Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-06-10 / nr. 3154

CLOPOTUL ® PAGINA 2 Activitatea de cultivare a sentimentului patriotic se bucură de o atenție deosebi­tă. In ansamblul măsurilor luate de partid pentru forma­rea conținutului psihic, moral, al tineretului nostru, presupune din partea Aceasta educa­torilor eforturi susținute pen­tru a crea la elevi o atitudine înaintată și răspundere con­știentă în muncă și viață, e­­fort perseverent de a contribui la progresul material și spiri­tual al țării. Eficiența muncii de educare patriotică rezidă în elementului intelectual asocierea cu un raport afectiv și volițional, ca­re să permită interiorizarea ce­rințelor etice și transformarea lor în stimuli de acțiune mo­rală. Principalul mijloc de cul­tivare a sentimentului patrio­tic este școala- învățătorii și profesorii, care predau plinele școlare trebuie să discu­­m­prime elevilor dragostea de patrie, care aprinde voința și încălzește neîncetat idealul de mai bine-Colectivul liceului pedago­gic, în întreaga sa activitate a pornit de la ideea că o bună educație patriotică trebuie să pornească de la cunoașterea pămîntului natal, a frumuseți­lor și bogățiilor lui- învăță­torii de la școala de aplicație au organizat cu elevii drumeții în oraș sau în apropierea lui (Ipotești, pădurea Rediu), iar cei din clasele a III-a și IV-a la Dorohoi și Liveni. Cu­­ elevii din liceu s-au organizat excursii la Liveni, Dorohoi, Bucecea și la mănăstirile din nordul Moldovei. Prin ase­menea acțiuni care se vor in­tensifica în vacanța care se apropie, se cultivă la elevi dra­gostea pentru frumusețile ți­nutului natal, ele constituind totodată un mijloc eficace de cunoaștere a marilor realizări ale regimului democrat - popu­lar pe meleagurile noastre, în domeniul economic, social, ur­banistic, cultural-De o importanță mai mare, dat fiind aria mai întinsă pe care o cuprinde sînt excursi­ile interjudețene. Atît în va­canțele anului școlar trecut cît și în vacanța mare din a­­cest an școlar, au fost și vor fi organizate excursii în țară. Elevii liceului nostru au vizi­tat Iașul, monumentele din nordul Moldovei și alte obiec­tive istorice, economice și so­cial - culturale din țară. In cadrul drumețiilor și a excursiilor, concomitent cu receptarea geografică se produce și receptarea istorică, care ușurează înțelegerea de către elevi a trecutului eroic al națiunii române, a luptelor sale pentru libertate, a năzu­ințelor spre unitate și indepen­dență națională, a puterii sale de creație că, științifică- culturală, artisti­ceși lucrul e cunoscut, ținem să subliniem că principalul accent în educa­ția patriotică trebuie să cadă pe prezentul socialist, pe pei­sajul economic și social-cul­tural al patriei marile descătușări socialiste, pe de energie pe care orînduirea noastră le promovează. Cunoașterea geografică și a istoriei patriei trebuie să servească educa­torilor din școlile noastre la formarea unor oameni care, admirînd o continuă vitejia înaintașilor, prin fapte de o calitate nouă, ridicînd și mai sus edificiul patriei . In timpul unei excursii, organi­zate la Suceava, vizitînd ceta­tea de scaun, elevii au în contact cu faptele de intrat glo­rie ale marilor înaintași, dar au simțit în același timp încunu­narea acestui trecut admirînd marile realizări glorios in­dustriale de pe valea Sucevei. In puține locuri în patria noastră se îmbină atît de armo­nios, ca la Suceava, trecutul glorios de luptă a poporului cu măreția prezentului- Vizitarea unor asemenea locuri dă edu­catorilor prilejul de a cultiva admirația pentru strămoși și tradiție și de a sădi în elevi tăria și încrederea de a fi oa­meni ai vremurilor noastre. O manifestare a patriotis­mului, pe care toți educatorii trebuie să o urmărească în cele din tineretului urmă, este angajarea cu întreaga lui fi­ință în vastul proces de fău­rire a prezentului, în cunoaș­terea politicii partidului statului nostru­ Această an­și­gajare a tineretului din liceul nostru se concretizează în eforturile pe care le depun pentru obținerea unor re­zultate cît mai bune la învă­țătură, pentru însușirea te­meinică a cunoștințelor. For­mațiile artistice ale liceului, în scurt timp de la constituirea lor au devenit prezențe acti­ve, permanente în viața cultu­rală a orașului și județului nostru, prezențe, care în anii ce urmează vor căpăta noi di­mensiuni. Pe aceste căi, în­drumați de organizația U­T­C­ și de educatorii lor ei desfă­șoară bătălia de a deveni buni învățători și de a se integra în­că de pe acum în profesia a­­leasă. Atunci cînd vor deveni edu­catori — și pentru unii dintei momentul nu e prea departe — nu vor uita că formarea pa­triotică vizează deopotrivă mintea și inima, iar tripticul sentimentului patriotic tre­buie să cuprindă devotamen­tul față de cauza construcției socialiste, dorința de a înfăp­tui politica partidului, hotă­­rirea de a apăra patria-Prof- ȘTEFAN DRAGOMIR directorul Liceului pedagogic Botoșani Intuiția vie in relație funcțională directă cu educația patriotică a elevilor Teatrul „M. Eminescu“ din Botoșani Fotografia: I. NEGREA timarul leninist A apărut numărul 5/1971, al revistei „Tînărul leninist“. Revista se recomandă lecturii printr-un conținut cu o pro­blematică variată și intere­santă. Numărul actual este deschis de un editorial inti­tulat „Noul cincinal — o e­­tapă istorică de dezvoltare economică și socială". Des­pre „Arta conducerii organi­zațiilor U.T.C.“ vorbește Cor­nel Șandru, prim - secretar al Comitetului județean Bra­șov al U.T.C. Un spațiu bo­gat ocupă articolele care discută probleme de filozo­fie și sociologie: „Geneza și natura limbajului“ de conf. univ. Cornel Popa, „Sociolo­gia științei și știința condu­cerii societății“, „Relații des­pre gîndirea și acțiunea eco­nomică“, „Știința conduce­rii societății“, „Dezvoltarea democrației socialiste“, „Sen­sul contemporan al spiritu­lui revoluționar și al patrio­tismului". Revista mai cu­prinde articole despre orien­tarea profesională și inte­grarea socială a tineretului, despre educarea creativită­ții. RADIO IAȘI VINERI 11 IUNIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Radiomatineu. 6.30 Actualitatea în agricul­tură. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată. 17.45 Preocupări cotidiene. 18.00 De la muzica ușoară la jazz. 18.30 Prezențe românești pe glob. 18.50 Cîntare României so­cialiste. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Muzica populară româ­nească. 19.30 Orizonturi. 19.45 Din creația corală româ­nească. 20.00 Șapte arte . Tribuna „C Lipsește inițiativa Cine cunoaște comuna Știubieni, știe că partea de pe malul sting al Bașeului se numește satul nou, iar partea de pe malul drept — satul vechi. Din satul nou sînt cîteva drumuri ce duc spre satul vechi și fiindcă ele vin din deal la vale, apa de pe 3 — 4 drumuri se adu­nă și curge, în timpul ploi­lor, pe un singur drum, dis­­trugîndu-1­ Cu mai mulți ani în urmă, apa curgea printr-o grădină a lui Ilie Gavrileț, însă acesta, gospodar cum e, a făcut un canal adunc și a îndreptat-o pe drumul care astăzi nu e bun de nimic. L-am sesizat de acest aspect pe primarul comunei noas­tre, rugîndu-l în același timp să mobilizeze, prin deputații noștri, toți cetățenii din sa­tul nou la refacerea drumu­lui distrus. De atunci sînt cam multe luni de zile, oa­menii așteaptă o inițiativă gospodărească, dar cine să o ia și să o pună în aplicare dacă nu primarul și deputa­ții comunei ? Noi ne anga­jăm să participăm prin mun­că voluntar - patriotică la re­pararea integrală a drumului distrus de apele curgătoare-UN GRUP DE CETĂȚENI Știubieni \ A S încă o pompă publică de apă . In orașul Dorohoi, una din marile probleme ale tre­­­cutului edilitar - gospodăresc a fost rezolvată cu succes.­­ Aprovizionarea populației cu apă potabilă, căci despre ea­­ este vorba, e un fapt împlinit. Pe toate străzile orașului,­­ în anumite puncte mai frecventate de oameni, se află­­ instalate pompe publice de apă. O dată cu extinderea și­­ modernizarea rețelei de canalizare a apei potabile, noi­­i credem că ar fi bine să se mai instaleze o pompă publică­­ pe bulevardul Victoriei, nr­ 124- E o cerință pe care o­­ formulez în numele mai multor cetățeni și familii din a­­­­­ceastă parte a orașului, o cerință care cred că va fi dusă­­ la îndeplinire de către conducerea întreprinderii de gos­­­­podărie comunală și locativă Dorohoi. 1 SERGIU MARICIUC 1 Dorohoi Concert simfonic Fotografia : I. NOUR .\\v\\\­­­­­­­­­­­­­v\\­­­­­­v\\­­­­­­­­­­­­­v\\w^ In legalitate Marin Racu din Ibănești este tîmplar și in această postură e un bun meseriaș, după calita­tea lucrărilor ce se face. Sin­gura defecțiune e că Racu pro­­fesează iară cuvenita autoriza­ție. De unde și îndemnul nos­tru să nu dea îndărăt de la le­galizarea meseriei ce o practi­că. Indiciu revelator Magazinerul Mihai Irimia de la C.A.P. Crasnaleuca a obser­vat lipsa unor cantități din fa­solea și floarea - soarelui de­pozitate în magazie. A sesizat organele de miliție și cercetări­le au stabilit că hoțul pătrun­sese în magazie noaptea, prin­tr-un geam. Totuși descoperi­rea intrusului ar fi fost un lu­cru dificil dacă nu s-ar fi gă­sit, la locul faptei, un bon de măciniș la moara Miorcani, e­­liberat pentru un Mihai Cucoș, la domiciliul căruia s-au găsit, de altfel, și produsele sustrase. Să ne imaginăm acum regrete­le lui Cucoș pentru... pierderea bonului. Spiritul legii Pentru că se ivesc și amnezii, reamintim că există, pe­­ngă clare principii de morală, și prevederi legale în legătură cu comportamentul în societate. Ei bine, tocmai spiritul acestei legi a fost contrazis de Maria Prisecaru și concubinul ei, Gheorghe Ciubotaru, amîndoi din Văcuiești, care, influențați de cadrul nu prea festiv al bu­fetului din comună, s-au expri­mat pornografic adresa cetățenilor și injurios la prezenți a­­colo și a lucrătorului de miliție, ce intervenise. Cuvenită, sanc­țiunea pedepsește ultrajul la bunele moravuri. S-ar face un dublu serviciu . Pe traseul Săveni — Rădăuți - Prut circulă o cursă de­­ călători care în stația Coțușca se oprește, zilnic, în jurul 1 orei 12. Parcurgînd, la un interval de timp foarte scurt,­­ același drum cu încă alte două curse de la Săveni, auto­­­­buzul de ora 12 circulă în continuare, pînă la cap de li­­­­nie, mai mult fără călători. Dacă acest autobuz n-ar oco­­­­li satele Ghireni, Cotu Miculinți și Miorcani, coborînd apoi la Rădăuți - Prut, conducerea Autobazei din Săveni ar­­ face un dublu serviciu : ar re­zolva cererile insistente ale­­ cetățenilor de pe noul traseu și, în consecință , ar ren­­­­tabiliza mai bine mașina pusă în circulație. Drumul, ca­­­­re pînă nu de mult era un impediment în calea șoferilor,­­ e astăzi practicabil. Pe cînd atunci punerea în­­­ practică a ideii ca autobuzul să circule prin satele mai sus ! Citate ? / V. TUREA > , Coțușca 1 Sesiune științifică N. IORGA In ziua de 12 iunie a.c. se va desfășura în aula Liceului „A­ T. Laurian“ din Botoșani Sesiunea științifică N. Iorga, organizată de Societatea de ști­ințe istorice din R. S. România. Programul complet al comu­nicărilor, ce vor fi prezentate, este următorul: In dimineața zilei de 12 iunie, între orele 9—14, N. Iorga și studiile sud-est europene — prof­ univ. dr. doc. MIHAIL BERZA, membru corespondent al Academiei R.S­ R. — Bucu­rești ; N. Iorga, profesor — prof­­univ. AURELIAN SACERDO­­ȚEANU — București; Un geniu creator al poporului român, Ni­­colaie Iorga — conf. univ­ IOA­­CHIM CRĂCIUN — Cluj ; N. Iorga și tradițiile istoriografiei române — lector univ. VASILE CRISTIAN — Iași; Participarea tînărului Iorga la vechea miș­care socialistă din România — lector univ- EMERIC MIHÁLY — Galați. Ideea de unitate po­litică a românilor în concepția lui Nicolaie Iorga — lector univ. ION ȘANDRULESCU — București; N. Iorga, figură pro­eminentă a rezistenței europe­ne împotriva hitlerismului — cercetător științific MARIA TURZAI — Tg. Mureș ; N. Ior­ga, istoric literar — cercetător științific principal dr­ MIRCEA ANGHELESCU — București; N. Iorga și arta românească — prof. AUREL DORCU — Boto­șani ; N. Iorga, precursor al muzeografiei românești — prof­ ARISTOTEL CRIȘMARU — Drăgușeni — Botoșani. In după - amiaza aceleiași zile, orele 16 — 20 , N. Iorga și istoria universală — prof. univ­ dr. doc. NICOLAE CORI­VAN — Suceava; Conceptul de istorie universală la N. Ior­ga — conf. univ. DUMITRU ALMAȘ — București; Kogălni­ceanu și Iorga, note istoriogra­fice — cercetător științific A­LEXANDRU ZUB — Iași ; N Iorga, istoric al Olteniei și ani­mator al vieții culturale cra­iovene — conf. univ. AUREL GOLIMAȘ — Craiova ; Boto­șanii în opera istorică a lui N Iorga — prof­ I.D. MARIN — Botoșani; Din legăturile lui N Iorga cu cărturarii transilvă­neni — prof­ MATEI ALEXAN­DRU — Cluj ; N. Iorga și unele probleme ale școlii românești — prof­ emerit MIRCEA GEOR­GESCU — Tîrgoviște. La sesiune participă 50 de profesori de istorie din delegați ai filialelor S.S.I- țară, și toți profesorii de istorie din județul Botoșani-Sînt invitați, prin interme­diul ziarului nostru, să parti­cipe toți cei ce prețuiesc opera lui Nicolaie Iorga, din orașul și județul nostru și de pretu­tindeni. Cuceritorul a dispărut Fercheșul Gheorghe Cazacu din Avrămeni e notoriu pentru succesul ce-l are în rîn­dul fe­telor din sat. Dar iată că tînă­rul Don Juan a făcut victimă o minoră, situație în care nu i-a mai rămas altceva decit să pro­mită părinților și fetei că se va căsători. Numai că, după înde­plinirea formalităților de rigoa­re ,inconsecventul însurățel s-a răzgîndit și a dispărut. După toate acestea, ceea ce vrem să anunțăm e că nu-i mai așteap­tă nuntașii. NI așteaptă, în schimb, o hotărîre judecăto­rească. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT TELEVIZIUNE JOI 10 IUNIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba ma­ghiară. 18.30 La volan. 18.50 Timp și anotimp în a­­gricultură. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 15 minute despre sănă­tate. Copilul în primii ani de viață. 20.25 Aveți cuvîntul! Dezbatere lunară organi­zată de Redacția pentru tineret. 21.10 Antologia umorului. 21- 40 Cadran internațional. 22- 25 Interpretul săptămînii: Gică Petrescu. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii pro­gramului 1. Cu Franya Zoltán despre: EMINESCU, POEZIE, PRIETENI Intre 4 și 9 octombrie 1970, cînd lașul sărbătorea pe Eminescu, l-am văzut pe Franya Zoltán în fiecare zi, fie în sălile unde scriitorii se întîlneau cu publicul, fie în holul hotelului „Unirea", înconjurat de tineri colegi de breaslă, discutînd cu vervă și pasiune, în ciuda­ celor 83 de ani ai săi. Convorbirea consemnată atunci, am păstrat-o pentru acum. Franyó Zoltán e oaspe­tele Botoșanilor în aceste zile de sărbătoare a poeziei eminesciene. — Faceți parte dintr-o celebră generație de scriitori europeni. V-am ruga să ne vorbiți despre începuturile dumneavoastră literare. — Am debutat în anul 1906 și timp de aproape șase ani am făcut parte din grupul de tineri scriitori revoluționari condus de poetul Ady Endre, de care m-a legat o prietenie unică. Aceasta e perioada cînd îmi devin prieteni și Rilke, Hugo von Hofmanstahl, Anton Wildgans, Ștefan Zweig. In preajma primului război mondial, la Viena, m-am înscris la filologia orientală — chineza, araba, sanscrita. La uni­versitatea vieneză l-am avut­ coleg pe Lucian Blaga. — Cînd l-ați „descoperit“ pe Eminescu ? — In 1910. La Arad profesorul Ioan Costa mi-a citit din versurile sale. Prima traducere — Sunt ani la mijloc a apărut în revista Titz (Focul) unde eram redactor și unde colaborau Romain Rolland, Barbusse, Heinrich Mann, Up­ton Sinclaier, Emil Isac. Foarte bine ați formulat întreba­rea : Eminescu e un continent, pentru descoperirea căruia nu-i destulă o viață. O știu bine aceasta fiindcă de o jumă­tate de veac stau sub vraja geniului său. — Despre creația dv. personală ce ne puteți spune ? — Nimic. Și nu din falsă modestie. In editura Minerva îmi va apare un volum de eseuri, articole, proză, studii cri­tice, cu un cuvînt o antologie reprezentînd activitatea mea dintre 1912 — 1968, primul meu volum original în limba română., — Sînteți un mare traducător, unul dintre marii tra­ducători care au ilustrat această meserie, în literatura eu­ropeană contemporană. Din întreaga dv. activitate care credeți că sunt cele mai de seamă înfăptuiri ? — Am tradus 67 de volume dintre care 28 sunt din lite­ratura română, lui Eminescu revenindu-i 13 volume în lim­bile maghiară și germană. La Berlin, la editura Aufbau CONVORBIRILE DE JOS Verlag a apărut Desculț de Zaharia Stancu, care­­ a cunos­cut cinci ediții — prima stînd de fapt la baza multora din­tre traducerile în alte limbi. De altfel consider că Stancu e un foarte mare prozator. La München fiind întrebat, am răspuns că literatura română ar putea candida astăzi la un premiu Nobel și că acesta i-ar putea fi atribuit, fără nici o rezervă, lui Zaharia Stancu. — Sînteți un admirabil traducător de poezie. Care v-au fost preferințele lirice de-o viață întreagă? — Anticii și modernii deopotrivă. Academia din Berlin îmi tipărește anul acesta o Antologie din lirica greacă an­tică, în­ patru volum­e — bilingve (greacă și germană). Nu­mai culegerea­ textelor originale a durat doi a­ni, penultima corectură fiind făcută de un grup de specialiști, filologi.. La editura Criterion îmi va apare Faust, în limba maghia­ră cu o introducere de George Lukacs, esteticianul marxist care a primit premiul Goethe la Frankfurt. La Viena mi-a apărut antologia De la Alecsandri la Adrian Păunescu (pri­mul volum). Al doilea dedicat poeților contemporani e în curs de apariție- La München, în Reklarul Univers al Bi­bliotecii, într-un tiraj de masă — peste 60.000 exemplare — e aproape gata tipărit un Eminescu în limba germană. Colecția are o răspîndire mondială. In sfîrșit, la București, un Eminescu bilingv, cuprinzînd toate antumele și un mare număr din postume. Cred însă că marea antologie din lirica universală este o realizare. In cele șase volume cititorul găsește poezia lu­mii de la greci, latini, chinezi, indieni, arabi și persani pînă la poeții literaturilor europene — renascentiști, ro­mantici, simboliști, contem­­porani. — Sînteți laureat al premiului internațional Herder, distincție atribuită unor personalități din estul și sud-estul Europei pentru activitatea lor în slujba înfrățirii popoare­lor. Ce ne puteți spune despre această distincție ? — Premiul Herder a fost instituit în 1963. Propunerile pentru premiere se fac trei instituții : Fundația Herder din Hamburg, Institutul Goethe al universității din Basel și Rectoratul universității din Viena. El se acordă anual unor personalități din domeniile literaturii, folclorului, muzicii, artelor plastice, arheologiei, istoriei artelor — personalități care aparțin țărilor est - europene : Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Grecia, Bulgaria, România. Cultura noastră numără șapte laureați : Arghezi (1964), Philippide (1965), Mihai Pop (1967), Daicoviciu (1968), Mihai Jora (1969), eu în 1970 și, ultimul, în 1971, Zaharia Stancu. Cu ocazia decernării premiului, la Viena, sub patronajul ambasadei noastre, am vorbit despre Eminescu- De ase­menea am participat la comemorarea a 100 de ani de cînd Eminescu a intrat la universitate. O mare bucurie am trăit, întîlnindu-l pe Frantz Jonas, președintele Austriei, cu care am lucrat împreună în 1921, eu redactor, dînsul tipograf - zețar- Acum, dînsul președinte al țării, eu primind din mîi­­nile sale, un mare premiu. Dincolo de orice subiectivism, e în această întîmplare un simbol al marilor dimensiuni ale istoriei noastre contemporane. — In sfîrșit, o delicată întrebare : ce-a reprezentat E­­minescu pentru dv. ? — întruchiparea geniului și imaginea însăși a poeziei. Unul dintre cel mai mare dintre cei mari. — Veți veni la Botoșani ? — La Botoșani și oriunde oamenii se vor aduna să-l cinstească pe Eminescu, pînă la ultima mea suflare. ★ Maestrul Franya Zoltán sosește astăzi în mijlocul nos­tru. In numele botoșănenilor și al cititorilor ziarului „Clo­potul“, îi spunem : bun venit !. LUCIAN VALEA Franya Zoltán primind premiul Herder

Next