mun­cii poate ar trebui să se intervină cu măsuri și pentru extinderea lucrului în trei schimburi la noua turnăto­rie ( n.r.). Evident, în urma preocupărilor, a activității fructuoase ce domnește în secții, firesc te interesezi și de rezultatele ce se obțin. In legătură cu acest lucru, maistrul Dumitru Băiceanu de la semănători, ne in­formează că în schimbul său mun­citorii au executat repere și suban­­samble pentru circa 28 semănători, că nimeni nu a lipsit de la pro­gram. Dimpotrivă, au fost munci­tori care datorită vremii nefavora­bile de atunci au stat în întreprin­dere asigurîndu-li-se­ condițiile ne­cesare. C. CĂCIULEA­NU C. MARIAN ... (Continuare în pag. a III-a) Spectacolul cu opereta „VĂDUVA VESELA“ are loc astăzi Aminat săptămîna trecută datorită dificultăților surve­nite in traficul rutier în ur­ma căderilor de zăpadă și a viscolului, spectacolul Ope­rei de stat din Iași cu o­­pereta „VĂDUVA VESE­LĂ“ de Frantz Lehar a fost reprogramat — după v-am mai anunțat — și, cum va avea loc astăzi, 22 martie a.c., tot în sala Casei de cultură a sindicatelor. Vă re­amintim totodată principalii colaboratori la realizarea acestei montări pe scena ie­șeană : Corneliu Calistru (conducerea muzicală) Dimi­­trie Tăbăcaru (regia), Hristo­­fenia Cazacu (scenografia), Anton Bișoc (maestru de cor) și Mihaela Atanasiu (coregra­fia). Biletele vîndute păstrat valabilitatea, iar și­ au ore­le de spectacol sînt aceleași: 16,30 și 20. „SAPTAMINA TEATRULUI DE AMATORI“ (la Piatra Neamț) Finalul lunii martie va fi mar­cat la Piatra Neamț de desfășu­rarea unei „Săptămîni a teatru­lui de amatori“, acțiune inițiată și organizată de Consiliul muni­cipal al sindicatelor, care ne propune cu acest prilej nu numai o formă de revitalizare a acti­vității teatrale de amatori, la ni­velul municipiului, ci și un veri­tabil test asupra posibilităților artistice ale formațiilor pietrene. i>i, cum în această judecată de valoare un rol important îl va juca și repertoriul „Săptămî­­nii ...“, iar în cursul zilei de ieri nu s-au comunicat unele modifi­cări ale programului anunțat an­terior (se pare că a început să se simtă mai puternic febra pre­mergătoare primului gong­­), să vedem care sînt promisiunile repertoriale__ Debutul „Săptămînii teatrului de amatori" va avea loc marți, 27 martie, ora 18, cu piesa lui Alexandru Voitin „OAMENI CARE TAC“ în interpretarea colectivului dramatic al Casei de cultură a sindicatelor. Vor urma : comedia „PLOAIE DE MUSA­FIRI“ (de I. Avian), prezentată de un colectiv dramatic al sindi­catului sanitar (miercuri, 28 mar­tie, ora 18), comedia „OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA“ (de Victor Eftimiu) în interpre­tarea artiștilor amatori de la O.C.E. „Alimentara" (vineri, 30 martie, ora 18) și comedia „MOARTEA ULTIMULUI GO­LAN“ (de Virgil Stoenescu), pre­zentată de colectivul dramatic al fabricii „Comuna din Paris" (sîmbătă, 31 martie, ora 17). Tot sîmbătă, va avea loc și festivitatea de închidere, cu care prilej se vor acorda diplome „Celui mai bun interpret“, „Ce­lei mai bune interprete“ și Pen­tru cea mai îndelungată activi­tate“. Nu se oferă diplomă și „Celei mai bune regii", probabil fiindcă toate aceste spectacole au fost realizate — printr-un ade­vărat „tur de forță"­­— în regia lui Victor Crăciun, metodist al Consiliului județean sindical (?). AGENDA CULTURALA ROMAȘCANĂ jg SUB AUSPICIILE UNI­VERSITĂȚII POPULARE, prof. Toma Tut­ea i-a prezen­ta miine, de la ora 18, în sala (Continuare în pag. a III-a)

Next