Clopotul, 1960 (Anul 16, nr. 1285-1387)

1960-01-06 / nr. 1285

i biblioteca CENTRALĂ UNIVERSITAR ,M. EMINESCU“ IX Anul XV­, Mr. 1285 Miercuri 6 ianuarie 1960 ORGAN­ AL COMITETULUI RAIOHAL P.Iilil. BOTOȘANI ȘI AL SFATULUI POPULAR RALIONAL 4 pagini-21> bani In fruntea întrecerii Prima zi de muncă din acest an în secțiile cooperativei de pro­ducție meșteșugărească „Tehnica confecției". Cooperatorii se stră­duiesc să dea produse cît mai multe, mai bune și la un preț de cost cît mai redus. Strădania lor a fost încununată de succes. Sfîr­­șit­ul zilei s-a soldat cu depășirea­ sarcinilor de producție, în același timp cooperatorii au executat lu­crări de bună calitate. Printre secțiile fruntașe din a­­ceastă zi au fost secția nr. 16 în­călțăminte comandă, secția nr. 1 croitorie comandă și secția lucru la serie, conduse de tovarășii Aioa­­nei Constantin, Iacobsohn David și­ Plotic Alexandru. * PRIMELE ZILE DE MUNCĂ ÎN 1960 — PRIMELE REALIZĂRI Noi realizări Cu planul depășit Jnsufleț­it de documentele plenarei G.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, muncitorii de la Centrala e­­lectrică sunt hotărîți să depună e­­forturi sporite pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Prima zi de muncă a însemnat pentru ei, continuarea realizărilor obținute în anul trecut. Ziua de 1 ianuarie i-a găsit pe muncitorii Centralei electrice la locul de pro­ducție. Folosind întreaga capacitate a mașinilor, s-a furnizat 3000 kw, er­ergie electrică mai mult decît în ziua de 31 decembrie 1959. La aceste succese și-au adus contribuția tovarășii Ghilian Teo­dor, Tudor Vasile și alții. , Coresp. N. CALINIUC Cu prilejul prelucrării cifrelor de plan pe anul 1960, ajutoarea de maistru Trifanov Olga a făcut o serie de propuneri concrete cu pri­vire la îmbunătățirea muncii și s-a­ angajat, în numele colectivului secției lenjerie a fabricii 1 de con­fecții și tricotaje „Botoșani" să dea zilnic peste plan cîte 10 cămăși de bună calitate, iar lunar să econo­misească 100 ace de mașină. Au trecut de atunci vreo 20 de zile... Sîntem la începutul anului 1960. Chiar din prima zi de lucru, muncitorii din această întreprinde­re au pornit munca cu forțe spo­rite, hotărîți să dea viață angaja­mentelor pe care și­ le-au luat. Iată-i în timpul lucrului pe mun­citorii din secția lenjerie, în nu­mele cărora s-a angajat tov. Tri­fanov. Cu privirile ațintite la ma­șini, m­înuiesc cu pricepere și ra­piditate fiecare cămașă. Muncitorii­ din această secție au dat peste plan în prima zi de muncă 40 de că­măși de bună calitate. Anghelache Maria și Hînceanu Lucia au reali­zat în această zi cea mai mare de­pășire de plan. Nu s-au lăsat mai­­ prejos nici muncitorii din sectorul confecții. Primele zile de muncă din noul an s-au soldat cu o depășire de 150 perechi pantaloni. In oricare secție din întreprin­dere domnește același entuziasm. Muncitorii de la secția jucării, de exemplu, depun multă strădanie nu numai pentru depășirea plariului, ci și pentru calitatea produselor, pentru realizarea de economii. Ei se mîndresc cu realizările obținu­te pînă acum. Luna decembrie, de exemplu, a fost cea mai bogată în realizări din tot anul trecut. Ei au dat peste plan 4088 de jucării. Do­rința muncitorilor din această secție este ca să continue șirul succeselor și în acest an. Dovadă sunt cele peste 40 de jucării confecționate peste plan în primele două zile ale acestui an. Printre fruntașii în producție de aici este și comunista Andrei Ma­neta de la finisaj, care-și depășește zilnic normele de lucru. ------------* *------------­ In clițeu: Muncitoarea Andrei Marieta în timpul finisării unei ju­cării. I Carnavalul pionierilor . In sala mare, scăldată in jocuri de lumini multicolore, îm­podobită cu ghirlande și cren­guțe de brad, a apărut un clovn runic, care anunță cu voce lim­­­­pede : „De sunt clovn nu­ i de mirare Căci la noi e sărbătoare Sărbătoare Festival După măști, chiar Carnaval...". ...Intr-adevăr, în seara aceas­ta are loc Carnavalul pionieri­lor, iar micuțul clovn nu-i al­tul decît... pionierul Puișoiu Con­stantin. Deocamdată însă nu-i re­cunoscut de toți. De altfel, în sala spațioasă sînt atîtea măști și costume Incit cu greu s-ar putea recunoaște între ei copiii. Pe scenă își face apariția Moș Gerilă plin de promoroacă, pur­­tind în spate un sac cu daruri. O dată cu el au apărut într-un dans diafan „fulgii albi de ză­padă" . Apoi și-a făcut apariția un roi de „fluturași“ în zbor. Toate privirile sînt pline de ad­mirație. Cîtă măiestrie pun în focul lor micuțele balerine... Ia­tă-i și pe tradiționalii urători. Ce spun in plugușorul lor ? Ii laudă pe fruntașii la învățătură Grecu Silvia, Artbergher Brîn­­du­șg., Pop Cornelia. Dar n-au scăpat trecuți cu vederea nici codașii. Urătura a fost plină de haz, dar și de învățăminte. Au urmat apoi alte dansuri și re­citări. Spre bucuria copiilor, or­chestra a început un vals și pe­rechile s-au prins în v­rtejul lui. O Cio-cio-san micuță, dan­sează cu un mîndru cazac, iar o ucraineancă cu codițe aurii și panglici multicolore a fost in­vitată de un mic mușchetar. Dans, muzică, veselie... In­tr-un colț citeva perechi și-au întrerupt dansul. Aici și gesti­culează amuz­ați. Iată ce s-a­ intimplat. Nicușor se certase odată la un joc de volei cu pioniera Adriana și cînd se întîlneau la Casa pionierilor se priveau bo­sumflați fără să-și vorbească. Colegii lor știau acest lucru și-i tachinau mereu. Dar ei conti­nuau să nu-și dea atenție. In ziua aceasta însă, Nicușor, transformat intr-un chipeș mexi­can, s-a dus s-o invite la vals pe grațioasa indiană care nu era alta decit... Adriana. De abia în timpul dansului s-au recunoscut și de aceea s-a făcut atita haz. Copiii, parcă bucurindu-se că întimplarea i-a împăcat, se învîrt în dans mai veseli, mai sprin­teni. In sală se află și unii din pă­rinții veniți să vadă Carnava­lul. Li se citește in ochi bucu­rie și mindune pentru copiii lor. Prin ei își văd înfăptuite și vi­surile lor din urmă cu zeci de ani cînd erau de virsta acestora. Tot ce și-au dorit ei și n-au pu­tut avea — adică o copilărie fe­ricită — fi­e dăruită astăzi co­piilor lor. Poate fi o bucurie mai mare pentru un părinte de­cît aceasta ? După o oră de dans, clovnul anunță din nou o surpriză: Pa­rada costumelor. Pe scenă trec sub privirile severe ale „criti­cilor" zeci de costume și măști, întrebarea firească ce și-o pu­nea fiecare era: „Care costu­me vor plăcea mai mult, care vor fi premiate ?"... Și-au fost multe, reprezentând diferite e­­poci și popoare. Mindrele costume românești, ucrainene și ungurești, costumele indiene sau chineze, de mușchetari, într-un cuvînt, toate care au fost fru­moase au fost prem­ate. Carnavalul pionierilor a fost o serbare tot atit de plăcută și pentru copii și pentru părinți. E­­STOFOR !; !; o !; o ! însemnări despre o brigadă fruntașă Brigada a III-a din schimbul A se bucură de o deosebită stimă în cadrul sectorului filatură și chiar­ a uzinelor textile „Moldova", da­torită faptului că de foarte multă vreme se menține în rîndul bri­găzilor cu cele mai frumoase re­zultate. "Și­­­ lucrul acesta nu-i chiar așa de­ ușor cînd și celelalte brigăzi muncesc cu elan și pa­siune. Cu toate acestea, brigada a II-a și-a păstrat însiietatea. Care­ să fie cauza? Răspunsul îl putem afla numai dacă ne interesăm de felul cum lucrează această bri­gadă. Pe tov. Alexandrina Ciorbea șefa brigăzii nu o poți găsi ușor. De ce? Pentru că-i argint viu, tiu alta. Cînd e la un ring, cînd la celălalt. Tot timpul e printre mun­citoare, ajutîndu-le și indrumîn­­du-le. Și muncitoarele o îndrăgesc și-i cer, ori de cîte ori au nevoie, sfatul. Se simt mindre că au o res­ponsabilă de brigadă așa de destoi­nică și pricepută. Cind o vei intilni și-i vei pune citeva întrebări în legătură cu munca brigăzii ce o conduce, Ale­xandrina Ciornea iți va vorbi cu pasiune despre muncitoare: — Vezi fata aceea brunetă de colo? Elena Armeanu îi zice: E o fată tare harnică și disciplinată. Datorită rezultatelor obținute de ea in muncă a fost primită in rîndul candidaților de partid. Și mai sint muncitoare bune în brigadă. Nu trebuie uitate nici Lucreția Tătaru și nici Olimpia Iacob. Asta din ur­mă, e șefa echipei de levată. Se ocupă mult de calificarea muncitoa­relor. — Cum, aveți și muncitoare ne­calificate ? — Am avut. Eugenia Carpov, de pildă, nu cunoștea meseria. Acum, datorită ajutorului dat de Olimpia Iacob și de­ întreaga brigadă, a devenit fruntașă. Și asta într-un timp record, două luni de zile! Și ochii îi strălucesc de bucu­rie. Apoi continuă: — Calificarea înaltă a tuturor muncitoarelor, este preocuparea noastră de bază. Asta e și cheia succeselor brigăzii. De curînd,­ ­GH, MOCANII (Continuare în pag. 2-a) Se pregătesc pentru lucrările agricole de primăvară In aceste zile, în atelierul me­canic de la gospodăria agricolă de stat din Călinești, mecanizatorii muncesc cu multă hărnicie la re­pararea parcului de mașini și trac­toare cu care vor lucra în campa­nia agricolă de primăvară. Sub îndrumarea mecanicului șef Merticaru Nifon, mecanizatorii au­ reparat pînă în prezent 5 tractoare, 5 semănători pentru cereale, 8 plu­guri pentru tractoare, 6 grape și alte unelte agricole. La executarea reparațiilor în frunte sînt tractoriștii Deică Ioan, Gălățeanu Viorel și alții. Coresp. A. LUCHIAN Execută alături adinei Colectivul de muncă de la Sta­țiunea experimentală zootehnică Popăuți acordă o atenție deosebită sporirii producției agricole la hec­tar. Pe terenurile slab productive se administrează îngrășăminte chi­mice și naturale. Pînă în prezent, pe o suprafață de 80 ha. însămîn­­țate cu orz de toamnă și 20 ha. cu secară pentru masă verde s-au ad­ministrat cîte 200 kg. superfosfat la hectar. De asemenea, s-au dat­ îngrășăminte chimice la 30­­ ha. cu pășune naturale. Folosind posibilitățile existente și timpul favorabil de lucru, me­canizatorii din cadrul Stațiunii exe­cută arături adînci. Numai în ulti­mele două zile, de exemplu, s-au făcut arături adînci pe 30 ha. Pînă în prezent, la S.E.Z. Popăuți au fost efectuate arături adînci pe 360 ha. și s-au încorporat sub braz­dă 520 tone gunoi de grajd. La executarea arăturilor adînci s-au evidențiat mecanizatorii Bur­­ceag Petru, Apostolie Vasile și alții. in interiorul ziarului : — Serbarea Pomului de iarnă. — Activitatea poate fi îmbunătă­țită — Hrănirea oilor în perioada de stabulație — Succese importante — Vești din comuna Gorbănești (Pag. 2-a) — Agitatori bine pregătiți — muncă politică de masă con­cretă — Să întreținem cu grijă fondul de locuințe — Comisiile permanente în spri­jinul sfaturilor populare (Pag. 3-a) Concursul posturilor sanitare de Cruce Roșie Posturile sanitare de Cruce Ro­șie din școlile medii, profesionale și școlile de 7 ani din orașul și raionul nostru sunt antrenate în­­tr-un concurs organizat de comi­tetele orășenesc și raional de Cruce Roșie. Obiectivele principale ale con­cursului sînt: răspîndirea cunoștin­țelor sanitare teoretice și practice in rîndul tineretului ; acordarea pri­mului ajutor în cele mai bune con­­dițiuni ; intensificarea posturilor sanitare școlare; activității popu­larizarea muncii de Cruce Roșie în rîndul elevilor. Concursul între posturile sanita­re de Cruce Roșie a început d­esfășur­area fazei pe școli, nu cu­raiuri urmează faza pe circum­scripțiile sanitare și apoi faza oră­șenească și cea raională. La Roma, de exemplu, fruntaș pe școală este postul sanitar de Cruce Roșie din clasa V-a A. Comitetele orășenesc și raional de Cruce Roș­e se preocupă de îndru­marea posturilor sanitare din drul școlilor în vederea unei cu­cît mai bune pregătiri pentru faza o­­rășenească și raională a concursu­­­lui ce se va desfășura la sfîrșitul lunii februarie.

Next