Clopotul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 24, nr. 2321-2400)
1968-10-01 / nr. 2321
f í * * V * I Anul XXIV nr. 2321 mărfi 1 octombrie 1968 4 pagini 30 bani Recoltatul culturilor la majoritatea cooperativelor agricole din județul nostru. Lucrările agricole de toamnă sunt în plină desfășurare. Se recoltează porumbul și sfecla de zahăr și se treieră floarea-soarelui de pe ultimele suprafețe. Din datele centralizate la Direcția agricolă județeană rezultă că până la 26 septembrie a.c., floarea-soarelui a fost treierată de pe 89 la sută din suprafața cultivată, sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 32 la sută, iar porumbul de pe 43 sută. Cele mai bune rezultatate s-au obținut de cooperativele agricole din Hlipiceni, Unțeni, Cucorăni, Roma, Negreni, Viișoara și altele. Citeva aspecte cudese recent din unitățile agricole sînt in măsură să susțină, fără echivoc, că recoltatul și transportul culturilor de pe cîmp la arii și în magazii se desfășoară destul de încet. E adevărat că în ultimele zile ploile au împiedicat executarea lucrărilor agricole în cîmp. Dar, aceasta nu înseamnă că a provocat griji unor consilii de conducere ale cooperativelor agricole și specialiștilor. Treierișul florii-soarelui la 26 septembrie nu era în Actualitatea agrară că terminat în cooperativele agricole din Ștefănești, Flămînzi, Prăjeni, Brăești, Corlăteni, Darabani, Dimăcheni, Păltiniș, Dumeni, Havîrna, Tătărășeni și altele. La cooperativa agricolă Saucenița pe tarlaua „Fîntina cu cumpănă“ erau piscuri de floarea-soarelui nerecoltată, iar tulpinele și capitalele impînzeau toată suprafața. Consiliul de conducere al cooperativei agricole (președinte Ioan Galanton) a lăsat organizarea muncii pe plan secundar. Multe atelaje umblă pe drumuri și fac diferite transporturi particulare iar tulpinele de floarea-soarelui și porumbul stau pe cîmp. — Cînd era vreme frumoasă, din 9 combine lucrau zilnic numai 3 — spunea inginerul Petru Popovici de la cooperativa agricolă Trușești. Acum cînd plouă, stăm și privim cum se depreciază recolta de floarea-soarelui de pe 80 ha. Sînt părtași și mecanizatorii la pierderile de recoltă Ce au de spus tovarășii din conducerea I.M.A. Drngeni ? Intrucît in toate cooperativele agricole porumbul a dat în copt, se poate trece cu toate forțele la recoltat și concomitent la transportul si depozitarea lui pentru a evita pierderile. In cele mai multe unități există însă un obicei de a lăsa porumbul să se usuce în glugi 2—3 săptămini și apoi să-l transporte la aici și să-l despărușeze. Această practică dăunează producției, pierderile se înregistrează recoltă Pe de altă parte întîrzie pregătirea terenului și semănatul griului. Asemenea situații se intilnesc la cooperativele agricole din Brăești, Văculești, Stîncești Leorda, Tătărășeni, și altele. La Havrina și Dumeni, porumbul a fost recoltat de pe suprafețe însemnate, în schimb haldanii au fost lăsați pe cîmp. De altfel, la aceste unități sînt și parcele pe care unii cooperatori nu au trecut la recoltatul porumbului, ceea ce va crea greutăți la eliberarea terenului, la executarea arăturilor și insămințărilor Este inexplicabil și faptul de ce la cooperativele agricole din Lunca, Mlenăuți, Vatra Lupeni și Mihăileni nu a început încă recoltatul porumbului. I. GAVRIL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU In satul Pleșani — Călărași au început, în urmă cu un an, lucrările de modernizare a drumului principal. S-au executat săpături, podurile vechi, de pe traseul amintit, au fost desființate, iar cele noi încă n-au fost construite, fapt care face ca drumul principal din Pleșani să devină impracticabil. Și tuburile necesare construirii podurilor exista — ne relatează tovarășul profesor SAVA PINCIUC. Lipsesc însă mijloacele de transport pentru aducerea lor pe șantier sau, mai curînd, preocuparea din partea secției de drumuri și poduri pentru urgentarea acestei lucrări. Ín fața examenului sezonului rece CENTRALELE TERMICE ȘI... În ultimii ani, numărul locatarilor care beneficiază de încălzire centrală a crescut simțitor. Faptul, în sine, nu are nimic neobișnuit și tendința lui spre generalizare e evidentă. Dar, iată că o dată cu apropiatul sezon rece, edilii botoșăneni sunt gata să ne ofere o noutate: locuințe echipate cu toate instalațiile pentru încălzire centrală, fără sursa producătoare de energie calorică. Principalul argument al afirmației noastre este actualul stadiu fizic al centralei termice ce urmează să deservească cele 60 apartamente recent date în folosință și celelalte 60 pe care locatarii le vor primi, zilele acestea, în parcul „Mihai Eminescu". în legătură cu această problemă ne-am adresat inginerului GHEORGHE PLEȘCAN și maistrului MIRCEA UNGUREANU, care conduc lucrările de instalații. Aceștia ne-au spus : „Executînd instalația conform proiectului tip existent avem nevoie de un mare număr de utilaje, care ne lipsesc. De aceea, am intervenit pentru o altă soluție, dar conducerea Grupului de șantiere e de părere că în iarna aceasta să se meargă pe un provizorat, care are dezavantajul unor cheltuieli suplimentare. Nu ni s-a fixat încă soluția pe care trebuie s-o urmăm. Pentru a furniza energie calorică locuințelor ce se vor da în folosință în cursul acestui an ne sunt suficiente 4 din cele 8 cazane proiectate“. Constatăm totuși că din cele 4 cazane, 2 sunt abia montate pe poziții, unul e rezerstat de pereții centralei, iar despre al patrulea nu se știe nimic. Întrebați asupra termenului cînd centrala urmează să intre în funcțiune, interlocutorii noștri ne răspund că la 1 octombrie a.c. — După părerea dv. locatarii vor putea primi căldură începând cu data de 15 octombrie ? — Dacă ni se pun la dispoziție materialele pe care le-am cerut, vom organiza trei schimburi și vom fi în măsură să punem în funcțiune centrala la această dată — ne răspunde MIRCEA UNGUREANU. Dar, ne lipsesc importante cantități de țeavă, mai multe pompe centrifuge de diferite tipuri, vasul de expansiune etc. Și mai e ceva la mijloc : proiectantul (DSAPC Suceava) nu a stabilit încă locul rezervoarelor de combustibil. De acest lucru trebuia să se ocupe beneficiarul — I.G.C.L. Botoșani. Vizităm locul de unde, doar peste 15 zile, ar trebui să pornească pe țevi și să ajungă pină la ultimul etaj, apa caldă. Partea de rezistență a construcției e executată, dar numai atît. Printre schele și moloz se văd două cazane și aparatele de contracurent. Pe cîteva trasee, țevi de diverse dimensiuni venind de la mai multe blocuri se opresc neputincioase lingă fundația clădirii ce va fi centrala termică. Opinia grupului de șantiere, aflată prin tovarășul inginer COPEL BRANDIS, șeful serviciului producție diferă oarecum. — In primul rînd termenul de dare în folosință, e fixat pentru trimestrul IV, ceea ce poate însemna, oricînd, pînâ la 31 decembrie 1968. In al doilea rînd, soluția este un provizorat, modificarea proiectului tip fiind o chestiune de competența unor organe superioare și deci tă. Presupunînd de lungă durată totuși noi am fi executat centrala, beneficiarul tot nu o putea exploata, deoarece nu dispune încă de proiectul pentru amplasarea rezervorului de combustibil. Am considerat util să aflăm și părerea beneficiarului, adre I. HOGAȘ (Continuare în pag. a IlI-a) „UN PĂRINTE POATE CREȘTE... Cu aceste versuri începe un cunoscut cîntec popular și în cuvinte amare dojenește pe acei copii care plecați din casa părintească își uită îndatoririle față de proprii lor părinți, tocmai atunci cînd aceștia au mai mare nevoie de sprijinul lor moral și material. Acest cîntec mi-a revenit în memorie cercetînd un dosar. Dar să dăm cuvîntul faptelor. „Chem in fața tribunalului pe toți copiii mei, pentru faptul că eu pe toți i-am crescut, îngrijit și la rîndul fiecăruia, i-am căsătorit și le-am dat viață, le-am făcut case de locuit și astăzi eu casă nu am, sunt bătrin, în virstă de 82 de ani, bolnav, nu pot munci. Am făcut apel la toți, ca fiecare să contribuie pentru a mă întreține și nici unul din toți nu voiește a mă ajuta, ba nici nu voiesc să mă recunoască". . • i In acest fel se adresează instanței, în martie 1967, bătrînul Șulea Mihai din comuna Răuseni, județul Botoșani. Actul său este gestul disperat și plin de amărăciune al unui tată căruia nu i-a rămas decit ultima soluție — aceea de a se adresa tribunalului, de a cere ajutorul societății. Un om bătrân, tată a 7 copii, rămas singur, uitat de cei cărora le-a dat viață, de cei pentru care a muncit atîția ani, uitat de cei care prin lege au datoria să-i acorde sprijin moral și material. Iată numele copiilor : Lupu mmmmmmmmmmmmmmm ancheta socială Rozalia, din Răuseni, Hîtu Rarița, Prisacaru Margareta, Șulea Ilie, din Hlipiceni, Șulea Aurica, Hatvan Silvia, din Todireni, Dumitru Maria din București. Șase fiice și un fiu sunt chemați în judecată după ce toate eforturile tatălui, de a găsi înțelegere, omenie și sprijin la cei șapte urmași ai săi, de sînge, n-au "dat nici un rezultat, lovindu-se de indiferenta, de lipsa lor de omenie, ca de un zid. De necrezut, lipsă de omenie față de propriul lor tată ! Ceea ce surprinde și mai mult este faptul că, acestor cetățeni ( în termeni procedurali, „, pitiți“) nu le-a fost de ajuns că s-au acoperit de rușine, compărînd la numeroase termene în fața primei instanțe, pentru abandonarea propriului lor tată, nu s-au mulțumit doar cu penibile și ridicole „justificări“, dar au continuat cu insolentă să susțină și-n fața judecății că nu-1 vor întreține nici în viitor. De ce ? Nu pentru că acesta n-ar avea nevoie, că n-ar fi îndreptățit, nu pentru că ei, copiii, n-ar putea plăti sumele minime pretinse, ci pentru rușinosul motiv că fiecare pretinde ca tatăl să fie întreținut de altul. Iată ce susțin unii dintre copii, în fața instanței Tatălui Intr-adevăr sînt fiica tameu Șulea Mihai (tîrzie recunoaștere și fără folos 1 n.n.) dar eu nu poi plăti această sumă. (ROZALIA LUPU). — Nu mi-a dat stare materială decit un hectar de pămînt — îi impută tatălui său RARIȚA HITU. — Cum, tata are acum șapte copii ? Dar cînd a dat „comanda“ feciorului mic n-a avut șapte copii ? Că doar cît mi-a dat mie zestre, poate mai mult i-a dat celui mic, că era băiat și era al lui semănînd, adăugă SILVIA HAIVAN—din ce în ce mai veninoasă, trecînd de la insinuări, la invective: „Că el a băut toată viața și acum vrea să mai bea tot din munca noastră, adică cu ceea ce i-am da noi să aibă și pentru babele din sat“. Cele de mai sus vorbesc de la sine despre profilul mo-VLADIMIR MOGIRZAN procuror la Procuratura județeană — Botoșani (Continuare in pas. a III-a) 4 FROLETARI DIN TOATE ȚARILE, UNITI-VA ? DEPOZITELE DE LEMNE Precauți, gospodarii fac ultimele pregătiri, completîndu-și magaziile cu combustibilul necesar anotimpului friguros. Unii dintre ei au făcut acest lucru încă din timpul verii, alții — încă nu e tîrziu — se aprovizionează acum. Consemnăm preocuparea gestionarilor pentru continua îmbunătățire a deservirii populației. Ca Dorohoi, de pildă, depozitul a fost modernizat prin construirea unei clădiri de serviciu, două platfore (din beton) pentru depozitarea cărbunelui, instalarea unei bascule și betonarea drumului de acces. Lucrările de modernizare au început, încă din anul trecut și la depozitul nr. 13 din Botoșani, de pe strada Parcul Tineretului, dar sunt mult rămase în urmă. Abia s-a reușit să se construiască clădirea unde funcționează birourile, cele 2 platforme pentru depozitarea cărbunilor, s-a montat bascula și efectuat împrejmuirea. Mai este însă de construit drumul de acces la care s-au efectuat doar lucrările de săpături și așternerea primului strat de balast! Pentru a fi dat în circulație, mai sunt încă multe de făcut... Constructorul (IGCL Botoșani) însă, nu se grăbește și aceasta are repercusiuni negative asupra desfășurării activității de aprovizionare a depozitului. Dar acestea nu sunt singurele neajunsuri. rea depozitului Prin restrîngeri. n (gară) urma ca depozitul nr. 13 să se extindă cu încă 2.000 m.p., suprafață care, piiă zilele trecute, nu i-a fost repartizată de către Consiliul popular municipal Botoșani. In aceeași situație se află și depozitul nr. 11 care, pentru a-și putea desfășura în bune condițiuni activitatea mai are nevoie de încă 3.600 m.p. Din lipsă de spațiu, ambele depozite nu-și au asigurate stocurile tampon, depozitul nr. 13 dispunînd la ora actuală de o cantitate de 136 vagoane de lemne (categoria A și B) în loc de 400 cît îi este O. TEMNEANU (Continuare în pag. a IlI-a) É I Redacția și administrația : Botoșani Calea Națională nr 261 Telefoane: Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 172S Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economica și culturală — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 . Din inițiativa Consiliului popular al municipiului Botoșani, recent, la Școala generală nr. 8, a fost organizat un schimb de experiență pe tema bunei gospodăriri și continuei înfrumusețări a orașului, cu participarea mai multor comitete de cetățeni din circumscripțiile electorale orășenești. (M. LISOSCHI). La Cordăreni a fost organizată o circumscripție sanitară în cadrul căreia funcționează și o casă de nașteri. Personalul medico - sanitar (compus din 7 cadre medicale) în fruntea căruia se află medicul Atila Bárány dovedește multă preocupare pentru buna deservire a populației comunei. (Leon Baltaru). Duminică, 29 septembrie, a avut loc plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor. In cadrul lucrărilor, a fost prezentată tema „Activitatea cultural-artistică desfășurată în unitățile pionierești”. Tot cu acest prilej, au fost luate unele măsuri organizatorice. ■ Conducerea I. II. „Lupta pentru pace“ Dorohoi este invitată de către mai mulți cetățeni din raza orașului Dorohoi și comunele învecinate să-și noteze în agenda sa înființarea unei stații de imbuteliere a autosifoanelor. S-ar rezolva astfel o veche doleanță a populației. Investiții la stația C. F. R. Activitatea lucrătorilor ceferiști se va îmbunătăți simțitor o dată cu darea în folosință a magaziei de mărfuri și drumului de acces — rezultate ale unei investiții în valoare de 1.300.000 lei. Astfel se va mări viteza comercială, se va putea îndruma direct coletăria, evitîndu-se refacerile în alte stații. Respectînd graficul de execuție, constructorii feroviari se vor da în folosință zilele acestea. In dotarea secției de mecanizare a agriculturii de la Nicșeni a intrat recent, o nouă mașină, combine de recoltat sfeclă Foto: I. HELICI Profesionalizarea activității culturale RADIO Ș> CINEMA - TELEVIZIUNE • Citiți în pagina 2 Citiți în pagina 3 • CETĂȚENEȘTI Sport Recent, cooperativa meșteșugărească „înfrățirea", din municipiul Botoșani, și-a lărgit sfera activității sale prin înființarea a trei unități de deservire Este vorba de atelierul auto-moto (responsabil, Ștefan Ceaikovski), care funcționează în același complex cu unitatea de reparații radiatoare de la Podul de piatră , atelierul de bobinaj electric (strada Transilvaniei nr. 32) și atelierul de vulcanizare „Piața 1907“, în apropierea locului de parcare a autoturismelor). Dotat cu utilajul necesar efectuării tuturor reparațiilor la autoturisme, motociclete, motorete etc. și încadrat cu personal tehnic de înaltă calificare, noua unitate are create toate condițiile asigurării unei bune deserviri a beneficiarilor (unități socialiste și particulari). Aceleași condiții, menite să asigure o deservire exemplară a clientelei sale, au fost create și atelierului de bobinaj (responsabil, Ștefan Zamosteanu) și de vulcanizare. Programul de funcționare, zilnic, între orele 7—15. SUDORUL FotO: RADU GLIGOI3 É In zilele de 1—3 octombrie, vremea va fi ușor instabilă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi locale, de scurtă durată. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, din sectorul Temperaturile sud-vestice minime ale aerului vor fi cuprinse între 3 și 6 grade, iar cete maxime între 13 și 18 grade. É