Clopotul, 1960 (Anul 16, nr. 1285-1387)
1960-01-06 / nr. 1285
i biblioteca CENTRALĂ UNIVERSITAR ,M. EMINESCU“ IX Anul XV, Mr. 1285 Miercuri 6 ianuarie 1960 ORGAN AL COMITETULUI RAIOHAL P.Iilil. BOTOȘANI ȘI AL SFATULUI POPULAR RALIONAL 4 pagini-21> bani In fruntea întrecerii Prima zi de muncă din acest an în secțiile cooperativei de producție meșteșugărească „Tehnica confecției". Cooperatorii se străduiesc să dea produse cît mai multe, mai bune și la un preț de cost cît mai redus. Strădania lor a fost încununată de succes. Sfîrșitul zilei s-a soldat cu depășirea sarcinilor de producție, în același timp cooperatorii au executat lucrări de bună calitate. Printre secțiile fruntașe din această zi au fost secția nr. 16 încălțăminte comandă, secția nr. 1 croitorie comandă și secția lucru la serie, conduse de tovarășii Aioanei Constantin, Iacobsohn David și Plotic Alexandru. * PRIMELE ZILE DE MUNCĂ ÎN 1960 — PRIMELE REALIZĂRI Noi realizări Cu planul depășit Jnsuflețit de documentele plenarei G.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, muncitorii de la Centrala electrică sunt hotărîți să depună eforturi sporite pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Prima zi de muncă a însemnat pentru ei, continuarea realizărilor obținute în anul trecut. Ziua de 1 ianuarie i-a găsit pe muncitorii Centralei electrice la locul de producție. Folosind întreaga capacitate a mașinilor, s-a furnizat 3000 kw, erergie electrică mai mult decît în ziua de 31 decembrie 1959. La aceste succese și-au adus contribuția tovarășii Ghilian Teodor, Tudor Vasile și alții. , Coresp. N. CALINIUC Cu prilejul prelucrării cifrelor de plan pe anul 1960, ajutoarea de maistru Trifanov Olga a făcut o serie de propuneri concrete cu privire la îmbunătățirea muncii și s-a angajat, în numele colectivului secției lenjerie a fabricii 1 de confecții și tricotaje „Botoșani" să dea zilnic peste plan cîte 10 cămăși de bună calitate, iar lunar să economisească 100 ace de mașină. Au trecut de atunci vreo 20 de zile... Sîntem la începutul anului 1960. Chiar din prima zi de lucru, muncitorii din această întreprindere au pornit munca cu forțe sporite, hotărîți să dea viață angajamentelor pe care și le-au luat. Iată-i în timpul lucrului pe muncitorii din secția lenjerie, în numele cărora s-a angajat tov. Trifanov. Cu privirile ațintite la mașini, mînuiesc cu pricepere și rapiditate fiecare cămașă. Muncitorii din această secție au dat peste plan în prima zi de muncă 40 de cămăși de bună calitate. Anghelache Maria și Hînceanu Lucia au realizat în această zi cea mai mare depășire de plan. Nu s-au lăsat mai prejos nici muncitorii din sectorul confecții. Primele zile de muncă din noul an s-au soldat cu o depășire de 150 perechi pantaloni. In oricare secție din întreprindere domnește același entuziasm. Muncitorii de la secția jucării, de exemplu, depun multă strădanie nu numai pentru depășirea plariului, ci și pentru calitatea produselor, pentru realizarea de economii. Ei se mîndresc cu realizările obținute pînă acum. Luna decembrie, de exemplu, a fost cea mai bogată în realizări din tot anul trecut. Ei au dat peste plan 4088 de jucării. Dorința muncitorilor din această secție este ca să continue șirul succeselor și în acest an. Dovadă sunt cele peste 40 de jucării confecționate peste plan în primele două zile ale acestui an. Printre fruntașii în producție de aici este și comunista Andrei Maneta de la finisaj, care-și depășește zilnic normele de lucru. ------------* *------------ In clițeu: Muncitoarea Andrei Marieta în timpul finisării unei jucării. I Carnavalul pionierilor . In sala mare, scăldată in jocuri de lumini multicolore, împodobită cu ghirlande și crenguțe de brad, a apărut un clovn runic, care anunță cu voce limpede : „De sunt clovn nu i de mirare Căci la noi e sărbătoare Sărbătoare Festival După măști, chiar Carnaval...". ...Intr-adevăr, în seara aceasta are loc Carnavalul pionierilor, iar micuțul clovn nu-i altul decît... pionierul Puișoiu Constantin. Deocamdată însă nu-i recunoscut de toți. De altfel, în sala spațioasă sînt atîtea măști și costume Incit cu greu s-ar putea recunoaște între ei copiii. Pe scenă își face apariția Moș Gerilă plin de promoroacă, purtind în spate un sac cu daruri. O dată cu el au apărut într-un dans diafan „fulgii albi de zăpadă" . Apoi și-a făcut apariția un roi de „fluturași“ în zbor. Toate privirile sînt pline de admirație. Cîtă măiestrie pun în focul lor micuțele balerine... Iată-i și pe tradiționalii urători. Ce spun in plugușorul lor ? Ii laudă pe fruntașii la învățătură Grecu Silvia, Artbergher Brîndușg., Pop Cornelia. Dar n-au scăpat trecuți cu vederea nici codașii. Urătura a fost plină de haz, dar și de învățăminte. Au urmat apoi alte dansuri și recitări. Spre bucuria copiilor, orchestra a început un vals și perechile s-au prins în vrtejul lui. O Cio-cio-san micuță, dansează cu un mîndru cazac, iar o ucraineancă cu codițe aurii și panglici multicolore a fost invitată de un mic mușchetar. Dans, muzică, veselie... Intr-un colț citeva perechi și-au întrerupt dansul. Aici și gesticulează amuzați. Iată ce s-a intimplat. Nicușor se certase odată la un joc de volei cu pioniera Adriana și cînd se întîlneau la Casa pionierilor se priveau bosumflați fără să-și vorbească. Colegii lor știau acest lucru și-i tachinau mereu. Dar ei continuau să nu-și dea atenție. In ziua aceasta însă, Nicușor, transformat intr-un chipeș mexican, s-a dus s-o invite la vals pe grațioasa indiană care nu era alta decit... Adriana. De abia în timpul dansului s-au recunoscut și de aceea s-a făcut atita haz. Copiii, parcă bucurindu-se că întimplarea i-a împăcat, se învîrt în dans mai veseli, mai sprinteni. In sală se află și unii din părinții veniți să vadă Carnavalul. Li se citește in ochi bucurie și mindune pentru copiii lor. Prin ei își văd înfăptuite și visurile lor din urmă cu zeci de ani cînd erau de virsta acestora. Tot ce și-au dorit ei și n-au putut avea — adică o copilărie fericită — fie dăruită astăzi copiilor lor. Poate fi o bucurie mai mare pentru un părinte decît aceasta ? După o oră de dans, clovnul anunță din nou o surpriză: Parada costumelor. Pe scenă trec sub privirile severe ale „criticilor" zeci de costume și măști, întrebarea firească ce și-o punea fiecare era: „Care costume vor plăcea mai mult, care vor fi premiate ?"... Și-au fost multe, reprezentând diferite epoci și popoare. Mindrele costume românești, ucrainene și ungurești, costumele indiene sau chineze, de mușchetari, într-un cuvînt, toate care au fost frumoase au fost premate. Carnavalul pionierilor a fost o serbare tot atit de plăcută și pentru copii și pentru părinți. ESTOFOR !; !; o !; o ! însemnări despre o brigadă fruntașă Brigada a III-a din schimbul A se bucură de o deosebită stimă în cadrul sectorului filatură și chiar a uzinelor textile „Moldova", datorită faptului că de foarte multă vreme se menține în rîndul brigăzilor cu cele mai frumoase rezultate. "Și lucrul acesta nu-i chiar așa de ușor cînd și celelalte brigăzi muncesc cu elan și pasiune. Cu toate acestea, brigada a II-a și-a păstrat însiietatea. Care să fie cauza? Răspunsul îl putem afla numai dacă ne interesăm de felul cum lucrează această brigadă. Pe tov. Alexandrina Ciorbea șefa brigăzii nu o poți găsi ușor. De ce? Pentru că-i argint viu, tiu alta. Cînd e la un ring, cînd la celălalt. Tot timpul e printre muncitoare, ajutîndu-le și indrumîndu-le. Și muncitoarele o îndrăgesc și-i cer, ori de cîte ori au nevoie, sfatul. Se simt mindre că au o responsabilă de brigadă așa de destoinică și pricepută. Cind o vei intilni și-i vei pune citeva întrebări în legătură cu munca brigăzii ce o conduce, Alexandrina Ciornea iți va vorbi cu pasiune despre muncitoare: — Vezi fata aceea brunetă de colo? Elena Armeanu îi zice: E o fată tare harnică și disciplinată. Datorită rezultatelor obținute de ea in muncă a fost primită in rîndul candidaților de partid. Și mai sint muncitoare bune în brigadă. Nu trebuie uitate nici Lucreția Tătaru și nici Olimpia Iacob. Asta din urmă, e șefa echipei de levată. Se ocupă mult de calificarea muncitoarelor. — Cum, aveți și muncitoare necalificate ? — Am avut. Eugenia Carpov, de pildă, nu cunoștea meseria. Acum, datorită ajutorului dat de Olimpia Iacob și de întreaga brigadă, a devenit fruntașă. Și asta într-un timp record, două luni de zile! Și ochii îi strălucesc de bucurie. Apoi continuă: — Calificarea înaltă a tuturor muncitoarelor, este preocuparea noastră de bază. Asta e și cheia succeselor brigăzii. De curînd, GH, MOCANII (Continuare în pag. 2-a) Se pregătesc pentru lucrările agricole de primăvară In aceste zile, în atelierul mecanic de la gospodăria agricolă de stat din Călinești, mecanizatorii muncesc cu multă hărnicie la repararea parcului de mașini și tractoare cu care vor lucra în campania agricolă de primăvară. Sub îndrumarea mecanicului șef Merticaru Nifon, mecanizatorii au reparat pînă în prezent 5 tractoare, 5 semănători pentru cereale, 8 pluguri pentru tractoare, 6 grape și alte unelte agricole. La executarea reparațiilor în frunte sînt tractoriștii Deică Ioan, Gălățeanu Viorel și alții. Coresp. A. LUCHIAN Execută alături adinei Colectivul de muncă de la Stațiunea experimentală zootehnică Popăuți acordă o atenție deosebită sporirii producției agricole la hectar. Pe terenurile slab productive se administrează îngrășăminte chimice și naturale. Pînă în prezent, pe o suprafață de 80 ha. însămînțate cu orz de toamnă și 20 ha. cu secară pentru masă verde s-au administrat cîte 200 kg. superfosfat la hectar. De asemenea, s-au dat îngrășăminte chimice la 30 ha. cu pășune naturale. Folosind posibilitățile existente și timpul favorabil de lucru, mecanizatorii din cadrul Stațiunii execută arături adînci. Numai în ultimele două zile, de exemplu, s-au făcut arături adînci pe 30 ha. Pînă în prezent, la S.E.Z. Popăuți au fost efectuate arături adînci pe 360 ha. și s-au încorporat sub brazdă 520 tone gunoi de grajd. La executarea arăturilor adînci s-au evidențiat mecanizatorii Burceag Petru, Apostolie Vasile și alții. in interiorul ziarului : — Serbarea Pomului de iarnă. — Activitatea poate fi îmbunătățită — Hrănirea oilor în perioada de stabulație — Succese importante — Vești din comuna Gorbănești (Pag. 2-a) — Agitatori bine pregătiți — muncă politică de masă concretă — Să întreținem cu grijă fondul de locuințe — Comisiile permanente în sprijinul sfaturilor populare (Pag. 3-a) Concursul posturilor sanitare de Cruce Roșie Posturile sanitare de Cruce Roșie din școlile medii, profesionale și școlile de 7 ani din orașul și raionul nostru sunt antrenate într-un concurs organizat de comitetele orășenesc și raional de Cruce Roșie. Obiectivele principale ale concursului sînt: răspîndirea cunoștințelor sanitare teoretice și practice in rîndul tineretului ; acordarea primului ajutor în cele mai bune condițiuni ; intensificarea posturilor sanitare școlare; activității popularizarea muncii de Cruce Roșie în rîndul elevilor. Concursul între posturile sanitare de Cruce Roșie a început desfășurarea fazei pe școli, nu curaiuri urmează faza pe circumscripțiile sanitare și apoi faza orășenească și cea raională. La Roma, de exemplu, fruntaș pe școală este postul sanitar de Cruce Roșie din clasa V-a A. Comitetele orășenesc și raional de Cruce Roșe se preocupă de îndrumarea posturilor sanitare din drul școlilor în vederea unei cucît mai bune pregătiri pentru faza orășenească și raională a concursului ce se va desfășura la sfîrșitul lunii februarie.