Clopotul, 1962 (Anul 18, nr. 1492-1594)
1962-01-06 / nr. 1492
Anul XVIII Mr. 1492J Sîmbătă 6 ianuarie 1962 | 4 pagini—20 bani PRIMA ZI — PRIMELE REZULTATE Fire de calitate Sunetul prelung al sirenei care anunța începerea primei zile de muncă din noul an i-a găsit pe harnicii muncitori, tehnicieni și ingineri de la uzinele textile „Moldova“ la locurile de muncă. Pe fețele tuturor se putea citi bucuria și dorința de a produce în acest an cantități sporite de fire și țesături de calitate superioară și la un preț de cost scăzut. Acestea sunt, de altfel obiectivele principale ale întrecerii socialiste la care participă cu însuflețire întreg colectivul. In prima zi de muncă din noul an, planul Ic tone numere în secția filatură a fost depășit cu 1,3 la sută. Filatoarele din schimbul A, de exemplu, au produs peste plan 50 kg. fire bumbac de bună calitate, Cuceag Aglaia, Comunistele Condratov Daria, care lucrează la cîte trei părți de ring, Botezata Ioana, Vasilache Maria, de la fluiere, prin folosirea celor mai corecte mituiri și-au depășit sarcinile de plan. Exemplul lor a fost urmat și de filatoarele Mustață V. Elena, Gaftoneanu Niculina, Vlădeanu Ana și alții. Coresp. I. REANOVICÎ Exemplul comuniștilor La Uzina de reparații, o dată cu dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1962, colectivul de muncă s-a angajat să asigure premizele desfășurării unei producții ritmice din prima zi. * Realizările obținute în ziua de 3 ianuarie, ilustrează hotărîrea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de a-și respecta angajamentul luat. Colectivul secției uzinaj mecanic a fabricat 1100 buloane pentru roțile de la spate a autocamioanelor și 5.000 de piulițe necesare mașinilor-unelte folosite in agricultură. Cu aceeași însuflețire au muncit în prima zi de lucru din noul an și muncitorii din sectorul de reparații. Ei au reparat 6 motoare pentru tractor în loc de 4 motoare ce prevedea planul: Comuniștii Mandiuc Vasile, Dorneanu Gheorghe, din secția uzinaj mecanic, Nicolau Petru, Hîncu Mihai, din sectorul reparații, prin exemplul lor mobilizează și pe ceilalți muncitori și tehnicieni pentru fabricarea pieselor și executarea reparațiilor de bună calitate la motoare și tractoare. Coresp. A. HIGHEL In fruntea întrecerii Din prima zi de muncă în acest an, muncitorii, tehnicienii și inginerii de la fabrica de confecții „Botoșani" au dovedit preocupare pentru producerea de confecții de bună calitate și îndeplinirea planului de producție. Organizîndu-și bine munca în două schimburi, s-au produs peste plan 55 perechi pantaloni și 152 produse de lenjerie. In fruntea întrecerii pentru sporirea producției și îmbunătățirea calității confecțiilor sunt benzile I și II conduse de comunistul Chetraru Marcel, care a obținut cele mai bune rezutate. Coresp. V. CIOBANU “ CHEMAREA Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști Țărani colectiviști și întovărășiți, țărani ce vă mai cultivați singuri bucata de pămînt, mecanizatori din gospodării de stat și stațiuni de mașini și tractoare, tehnicieni, ingineri și oameni de știință din agricultură, spre voi toți îndreptăm această chemare în numele Consfătuirii pe țară a colectiviștilor. Ne-am adunat aci laolaltă din toate regiunile țării, colectiviști aleși de adunările raionale, spre a lua parte la această Consfătuire, ca unii ce reprezentăm în țara noastră agricultura socialistă. Știți de bună seamă că timp de cinci zile am dezbătut împreună cu conducătorii partidului și statului, cu oameni de știință, ingineri agronomi, zootehniști, cu mecanizatori și constructori de mașini, activiști de partid și de stat, ce anume trebuie să facem pentru a încheia colectivizarea agriculturii, pentru a organiza cu mai bine gospodăriile colective, a le întări și a le crește tot mai mult avutul, pentru a spori recoltele de toate felurile și a înmulți cu mai mult animalele și producția lor. La consfătuire au vorbit mulți delegați, arătînd ce au făcut ei pentru a obține cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul și tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care ne-a dat povețe prețioase, ca să putem îndeplini și mai cu spor sarcinile ce stau în fața agriculturii noastre. După cum am spus, noi am fost în Consfătuire delegați ai colectiviștilor, noi înșine colectiviști. Cei care au vorbit cunosc așadar bine viața gospodăriilor colective și ei au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întîmplă cu adevărat în comunele și raioanele lor, viața de azi a țărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părțile țării socialismul a învins, că cea mai mare parte a țăranilor de astăzi sunt colectiviști, că regiunile Dobrogea și București, două dintre cele mai mari regiuni agricole din țară, sunt colectivizate în întregime, iar în regiunile Banat și Galați trecerea la colectivizare este aproape încheiată. Dacă treci astăzi pe țarinele țării de la un capăt la altul, vezi deoparte și de alta numai lanuri mari, întinse din zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, magaziile albe ale gospodăriilor colective și case noi ca niște începuturi de așezări orășenești. Noi, colectiviștii, astăzi o mare forță, suntem însumăm laolaltă peste două milioane de familii și stăpînim mai mult de 5 milioane hectare de pămînt. Reprezentăm așadar marea mulțime a țărănimii, nădejdea cea mare a agriculturii din țara noastră, chezășia belșugului. Ogoarele unite ne dau putința să facem mai multe culturi, să dăm pămîntului mai multe întrebuințări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu mașini, în cea mai mare parte și în muncile cele mai grele, după toate regulile agrotehnice, în așa fel încît de la un an la altul să avem recolte tot mai mari și să creștem tot mai multe animale. Mulți dintre cei care au vorbit la Consfătuire, președinți, brigadieri sau țărani colectiviști, au arătat cu îndreptățită mîndrie cum în gospodăriile lor colective au obținut două și trei mii de kg. grîu la hectar, trei mii, patru mii și unii chiar opt mii de kg. porumb boabe la hectar. Tovarășii din Dobrogea au arătat cum, după trei ani de la terminarea colectivizării, producția de cereale este de două ori mai mare ca înainte. Noi știm cu toții că așa este pretutindeni unde țăranii au întemeiat gospodării colective. Și mai știm cu toții, și noi și voi, că o dată cu acest belșug, colectiviștii trăiesc mult mai bine ca înainte, că și-au făcut case de cărămidă, acoperite cu țiglă, ca la oraș, că nimeni nu mai umblă desculț, că sunt mai arătos imbrăcați, că o mare parte sunt atît de înlesniți că și-au luat radio, televizoare, aragaze, biciclete și unii dintre ei motociclete. Țăranul colectivist se bucură azi de un trai civilizat, el citește și învață pentru a-și da singur seama ce este lumea și viața, după cum le arată știința și adevărul. Așezările — comunele și satele — sînt mai frumoase și mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătoare. Pe ulițele satelor de colectiviști întîlnești seara, deseori, oameni — tineri și bătrîni, fete și femei — venind de la bibliotecă cu o carte în mină, că nn-i sat fără bibliotecă și nu-i bibliotecă fără sute de cititori. . In multe sate vezi ferestrele și curțile luminate ca ziua de becuri electrice, auzi cîntarea difuzoarelor și, undeva, la căminul cultural, vezi mulțime mare venită la cinematograf. Satul de colectiviști se cunoaște de departe, după acaretele frumoase ale gospodăriei, după cirezile de vite de rasă, după pătulele pline, du(Continuare în pag. 2-a) Faptele—un puternic îndemn Așezat la marginea pădurii „Poenița“, satul Cerbu era cuprins de o animație deosebită. Bărbați tineri și vîrstnici, femei înfofolite, mergeau spre școală, prin zăpada proaspăt căzută, să participe la constituirea gospodăriei agricole colective. Colectiviștii din satele învecinate, Dracșani, Lunca, Dracșini și Coșula, an de an ne-au întrecut prin recoltele pe care le-au obținut — a spus în adunare iov. Pușcașu Vasile, secretarul organizației de partid. Anul trecut, deexemplu, colectiviștii din Ceula au obținut cu 400 kg. gr și 1.000 kg. porumb mai ar t la hectar decit noi intovărășiții. Numai la aceste două culturi dacă am fi lucrt în gospodăria colectivă realizam un cîștig în plus de peste 300.000 de lei. Numeroși țărani întovărășiți din Cerbu au vizitat gospodăriile agricole colective din, Dracșani și Lunca. La colectiviștii din Lunca, bunăoară, întovărășiții au văzut recolte frumoase, cireada de vaci, construcțiile. Ei s-au interesat cum trăiesc colectiviștii. Au aflat că 30 de colectiviști, printre care Dăscălașu Petru, Murgu Dumitru și Muraru Gheorghe și-au construit case noi. Comuniștii Mînzat Al. Constantin, Lopatnicu Vasile, Bălăucă Dumitru și alții, din satul Cerbu, ori de cîte ori aveau prilejul vorbeau întovărășiților despre viața fericită pe care o trăiesc colectiviștii. Țăranii muncitori Malaimare Florea, Robu Gheorghe, Dulgheru F. Elena, Baltă Natalia și Robu Ioan au urmat exemplul comuniștilor și au făcut printre primii cereri pentru gospodăria colectivă. — Acum, aproape toți țăranii muncitori din sat sunt colectiviști — spunea tov. Mardare Nicolae, președintele tinerei gospodării agricole colective „Cerbu“. e la rudele, cunoscuții și vecinii lor — colectiviști din satele Coșula, Bălușeni, Dracșini, Dracșani — țăranii din Copălău au aflat că în colectivă munca este mult mai rodnică. Pe lingă faptul că pămîntul se poate lucra în condiții agrotehnice superioare se dezvoltă creșterea animalelor, viticulși tura, pomicultura, etc. — mari aducătoare de venituri. Totodată pline de învățăminte au fost pentru ei conferințele, serile de calcule și de întrebări și răspunsuri organizate în cadrul căminului cultural. Pentru a da posibilitatea țăranilor muncitori de a vedea cu ochii lor felul cum este organizată munca în gospodăria colectivă și cum trăiesc colectiviștii, organizația de partid și sfatul popular au organizat vizite. Ceea ce au văzut întovărășiții le-a plăcut. Ogoarele care au rodit bogat, construcțiile productive ridicate, în gospodăriile colective din Bălușeni, Dracsini, Coșula, ramurile de producție, casele noi, frumos mobilate ale colectiviștilor, i-au impresionat. Deși în primul an de la înființare gospodăria colectivă din Dracsini și-a organi(Continuare în pag. 4-a) à