Clopotul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 24, nr. 2321-2400)

1968-10-01 / nr. 2321

f í * * V * I Anul XXIV nr. 2321 mărfi 1 octombrie 1968 4 pagini 30 bani Recoltatul culturilor la majoritatea cooperati­velor agricole din județul nostru. Lucrările agricole de toamnă sunt în plină des­fășurare. Se recoltează po­rumbul și sfecla de zahăr și se treieră floarea-soarelui de pe ultimele suprafețe. Din datele centralizate la Direcția agricolă județeană rezultă că până la 26 sep­tembrie a.c., floarea-soare­lui a fost treierată de pe 89 la sută din suprafața cul­tivată, sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 32 la sută, iar porumbul de pe 43 sută. Cele mai bune rezul­ta­tate s-au obținut de coope­rativele agricole din Hlipi­­ceni, Unțeni, Cucorăni, Ro­ma, Negreni, Viișoara și al­tele. Citeva aspecte cudese re­cent din unitățile agricole sînt in măsură să susțină, fără echivoc, că recoltatul și transportul culturilor de pe cîmp la arii și în maga­zii se desfășoară destul de încet. E adevărat că în ul­timele zile ploile au împie­dicat executarea lucrărilor agricole în cîmp. Dar, a­­ceasta nu înseamnă că a provocat griji unor consilii de conducere ale cooperati­velor agricole și specialiști­lor. Treierișul florii-soarelui la 26 septembrie nu era în­ Actualitatea agrară că terminat în cooperative­le agricole din Ștefănești, Flămînzi, Prăjeni,­­ Brăești, Corlăteni, Darabani, Dimă­­cheni, Păltiniș, Dumeni, Ha­­vîrna, Tătărășeni și altele. La cooperativa agricolă Saucenița pe tarlaua „Fîn­tina cu cumpănă“ erau piscuri de floarea-soarelui nerecoltată, iar tulpinele și capitalele impînzeau toată suprafața. Consiliul de con­ducere al cooperativei agri­cole (președinte Ioan Galan­ton) a lăsat organizarea muncii pe plan secundar. Multe atelaje umblă pe drumuri și fac diferite tran­sporturi particulare iar tul­pinele de floarea-soarelui și porumbul stau pe cîmp. — Cînd era vreme fru­moasă, din 9 combine lu­crau zilnic numai 3 — spu­nea inginerul Petru Popo­­vici de la cooperativa agri­colă Trușești. Acum cînd plouă, stăm și privim cum se depreciază recolta de floarea-soarelui de pe 80 ha. Sînt părtași și mecani­zatorii la pierderile de re­coltă Ce au de spus tova­rășii din conducerea I.M.A. Drngeni ? Intrucît in toate coope­rativele agricole porumbul a dat în copt, se poate tre­ce cu toate forțele la re­coltat și concomitent la transportul si depozitarea lui pentru a evita pierde­rile. In cele mai multe u­­nități există însă un obicei de a lăsa porumbul să se usuce în glugi 2—3 săptă­­mini și apoi să-l transporte la aici și să-l despărușeze. Această practică dăunează producției, pierderi­le se înregistrează recoltă Pe de altă parte întîrzie pregăti­rea terenului și semănatul griului. Asemenea situații se intilnesc la cooperative­le agricole din Brăești, Vă­­culești, Stîncești Leorda, Tătărășeni, și altele. La Ha­­vrina și Dumeni, porumbul a fost recoltat de pe supra­fețe însemnate, în schimb haldanii au fost lăsați pe cîmp. De altfel, la aceste unități sînt și parcele pe care unii cooperatori nu au trecut la recoltatul porum­bului, ceea ce va crea gre­­utăți la eliberarea terenu­lui, la executarea arături­lor și insămințărilor Este inexplicabil și faptul de ce la cooperativele agricole din Lunca, Mlenăuți, Vatra Lu­­peni și Mihăileni nu a în­ceput încă recoltatul po­rumbului. I. GAVRIL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU In satul Pleșani — Călărași au început, în urmă cu un an, lucrările de modernizare a drumului principal. S-au e­­xecutat săpături, podurile vechi, de pe traseul amintit, au fost desființate, iar cele noi încă n-au fost construite, fapt care face ca drumul principal din Pleșani să devină impracticabil. Și tuburile necesare construirii podurilor e­­xista — ne relatează tovarășul profesor SAVA PINCIUC. Lipsesc însă mijloacele de transport pentru aducerea lor pe șantier sau, mai curînd, preocuparea din partea secției de drumuri și poduri pentru urgentarea acestei lucrări. Ín fața examenului sezonului rece CENTRALELE TERMICE ȘI... În ultimii ani, numărul loca­tarilor care beneficiază de în­călzire centrală a crescut sim­țitor. Faptul, în sine, nu are nimic neobișnuit și tendința lui spre generalizare e eviden­tă. Dar, iată că o dată cu apro­piatul sezon rece, edilii boto­­șăneni sunt gata să ne ofere o noutate: locuințe echipate cu toate instalațiile pentru încăl­zire centrală, fără sursa produ­cătoare de energie calorică. Principalul argument al afir­mației noastre este actualul stadiu fizic al centralei termi­ce ce urmează să deservească cele 60 apartamente recent date în folosință și celelalte 60 pe care locatarii le vor primi, zilele acestea, în parcul „Mi­­hai Eminescu". în legătură cu această problemă ne-am adre­sat inginerului GHEORGHE PLEȘCAN și maistrului MIR­­CEA UNGUREANU, care con­duc lucrările de instalații. A­­ceștia ne-au spus : „Executînd instalația conform proiectului tip existent avem nevoie de un m­are număr de utilaje, care ne lipsesc. De aceea, am inter­venit pentru o altă soluție, dar conducerea Grupului de șantiere e de părere că în iar­na aceasta să se meargă pe un provizorat, care are dezavan­tajul unor cheltuieli suplimen­tare. Nu ni s-a fixat încă so­luția pe care trebuie s-o ur­măm. Pentru a furniza ener­gie calorică locuințelor ce se vor da în folosință în cursul acestui an ne sunt suficiente 4 din cele 8 cazane proiectate“. Constatăm totuși că din cele 4 cazane, 2 sunt abia montate pe poziții, unul e rezerstat de pereții centralei, iar despre al patrulea nu se știe nimic. Întrebați asupra termenului cînd centrala urmează să in­tre în funcțiune, interlocuto­rii noștri ne răspund că la 1 octombrie a.c. — După părerea dv. locata­rii vor putea primi căldură în­cepând cu data de 15 octom­brie ? — Dacă ni se pun la dispo­ziție materialele pe care le-am cerut, vom organiza trei schim­buri și vom fi în măsură să punem în funcțiune centrala la această dată — ne răspun­de MIRCEA UNGUREANU. Dar, ne lipsesc importante cantități de țeavă, mai multe pompe centrifuge de diferite tipuri, vasul de expansiune etc. Și mai e ceva la mijloc : proiectantul (DSAPC Suceava) nu a stabilit încă locul rezer­voarelor de combustibil. De a­­cest lucru trebuia să se ocupe beneficiarul — I.G.C.L. Boto­șani. Vizităm locul de unde, doar peste 15 zile, ar trebui să por­nească pe țevi și să ajungă pină la ultimul etaj, apa cal­dă. Partea de rezistență a con­strucției e executată, dar nu­mai atît. Printre schele și mo­loz se văd două cazane și apa­ratele de contracurent. Pe cî­­teva trasee, țevi de diverse di­mensiuni venind de la mai multe blocuri se opresc nepu­tincioase lingă fundația clădi­rii ce va fi centrala termică. Opinia grupului de șantiere, aflată prin tovarășul inginer COPEL BRANDIS, șeful servi­ciului producție­ diferă­­ oare­cum. — In primul rînd termenul de dare în­ folosință, e fixat pentru trimestrul IV, ceea ce poate însemna, oricînd, pînâ la 31 decembrie 1968. In al doilea rînd, soluția este un provizorat, modificarea proiec­tului tip fiind o chestiune de competența unor organe supe­rioare și deci tă. Presupunînd de lungă dura­tă totuși noi am fi executat centrala, bene­ficiarul tot nu o putea exploa­ta, deoarece nu dispune încă de proiectul pentru amplasa­rea rezervorului de combusti­bil. Am considerat util să aflăm și părerea beneficiarului, adre­ I. HOGAȘ (Continuare în pag. a IlI-a) „UN PĂRINTE POATE CREȘTE... Cu aceste versuri începe un cunoscut cîntec popular și în cuvinte amare dojenește pe acei copii care plecați din casa părintească își uită în­datoririle față de proprii lor părinți, tocmai atunci cînd a­­ceștia au mai mare nevoie de sprijinul lor moral și ma­terial. Acest cîntec mi-a re­venit în memorie cercetînd un dosar. Dar să dăm cu­­vîntul faptelor. „Chem in fața tribunalului pe toți copiii mei, pentru fap­tul că eu pe toți i-am crescut, îngrijit și la rîndul fiecăruia, i-am căsătorit și le-am dat viață, le-am făcut case de lo­cuit și astăzi eu casă nu am, sunt bătrin, în virstă de 82 de ani, bolnav, nu pot munci. Am făcut apel la toți, ca fie­care să contribuie pentru a mă întreține și nici unul din toți nu voiește a mă ajuta, ba nici nu voiesc să mă recu­noască". . • i In acest fel se adresează instanței, în martie 1967, bă­­trînul Șulea Mihai din co­muna Răuseni, județul Boto­șani. Actul său este gestul disperat și plin de amărăciu­ne al unui tată căruia nu i-a rămas decit ultima soluție — aceea de a se adresa tribuna­lului, de a cere ajutorul so­cietății. Un om bătrân, tată a 7 copii, rămas singur, uitat de cei cărora le-a dat viață, de cei pentru care a muncit atîția ani, uitat de cei care prin lege au datoria să-i a­­corde sprijin moral și mate­rial. Iată numele copiilor : Lupu mmmmmmmmmmmmmmm ancheta socială Rozalia, din Răuseni, Hîtu Rarița, Prisacaru Margareta, Șulea Ilie, din Hlipiceni, Șu­lea Aurica,­ Hatvan Silvia, din Todireni, Dumitru Maria din București. Șase fiice și un fiu sunt chemați în judecată du­pă ce toate eforturile tatălui, de­­ a găsi înțelegere, omenie și sprijin la cei șapte urmași ai săi, de­ sînge, n-au­ "dat nici un rezultat, lovindu-se de indiferenta, de lipsa lor de o­­menie, ca de un zid. De necrezut, lipsă de ome­nie față de propriul lor tată ! Ceea ce surprinde și mai m­ult este faptul că, acestor ce­tățeni ( în termeni procedurali, „, pitiți“) nu le-a fost de ajuns că s-au acoperit de rușine, compărînd la numeroase ter­mene în fața primei instanțe, pentru abandonarea propriu­lui lor tată, nu s-au mulțu­mit doar cu penibile și ridi­cole „justificări“, dar au con­tinuat cu insolentă să susțină și-n fața judecății că nu-1 vor întreține nici în viitor. De ce ? Nu pentru că acesta n-ar avea nevoie, că n-ar fi în­dreptățit, nu pentru că ei, co­piii, n-ar putea plăti sumele minime pretinse, ci pentru rușinosul motiv că fiecare pretinde ca tatăl să fie între­ținut de altul. Iată ce susțin unii dintre copii, în fața instanței T­a­tălui Intr-adevăr sînt fiica ta­meu Șulea Mihai (tîr­­zie recunoaștere și fără fo­los 1 n.n.) dar eu nu poi plăti această sumă. (ROZALIA LU­PU). — Nu mi-a dat stare mate­rială decit un hectar de pă­­mînt — îi impută tatălui său RARIȚA HITU. — Cum, tata are acum șap­te copii ? Dar cînd a dat „co­manda“ feciorului mic n-a a­­vut șapte copii ? Că doar cît m­i-a dat mie zestre, poate mai mult i-a dat celui mic, că era băiat și era al lui semănînd, adăugă SILVIA HAIVAN—din ce în ce mai ve­ninoasă, trecînd de la insinu­ări, la invective: „Că el a băut toată viața și acum vrea să mai bea tot din munca noastră, adică cu ceea ce i-am da noi să aibă și pentru babele din sat“. Cele de mai sus vorbesc de la sine despre profilul mo-VLADIMIR MOGIRZAN procuror la Procuratura ju­dețeană — Botoșani (Continuare in pas. a III-a) 4 FROLETARI DIN TOATE ȚARILE, UNITI-VA ? DEPOZITELE DE LEMNE Precauți, gospodarii fac ulti­m­ele pregătiri, completîndu-și m­agaziile cu combustibilul necesar anotimpului friguros. Unii dintre ei au făcut acest lucru încă din timpul verii, al­ții — încă nu e tîrziu — se a­­provizionează acum. Consemnăm preocuparea gestionarilor pentru continua îmbunătățire a deservirii populației. Ca Dorohoi, de pil­dă, depozitul a fost moderni­zat prin construirea unei clă­­diri de serviciu, două platfor­e (din beton) pentru depozi­tarea cărbunelui, instalarea u­­nei bascule și betonarea dru­mului de acces. Lucrările de modernizare au început, încă din anul trecut și la depozitul nr. 13 din Boto­șani, de pe strada Parcul Ti­neretului, dar sunt mult răma­se în urmă. Abia s-a reușit să se construiască clădirea unde funcționează birourile, cele 2 platforme pentru depozitarea cărbunilor, s-a montat bascula și efectuat împrejmuirea. Mai este însă de construit drumul de acces la care s-au efectuat doar lucrările de săpături și așternerea primului strat de balast! Pentru a fi dat în cir­culație, mai sunt încă multe de făcut... Constructorul (IGCL Botoșani) însă, nu se grăbește și aceasta are repercusiuni ne­gative asupra desfășurării ac­tivității de aprovizionare a de­pozitului. Dar acestea nu sunt singure­le neajunsuri. rea depozitului Prin restrînge­­ri. n (gară) urma ca depozitul nr. 13 să se extindă cu încă 2.000 m.p., su­prafață care, piiă zilele trecu­te, nu i-a fost repartizată de către Consiliul popular muni­cipal Botoșani. In aceeași si­tuație se află și depozitul nr. 11 care, pentru a-și putea des­fășura în bune condițiuni ac­tivitatea mai are nevoie de în­că 3.600 m.p. Din lipsă de spa­țiu, ambele depozite nu-și au asigurate stocurile tampon, de­pozitul nr. 13 dispunînd la ora actuală de o cantitate de 136 vagoane de lemne (categoria A și B) în loc de 400 cît îi este O. TEMNEANU (Continuare în pag. a IlI-a) É I Redacția și administr­ația : Botoșani Calea Națională nr 261 Telefoane: Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 172S Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economica și culturală — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 . Din inițiativa Consiliului popular al municipiului Botoșani, recent, la Școala generală nr. 8, a fost orga­nizat un schimb de experiență pe tema bunei gospodă­riri și continuei înfrumusețări a orașului, cu participa­rea mai multor comitete de cetățeni din circumscrip­țiile electorale orășenești. (M. LISOSCHI).­­ La Cordăreni a fost or­ganizată o circumscripție sa­nitară în cadrul căreia func­ționează și o casă de nașteri. Personalul medico - sanitar (compus din 7 cadre medica­le) în fruntea căruia se află medicul Atila Bárány dove­dește multă preocupare pen­tru buna deservire a popu­lației comunei. (Leon Baltaru). Duminică, 29 septembrie, a avut loc plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor. In ca­drul lucrărilor, a fost prezentată tema „Activitatea cul­­tural-artistică desfășurată în unitățile pionierești”. Tot cu acest prilej, au fost luate unele măsuri organiza­torice. ■ Conducerea I. II. „Lupta pentru pace“ Dorohoi este invitată de către mai mulți cetățeni din raza orașului Doro­hoi și comunele înveci­nate să-și noteze în a­­genda sa înființarea u­­nei stații de imbutelie­­re a autosifoanelor. S-ar rezolva astfel o veche doleanță a populației. Investiții la stația C. F. R. Activitatea lucrătorilor ceferiști se va îmbunătăți simțitor o dată cu darea în folosință a magaziei de mărfuri și drumului de acces — rezultate ale unei investiții în valoare de 1.300.000 lei. Astfel se va mări viteza comercială, se va putea îndruma direct coletăria, evitîndu-se refacerile în alte stații. Respectînd graficul de execuție, constructorii fero­viari se vor da în folosință zilele acestea. In dotarea secției de mecanizare a agriculturii de la Nicșeni a intrat recent, o nouă mașină, combine de recoltat sfeclă Foto: I. HELICI Profesionalizarea activității culturale RADIO Ș> CINEMA - TELEVIZIUNE • Citiți în pagina 2 Citiți în pagina 3 • CETĂȚENEȘTI Sport Recent, cooperativa meșteșugărească „înfrățirea", din municipiul Botoșani, și-a lărgit sfera activității sale prin înființarea a trei unități de deservire Este vorba de atelierul auto-moto (responsabil, Ștefan Ceai­­kovski), care funcționează în același complex cu unitatea de reparații radiatoare­ de la Podul de piatră , atelierul de bobinaj electric (strada Transilvaniei nr. 32) și atelierul de vulcanizare „Piața 1907“, în apropie­rea locului de parcare a autoturism­elor). Dotat cu utilajul necesar efectuării tuturor reparațiilor la autoturis­me, motociclete, motorete etc. și încadrat cu personal tehnic de înaltă calificare, noua unitate are create toate condițiile asigurării unei bune deserviri a beneficiarilor (unități so­cialiste și particulari). Aceleași condiții, menite să asigure o deservire exemplară a cliente­lei sale, au fost create și atelierului de bobinaj (responsabil, Ștefan Zamosteanu) și de vulcanizare. Programul de funcționare, zilnic, între orele 7—15. SUDORUL FotO: RADU GLIGOI3 É In zilele de 1—3 oc­tombrie, vremea va fi u­­șor instabilă, cu cerul temporar noros. Vor că­dea ploi locale, de scur­tă durată. Vîntul va su­fla slab, pînă la potrivit, din sectorul Temperaturile sud-vestice minime ale aerului vor fi cu­prinse între 3 și 6 gra­de, iar cete maxime în­tre 13 și 18 grade. É

Next