Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-10-01 / nr. 2633

GOSPODĂRIREA CU RĂSPUNDERE­A­­ FONDURILOR MATERIALE ALE ÎNTREPRINDERII O OBLIGAȚIE, y ! NU UN ACT FACULTATIV! „...aceste sancțiuni să fie suportate nu de întreprindere, ci de conducerile respective, din veniturile celor care răspund de îndeplinirea acestor sarcini. Practica actuală a sancționării pe seama întreprinderii nu dă nici un rezultat ; fiecare este gata să plătească din buzunarul statu­lui orice amendă. Cînd va plăti din buzunarul lui, se va gîndi mai mult, nu va mai proceda cu ușurință, superficialitate și lipsă de răspundere." (Nicolae­ Ceaușescu — Raport la cel de-al X-lea Congres al P.C.R.) ■Mlil M HAMMAil EEH La început, interlocutorul nostru ne-a informat cu unele aspecte privind felul cum este gospodărit patrimoniul socia­list în unele întreprinderi din județ. Discuția noastră a por­nit de la realizarea pricipali­­lor indicatori în activitatea e­­conomică, în cele 8 luni. — E adevărat, ne-a relatat el, la capătul celor 8 luni in­dustria județului se prezintă cu rezultate bune : la produc­ția globală s-au dat suplimen­tar produse în valoare de a­­proape 23 de m­ilioane lei ; la producția marfă vîndută încasată de 9,8 milioane ; pre­st­ructivitatea muncii s-a reali­zat în proporție de peste 102 la sută ; beneficiile suplimentare (la 7 luni) se cifrează la 2569 mii lei. Rezultatele, fără în­doială, sînt bune. Dar mă în­treb : reflectă ele pe deplin posibilitățile (materiale și teh­nice) pe care le au întreprin­derile noastre ? Ca lucrător în sistemul bancar, ca unul care cunosc îndeaproape întreprinderilor prin „pulsul“ contro­lul ce-l executăm zi de zi, n-aș putea răspunde afirmativ la întrebarea pe care mi-am pus-o mai înainte. — La ce vă referiți concret ? — La aspecte de proastă gospodărire a fondurilor mate­riale și bănești (printre care și creditele acordate de bancă) Convorbire cu IOAN ISBAȘESCU, directorul Su­cursalei Botoșani a Băn­cii Naționale de către conducerile unor în­treprinderi. Nivelul ridicat la care se mențin imobilizările în stocuri excedentare și inu­tile, existența unui volum mare de împrumuturi restante și dobînzi penalizatoare destul de mari, încălcările repetate ale disciplinei financiare în­dreptățește concluzia că rezul­tatele obținute nu sunt la ni­velul cerințelor etapei actuale. Să luăm împrumuturile res­tante. Existența lor reprezintă de regulă expresia cea mai fi­delă a unei gospodăriri nesatis­făcătoare manifestată prin în­călcarea disciplinei financiare și de plan. In ele se reflectă insuficienta preocupare pen­tru organizarea la nivelul ce­rințelor moderne a proceselor tehnologice, aprovizionările neraționale cu materii pri­me și materiale, produc­tivitatea încă scăzută a utila­jelor și a forței de muncă, slaba calitate a produselor. — Cum au evoluat împru­muturile restante în ultimul tim­p ? — Din păcate în creștere. (Ne prezintă situația pe care o redăm în continuare) : 3. III 1969 13.424.000 lei 30 VI 1969 16.178. 000 lei 31 VIII 1969 22. 793. 000 lei — Unde se localizează în­deosebi imobilizările­­ și împru­muturile restante ? — Cele mai multe la Uzine­le textile „Moldova“ : 4.680 mii lei, cu 1.273 mii lei mai mult decît în iulie , la Fabri­ca de confecții Botoșani : 3.484 mii lei, cu 2 milioane mai mult decît în iulie. Inutil să arăt aici că­ cel mai mic vo­lum de împrumuturi restante arătat în situația de mai sus (folosit ca mijloace circulante) este suficient pentru desfășu­rarea activității unei întreprin­deri economice de prim rang în județul nostru, în condiții normale. O analiză profundă scoate în evidentă că aceste imobile- Convorbire consemnată de VICtOR MAFTEI (Continuare în pag. a lll-a) I Pe șantierul de locuințe „Parcul tineretului" din Botoșani Pregătiri /din sectorul piscicol La ferma piscicolă nr. 9 Stăuceni a I.A.S. Cătămă­­răști, se desfășoară din plin lucrări pregătitoare la bazinele pentru iernat pu­­etul și reproducătorii. Pînă zilele trecute, lucrătorii a­­cestei unități au efectuat defrișări și au administrat materiale dezinfectante pe 3 bazine, cu o suprafață de cite 7. 500 m.p. fiecare. De asemenea, au terminat de, reparat digul la iazul in producție, la care s-au folosit 4 500 m.c. de pă­­mînt. C.A.P. Românești — tar­laua Holm Mecanizato­rul Ion Păduraru — la în­­sămintatul griului forografia : I. NEGREA Constituirea consiliilor de administrație ale asociațiilor intercooperatiste în județul nostru au fo­st constituite trei asociații in­tercooperatiste care au ca scop construirea și exploatarea a trei combinate de îngrășare a porcilor cu o capacitate a­­nuală de 20 000 capete fieca­re. După ce recent adunările generale ale celor 27 cooperative agricole au votat aso­cierea și și-au ales împuterni­ciții care să le reprezinte, au avut loc la Ripiceni, Miorcani și Ștefănești, ședințe de constituire a consiliilor de administrație ale asociațiilor respective. Cu acest prilej au fost aleși și președinții con­siliilor de administrație — Mi­rcea Călin la Ripiceni, Vasi­le Focșa la Miorcani și Petru Alupoaie la Ștefănești. Pentru zilele de 2, 3 și 4 octombrie vre­me schimbătoare cu cerul tempo­rar noros. Vor cădea ploi slabe locale. Vîntul va sufla potrivit. Temperatura în creștere la început, apoi în scădere. Minimele vor­ fi cuprinse între 4 și 8 grade, iar maximele între 14 și 18 grade. 1) . — Tovarășe procuror, mai corespunde perioadei actuale vechiul dicton latin „dura lex sed lex ?“ L-am întîlnit să­pat în piatră pe frontispiciul clădirii unui vechi tribunal. — Dictonul nu mai are e­­xact aceeași semnificație ca în dreptul roman datorită struc­turilor social - economice to­tal deosebite pe care le oferă societatea noastră. Legea „dură“ era de fapt legea stă­­pînului și ea se făcea simțită ca atare. Dictonul rămîne însă în vigoare prin simplul, dar fundamentalul fapt, că legea e lege. 2­ . — Deci cum puteți apre­cia legile noastre socialiste, ca om al legii ? — Ele reprezintă emanația voinței întregului popor ex­primate în norme de condui­tă. . . 3­ . — sunt clare legile aces­tea ? — In principiu, legile sunt foarte clare. Ele tind să se clarifice și mai mult prin as­pirația legiuitorului către o reglementare completă într-o situație dată, concisă și lim­pede.’ Aceasta se face ușor de înțeles, de aro­cat și respectat. 4) — Cărui principiu din actualitatea țării noastre co­respund aceste legi ? — Citez din noul cod penal: „Legea penală apără împotri­va infracțiunilor Republica Socialistă România, suve­ranitatea, independența­ și u­­nitatea statului, proprietatea socialistă, persoana și dreptu­rile acesteia, precum și în­treaga ordine de drept“. Fă­ră îndoială, la baza apărării acestor valori stă ideea de e­­chitate și justețe socială. 5) — Ce este deci un procu­ror ? Este el numai un om ri­gid care acuză ? Cit este pro­curorul om și cit „se deghizea­ză“ în exponent al legilor­­ — Procurorul este omul le­gii. El reprezintă persoana că­reia societatea i-a încredințat sarcina de­­ a asigura aplica­rea și respectarea legii. Toc­mai fiind omul legii el este „om“ în­ sensul major al cu­­v­întului și deci nu poate de­veni în nici un caz un­ automat sau un mecanism rigid care aplică legea cu ochii închiși. El trebuie (în afara cunoaște­rii perfecte a legii) să cunoas­că problemele vieții și ale o­­mului în complexitatea lor rămînînd întotdeauna în li­mitele unei corectitudini etice și sociale ireproșabile. Așa­dar, el nu „acuză“ așa cum s-ar crede la prima vedere, ci, dimpotrivă, apără legalita­tea socialistă. 6­. — Credeți în cinstea oa­menilor ? — Da. Fără îndoială. Fără credința aceasta majoră nu este posibil nimic. Cu atît mai mult cu cât am menirea să contribui la reeducarea celor care încalcă­ cinstea. 7­. —•. Mi-ați pus la dispoziție un vast material documentar. Am reținut din cele cinci do­sare cercetate un adevăr e­­sențial. Omul devine „incul­pat“ în urma unei abateri gra­ve de la normele vieții socia­le stabilite prin legi. In fața vinovăției sale, omul rămîne singur ? — Există oam­eni care în fa­ța vinovăției lor rămîn sin­guri, doar cu conștiința lor. Dar în toate cazurile, vinovă­ția are un concurs de împre­jurări sociale. 8­. — Pot să desprind acum și singur care au fost împreju­rările ce l-au condus pe Gheorghe Florariu din Boto­șani, str. Parcul tineretului nr. 112, în fața instanței. El a fost gestionarul magazinu­lui de legume și fructe nr. 7 al complexului comercial din municipiul Botoșani, str. Uni­rii, de la data de 20 iunie 1968, pînă la data de 18 mar­tie 1969. In acest timp el a delapidat suma de 69.502 lei. Fusese angajatul I.L.F. Boto­șani. Care e vina principală pe care o găsiți acestei între­prinderi în fața unei daune atît de mari ce i-a adus-o u­­nul din angajații ei ? —Vina întreprinderii amin­tite începe de la angajarea lui Florariu. Există dispozițiuni legale care stabilesc condiți­ile de angajare, în cazul nos­tru aceste dispozițiuni au fost în mod flagrant nesocotite. Nimeni n-a avut curiozitatea să știe ce studii are Florariu. I. MURGEA­NU (Continuare în pagina a II-a) INTERVIU CU TOVARĂȘUL PROCUROR VLADIMIR MOGlRZAN • Despre legi • învestitura procurorului • Instanța • Competența • Martorii • Vinovați de drept • Morala Răspunderi periferice la marginea județului Am primit mai multe scri­sori la redacție, din lectura a­­mănunțită a cărora s-a des­prins concluzia evidentă că, în discordanță cu nivelul ge­neral de dezvoltare economică, socială și culturală a județu­lui nostru la sate și orașe deopotrivă, unele localități mai îndepărtate de Botoșani sunt lăsate la voia întîmplării, mar­ginile geografice ale județului constituindu-se, din păcate, în autentice periferii ale răspun­derii factorilor răspunzători, dintr-un domeniu de activita­­te sau altul. Situația caracte­rul tablou : agitîndu-și război­nic genzile, încasatorii-contro­­lori Mihai Șchiopu și Andrie­­și Octav își adresează invec­tive, distrînd precupețele și vînzătorii de pepeni. Cei doi nu-și pot „împărți ciubucul“ în mod pașnic, adică încearcă fiecare , să atragă în zo­na sa un biet vînzător de fruc­te, iar milițienii prezenți în piață, calmi și puțin blazați, își cumpără pentru acasă fu­nii cu usturoi... Dar plecăm mai departe și ajungem la Havîrna, întîmpi­­nați de poarta stropită din ancheta noastră vizează un stil de muncă înve­chit și atitudini anacronice, laolaltă cu răstălmăcirea ori neînțelgerea acelui criteriu de căpătîi al politicii partidului de dezvoltare armonioasă și e­­chitabilă a tuturor localități­lor patriei. Semnalele erau în­grijorătoare. Intr-una din zi­lele lui septembrie ne-am în­ceput astfel călătoria, îndrep­­tîndu-ne spre cîteva extreme de pe hartă. După cum se va ve­dea, aceste margini nu sînt în­să pur teritorial-administrati­­ve. ... Se pare că aspectul de ju­deț, de reședință, se pierde foarte curînd de pe retina că­lătorului, după primii kilome­tri de drum , la intrarea în sa­tul Dum­eni, acum, după des­chiderea anului școlar, pe clă­direa spațioasă a lăcașului de invățămînt se mai întinde, străină și indiferentă, firma... „Școlii generale de 8 ani (!), Dutfteni, regiunea Suceava“. Șoseaua trece pe lingă clădiri și garduri nu din cale-afară curate și îngrijite, lasă în ur­mă intersecțiile marginale ale Dorohoiului (unde autocamioa­nele circulă anapoda, pericli­­tînd autovehiculele care au dreptul la prioritate), și o dată cu primul popas, în piața ora­șului, ni se înfățișează următo-cap pînă-n picioare cu noroi a fermelor 7 și 8 de la între­prindere agricolă de stat. Este, cumva, și poarta de intrare a satului, prima unitate expusă vederii, dar lucrul acesta nu-i neliniștește pe gospodarii da­­vîrneni. La cîteva sute de me­tri mai încolo, prin ferestrele dispensarului, se observă de departe o îngrămădire curioa­să de lucruri casnice, zidurile clădirii sînt cam strîmbe,­pli­­ne de crăpături, iar medicul, dr. Gheorghe Ardelanu, ne re­latează : — înaintea mea a fost aici dr. I. Munteanu, care a plecat prin august sau septembrie 1968. Aceste încăperi (și ur­mări gazda printre uși, trecînd în revistă o cameră mare, un hol, un vestiar, o bucătărie și o magazie, toate închise cu lacăte) sunt ocupate cu mobila și alte lucruri ale predecesoru­lui. In prezent, dumnealui este angajat al Direcției sanitare a județului... ca inspector. Cuvîntul acesta, inspector­­ .trezește la interlocutor un anumit rictus. Aveam să-l văd tot timpul înainte-mi, rictusul acela, solicitînd alte date des­ ALEXEI RUDEANU (Continuare în pagina a II-a) ZIUA REcOLTEI La sfîrșitul acestei săptămini — duminică, 5 octombrie — ne vom reîntîlni cu sărbă­toarea toamnelor — Ziua recoltei — care se înscrie printre noile și frumoasele noas­tre­ tradiții. In județul Botoșani, pentru oră­șeni, ea va constitui o foarte prielnică oca­zie de a-și completa cămările pentru iar­nă. La sate, datorită întîrzierii muncilor a­­gricole, țăranii cooperatori, mecanizatorii și ceilalți lucrători din această ramură își vor continua treburile obișnuite pentru urgen­tarea recoltării porumbului, treierișul florii pentru strîngerea produselor de prin grădini și livezi, la semănat etc. Dintr-o convorbire recentă cu tovarășul Vasile Apetroaie, președintele Uniunii ju­dețene a cooperativelor agricole, am aflat că manifestări care vor cunoaște o anume amploare de „Ziua recoltei" vor fi organiza­te la Botoșani. Lista cooperativelor agricole ca și a produselor pe care le vor pune la dispoziția populației este destul de lungă. La Botoșani, halele vor fi locul care va concentra atenția orășenilor. Acolo va fi amenajată o expoziție-tîrg în­ care 12—15 cooperative agricole vor vinde felurite pic­soarelui, transportul recoltelor de pe cimp,­­duse­­ pentru satisfacerea interesului de in­formare, amintim că în total se vor pune în vinzare peste 200 tone de legume (ceapă, ardei, gogoșari, vinete ,roșii, cartofi, mor­cov etc.) ; de asemenea, se contează pe desfacerea a circa 800 păsări, a cîteva mii de ouă și a altor produse tradiționale în astfel de ocazii. Alături de­ unitățile agricole vor expune produse organizațiile comerciale și mește­șugărești. De asemenea, sînt de așteptat și unele manifestări culturale care să comple­teze ambianța acestei zile. In municipiul Botoșani și în orașe, unitățile de alimentație publică și rețeaua comerțului de stat vor oferi cumpărătorilor diverse pro­duse alimentare și industriale, precum și de artizanat care vor completa specificul cu care ne-au obișnuit manifestările ocazionate de Ziua recoltei. Tonete, chioșcuri, standuri —— toate încăr­cate cu bunuri de larg consum — vor satis­face sperări ,— și gusturile celor mai exi­gente gospodine. Desigur, nu vor lipsi și măr­furile care să-i satisfacă pe... gospodari: tulburelul,­ mustul, pastrama etc. Consiliile populare orășenești Dorohoi, Săveni și Darabani, cu concursul cooperati­velor agricole din jur, vor organiza, de ase­menea, expoziții - tîrg, prin care se vor des­face legume și produse industriale. Pregă­tirile­ în­ acest scop au și început: Așa că... pregătiți-vă sacoșele !

Next