Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-04-22 / nr. 3112

Anul XXVII nr 3112 joi 22 aprilie 1971 4 pagini 30 bani ACORDUL GLOBAL, mereu în actualitate în cadrul perfecționat de organizare, planificare și conducere a agriculturii Consecințele pozitive ale introducerii noului sistem de plată în cooperativele agricole de producție au devenit evi­dente încă de pe acum. In marea majoritate a cooperati­velor agricole, la lucrările care se execută cu mijloace manuale, cum sînt plantatul viței de vie, a cartofului, însă­­mînțarea unor culturi legumi­cole etc. a existat o participa­re de masă, promptă a țărani­lor cooperatori, mult mai bună decît în anii precedenți. Cine a vizitat în aceste zile cooperativele agricole din Vîrfu Cîmpului, Viișoara, Mîndrești, Leorda,, Santa Mare — dar același lucru l-ar fi constatat și în celelalte — a putut să observe prezența la cîmp a sute și sute de coope­ratori. Acest lucru devenise clar încă din timpul iernii cînd cooperativele agricole, la transportul gunoiului de grajd pe cîmp au realizat circa 300.000 tone, cea m­ai mare cantitate folosită vreodată în­­ avicultura județului nostru, superioară celei din anul pre­cedent cu aproape 100.000 tone. Dar nu numai la lucrările din sectorul vegetal se remarcă această prezență bună. Ea con­stituie un fapt și în fermele și brigăzile zootehnice, în cele­lalte ramuri de activitate din cooperativele agricole, în inte­resul sporit ce se constată pes­te tot față de realizarea pro­ducțiilor planificate. O dovadă în acest sens o reprezintă rea­lizarea și depășirea planului de livrare la carne, pe trimes­trul I a.c., în aproape 80 de cooperative agricole din 125 care au avut sarcini de plan la carne în perioada la care ne referim. Putem afirma că, în mare parte, acesta este rezul­tatul traducerii în practică a unui sistem just de retribuire a muncii, legat direct de nive­lul rezultatelor de producție, este rolul celorlalte măsuri ini­țiate și puse in aplicare de conducerea partidului nostru. In toate cooperativele agri­cole din județ, adunările gene­rale au hotărît să introducă, din acest an, plata în acord global. In raport cu situația concretă, au fost adoptate for­me variate de aplicare, în spi­ritul cerințelor locale, a înfăp­tuirii unei repartiții cît mai echitabile, care să cointerese­ze întreaga masă de coopera­tori la realizarea planului. La cooperative agricole ca cele din Concești, Albești și altele a fost hotărîtă aplicarea a­­cordului global într-o formă evoluată, respectiv numai în bani , la Concești s-a pornit de la baza de calcul potrivit căreia pentru îndeplinirea unei norme de categoria I re­vin 27 lei. Din această sumă, 15 lei s-a hotărît să se acorde ca avans în fiecare lună, iar diferența, la sfîrșitul anului, o dată cu predarea producției de către fiecare. Avansul cu­venit pentru lunile care expirat din anul acesta a au și fost achitat, la toți acei care au prestat munci în perioada res­pectivă. Este de înțeles că și pe mai departe cooperativa agricolă va asigura membrilor ei, pro­dusele ce le sunt­ necesare pen­tru consum. In acest sens, a­­dunarea generală de la Con­cești a hotărît ca fiecărui co­operator care lucrează,­­ ca și pentru fiecare persoa­nă din familia sa sub 16 ani sau aflată în situație de incapacitate de muncă — să i se acorde dreptul de a cum­păra — pe o persoană — cîte 150 kg porumb și 150 kg grîu. La C.A.P. Corni, la 350 ha porumb în teren irigat, mecani­zatul, s-a stabilit o retribuție pe tona de produs de 129,22 lei și 24,8 kg grîu, 29,4 kg porumb și 15,6 kg cartofi. Ca alte 160 ha în teren mai fertil, tot iri­gat, i­evin numai 111,8 lei cu 21,5 kg grîu, 25,5 kg porumb și 13,5 kg cartofi. Pe teren neme­­canizabil, neirigat, la 250 ha porumb, tariful pe tonă este de 258,44 lei cu 49,7 kg grîu, 58,8 kg porumb și 31,2 kg car­tofi. Asemănător s-a procedat la stabilirea tarifelor și la co­operativa agricolă din Tudora, unde sistemul de plată în a­­cord global se aplică pe echi­pe, diferențiat în raport cu fertilitatea solului și gradul de mecanizare al lucrărilor. De pildă, pentru o tonă de po­rumb, pe teren mecanizabil, se I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a lll-a) Se vorbește astăzi tot mai mult despre necesitatea com­baterii surselor de poluare apelor, a aerului. Și trebuie a să recunoaștem că nu sunt simple ... vorbe goale. Nu­mai în județul nostru există circa 60 surse de impurificare, prin care se deversează zilnic importante cantități de ape u­­zate, iar numărul lor este în continuă creștere. Dezvoltarea industriei, a agriculturii, cât și a altor ramuri ale economi­ei naționale conduce la creea­­rea unor situații noi, la apa­riția de alte surse față de cele existente. Răul nu stă însă în apariția lor, ci în aceea că nu se iau măsuri de prevenire a­­decvate. Din cele 60 surse — unități economice și sociale — care impurifică apele, numai 33 au instalații de epurare sau preepurare, la 8 sunt în con­strucție, iar 19 sunt lipsite total de astfel de instalații. Dacă discutăm însă aces­te lucruri din punct de vedere al volumului de apă folosit, rezultă că abia 30 la sută su­feră procesul de epurare. Drept urmare, principalele cursuri de apă, uneori chiar și iazurile, sunt degradate, de­venind improprii pentru satis­facerea diverselor cerințe. O asemenea situație este la întreprinderea de stat pentru creșterea și îngrășarea porci­lor Leorda, unde se impurifică și degradează apele Sitnei și ale iazului „Morii“, ce aparți­ne C.A.P. Brăești, și căreia îi aduce anual o pagubă cifrată la o producție de 5000 kg peș­te. In ultimul caz, apele au fost otrăvite, puietul de pește introdus în 1970, în iaz, a fost distrus în loialitate. Aspectul e deosebit de grav, întrucît la ferma Brăești nu s-au între­prins nici un fel de pentru epurarea apelor, măsuri iar la fermele din Leorda, cu toa­te că s-a cheltuit aproape milioane de lei, sistemul de e­­­­purare nu a putut fi dat exploatare din vina întreprin­in­derii județene de construcții­­m­ontaj. Beneficiarul acceptă tărăgănarea lucrărilor în mod nepermis. Există însă și stații moderne de epurare, cum este aceea a unității de gospodărire a orașului Săveni, dar care nu este totdeauna exploatată co­respunzător. Din această cau­ză, sunt impurificate apele rîu­lui Bașeu. gospodărie întreprinderea de orășenească Do­­rohoi are o instalație de epu­rare depășită de volumul ac­tual de ape uzate, iar la Da­rabani lipsește cu desăvîrșire o asemenea instalație. In mo­mentul de față sînt în con­strucție noi stații de epurare a apelor uzate la I.G.C.L. Boto­șani, Uzinele textile „Moldo-Ing. MARIA STORCEANU Oficiul de gospodărirea apelor Botoșani (Continuare in pagina a IlI-a) Protejarea apelor © Poluarea — o problemă în județ ? © Paguba „Morii" Milioane... tărăgănate Cooperativa agricolă de producție Nichiteni — Coțușca. Se fac intense pregătiri în vederea însămințării porumbului • fii Afiliflii CRITICA AUTOCRITICII Intr-una din tabletele dom­niei sale din Contempora­nul, acad. Gr. C. Moisil dis­cută cu ironie incisivă ches­tiunea autocriticii. Mi se pare că chestiunea merită foarte multă atenție și, mai ales, trebuie discutată cu multă tranșantă. Fenomenul dăunător este acesta: visul mediocru a transformat au­tocritica dintr-o armă efici­entă, într-o baie călduță și reconfortantă. Iată cazul concret: Iisul e incapabil, știe lucrul acesta și, cul­mea­ are îndrăzneală să se ridice în fața noastră și să spună: „Tovarăși, am greșit, eu nu mă prea pricep la tre­burile astea, trebuie să mai învăț, să mai cresc...“. Și spune toate lucrurile acestea cu o nonșalanță te­ribilă, fiind sigur că noi, au­ditoriul, îi admirăm curajul autocritic și, pînă la urmă, îl vom accepta în aceeași funcție pe care o are. Aceasta nu e autocritică, zic eu cu tărie. Autocritică înseamnă să te ridici în pi­cioare și să spui clar: „To­varăși, am greșit, nu mă pri­cep la lucrurile astea, în consecință vă rog să mă schimbați din funcție...“ Ori la această concluzie esenția­lă ajung foarte puțini dintre cei care își clamează auto­critic lipsurile. Iată de ce autocritica e transformată de unii dintr-o armă, într-o baie călduță a lipsurilor noastre „omenești“. E necesar să mai criticăm aspru această autocritică fa­riseică. S-o scuturăm pînă nu va rămîne din ea decît tăișul salubru și folositor so­ DORIN BACIU In pagina a IlI-a Primăvara edilitară INFORMAȚIA ZILEI - noua noastră rubrică Curier juridic In bazele de recepție LUCRĂRI DE MODERNIZARE Pentru preluarea cereale­lor și a celorlalte produse a­­gricole, în bazele de recep­ție ale întreprinderii de va­lorificare a cerealelor Boto­șani, se fac importante lu­crări de modernizare. In acest scop a început construcția a trei noi stații de uscare în bazele de recep­ție din Darabani, Săveni și Todireni. Concomitent cu a­­ceasta, în bazele din Dorohoi și Ungureni se fac lucrări de lărgire a capacităților de us­care existente și se con­struiesc turnuri de mecaniza­re, cu banchete de 30 — 40 tone capacitate. In baza de recepție din Bo­toșani se execută lucrări de mecanizare completă a mun­cii, prin introducerea benzi­lor transportoare de la punc­tul de preluare la magazii și de la acestea la stația de uscare ; de asemenea, în 8 baze de recepție continuă construcția de platforme be­tonate, pe 13.000 m.pe ceea ce va conduce la reducerea pierderilor de produse agri­cole. Fabrica de confecții din Botoșani — intensă activitate productivă Fotografia s IOAN HELICI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA­I » ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN L Redacție P adu­ritura»' Calea Națională nr. 261 dotosari Telefoane Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 fecretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 SUCCESE IN REMARCABILE PRODUCȚIE HI în industria locală De la Direcția de industrie locală am aflat că planul producției globale și marfă, precum și planul de livrări la export, aferente celor 4 luni din acest an a fost în­deplinit cu 9 zile mai de­vreme de către întreprinde­rile de industrie locală ale județului nostru. După cal­cule preliminare urmează ca pînă la sfîrșitul lunii în curs să se realizeze — în sectorul respectiv — o producție su­plimentară de cel puțin 4 mi­lioane lei la producția glo­bală industrială, 3,5 milioa­ne la producția marfă și peste 100 mii lei valută la export, depășindu-se astfel cu mult angajamentele lua­te de colectivele de muncă din aceste unități pentru pri­ma etapă a întrecerii socia­liste închinată sărbătoririi semicentenarului partidului nostru. Recent au fost introduse în fabricație produse noi în­tr-o gamă de 34 de sortimen­te din care jumătate sunt re­pere de colaborări cu indus­tria republicană, produse de panificație, împletituri de nuiele, articole de tinichige­­rie și covoare. Ca succesele remarcabile pe linia îndeplinirii indicato­rilor cantitativi ai producției se adaugă și un important salt calitativ : toate întreprin­derile de industrie locală și-au realizat și depășit — în primele 3 luni ale anului — planul de beneficii, îndeo­sebi pe seama reducerii pre­țului de cost Aspectul este al producției, cu atît mai demn de remarcat, cu cît o asemenea situație bună nu s-a mai înregistrat din a doua jumătate a anului 1969. Primele două locuri ale în­treprinderilor fruntașe le o­­cupă colectivele de muncă de la I.I.D. „Flamura roșie" Botoșani și I.I.D. Dorohoi. In aceste zile care premerg aniversării semicentenaru­lui partidului înregistrăm cu vie satisfacție faptul că una din dimensiunile definitorii ale creației noastre literare actuale constă în orientarea din ce în ce mai clară spre aspectele esențiale ale rea­lității, spre detectarea fon­dului ideatic tot mai bogat în semnificații ce determină proiecția și afirmarea spiri­tuală a lumii socialiste. Din acest punct de vedere, se poate sublinia că literatura noastră este și trebuie să fie în mod implicit nu nu­mai operă pur artistică, ci și operă de educație atît din punct de vedere etic, cît și sub aspect patriotic, cetățe­nesc, ceea ce, evident, re­clamă din partea creatorilor un mare simț de răspundere civică. Neîndoios lucru, orice autentică operă de artă presupune mai întîi e­­xistența unui veritabil ta­lent, ca și însușirea organi­că a unei culturi solide. Du­pă cum, împrejurarea că artistul trăiește, fizic și moral, într-un anumit con­text social, politic și isto­ric, are darul de a influen­ța firesc produsele spirituale ale îndeletnicii lui, încadrîn­­du-le geografic și sociologic în aria contemporaneității și insuflîndu-le sens și fru­­­musețe prin­­ amplasamentul lor pe solul întotdeauna fer­til al realităților ce țin de viața poporului din care scri­itorul face parte. In această privință, exemplele strălu­cite furnizate de către cla­sicii noștri literari sînt mai mult decît elocvente, operele nepieritoare ale majorității acestora atestînd că fiece volum al lui Eminescu, Creangă, Caragiale sau Sla­vici, al lui Delavrancea Coșbuc, al lui Rebreanu, Că­li­m­n­ Petrescu, M. Sadoveanu, Călinescu sau Arghezi, fie­care carte a lor este, de re­gulă, un ostaș sui-generis care luptă, împreună cu cetatea căreia îi aparține, pentru triumful spre mai bine al concetățenilor lor. Sub acest raport, scrisul lor oglindește cît mai fidel cu putință atitudinea fermă și chiar cele mai intime gîn­­duri ale autorilor respectivi înfățișîndu-ni-se astfel ase­meni unor acte de mărturisi­re și, în același timp, ca o dovadă că întotdeauna ini­ma lor a bătut și bate lîngă inima semenilor, încălzin­­du-le cu simțăminte dintre cele mai sincere, înaripîn­du-le avînturile și dînd for­ță sporită aspirațiilor de vi­itor. De altfel, prin cele mai izbutite dintre lucrările lor (Continuare în pagina a III-a) RESPONSABILITATEA CIVICA A SCRIITORULUI ION ISTRATI 1921 1971 LA 1.11. „FLAMURA ROȘIE* A fost pusă în funcțiune stația de aer comprimat In urmă cu cîteva zile, a fost pusă în funcțiune stația centrală de aer comprimat care deservește atelierul me­canic și turnătoria de la ate­lierul de bunuri de consum a I.I.D. „Flamura roșie“ Bo­toșani. In turnătorie stația asigură curățirea cu aer comprimat, prin sablaj și polizare pneumatică, a pie­selor turnate din fontă (lu­crări care pînă acum se e­­xecutau manual), punerea în funcțiune a mașinii pneuma­tice de format și a bătătoa­relor folosite la formarea pieselor, iar în hala atelieru­lui mecanic creează posibili­tatea introducerii polizării pneumatice pentru curățirea construcțiilor metalice, utili­zării ciocanelor de creițuit și în operațiile de vopsire. Ae­rul comprimat se va utiliza și la mașinile - unelte la dispozitivele de fixare și prindere. o Noua stație, care duce la creștere remarcabilă productivității muncii în ate­­­lierul de bunuri de consum metalice și îmbunătățirea calității operațiilor efectuate­ pînă acum manual, face par­te dintr-un complex de lu­crări ce se execută aici pen­tru secția de vopsit - șablaj și a fost realizată de către un colectiv din care au fă­cut parte ing. Dan Pricopie, muncitorii Mircea Coșcodan și Constantin Naum, sub conducerea inginerului șef al întreprinderii, Vasile Popa. IIIr I IIIIIIIIIIIIIIII■IIIII1IIII!II Sesiune de comunicări Ieri, la Liceul „A. T. Dam­­­ian" din Botoșani s-a desfă­șurat o sesiune de comuni­cări pe tema Foști elevi și profesori ai liceului, partici­panți la mișcarea democrati­că și socialistă în lupta pen­tru democrație și socialism, dedicată semicentenarului P. C. R. In cadrul sesiunii au luat cuvîntul i dr. Andrei Cardaș și profesorii Valerian Călda­re, Aurel Dorcu, Iacob Hal­ler și Floren­țiu Vîlceanu. Au fost prezentate comuni­cările . Foști elevi ai liceu­lui „A. T. Laurian“, mili­tanți în cadrul primului partid politic al clasei mun­citoare din România, llenric Sanielevici — pledoaria ci­vilizației de tip industrial, N. Iorga — militant consec­vent pentru împotriva fascismului apărarea denței țării noastre, indepen­dcad. Barbu Lăzăreanu — mili­tant al mișcării muncito­rești — fost elev al liceului „A. T. Laurian" și Liceul „A. T. Laurian" — tradiție și contemporaneitate. In „ClopoTul supliment social-politic-cultural bogat material închinat apropiatei săr­bătoriri a semicentenarului Partidului Comunist Român • 50 DE ANI DE LUPTA — UN AMPLU DOCUMENTAR PRIVIND MO­MENTE ESENȚIALE DIN ACTIVITATEA P.C.R. • INTILNIREA CU PARTIDUL — CONVORBIREA NOASTRĂ CU TOVARĂȘUL GHEORGHE STOICA, MEMBRU AL COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R., AL CONSILIULUI DE STAT AL R.S. ROMÂNIA, EROU AL MUNCII SO­CIALISTE. • ABINCIREA DEMOCRAȚIEI SOCIA­LISTE - COORDONATĂ ESENȚIALĂ A ACTIVITĂȚII PARTIDULUI NOSTRU • IN AFIRMAREA ROLULUI CON­DUCĂTOR AL PARTIDULUI RELAȚIA: COMPETENȚĂ­­ EFICIENTĂ • OMAGIU PARTIDULUI — VERSURI SEMNATE DE ION MURGEANU, LAURENȚIU CIRSTEAN, CONSTANTIN ȘTIRBU MIHAI MUNTEANU, ANA MARIA ILIEȘ, D. IGNAT, CORNELIU POPEL, M. HOLMEIA ȘI HARALAMBIE ȚUGUI.J ~I­CC

Next