Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)

1971-07-01 / nr. 3172

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXViI nr. 3172 joi 1 iulie 1971 | 4 pagini 30 bani INVESTIȚIILE IN COOPERATIVELE AGRICOLE SUNT TOT IN faza DE PLANIFICARE După 6 luni nu s-a realizat nici 30 la sută din planul de investiții La 185 obiective nu s-a pus nici o cărămidă Eterna poveste — lipsa de materiale In prima parte a lunii apri­lie, ziarul nostru a semnalat o serie de neajunsuri în desfășu­rarea lucrărilor de investiții de cooperativele agricole. Ar fi fost normal ca D.G.A.I.A.S.A. să fi răspuns la semnalele noastre critice și să fi între­prins măsuri energice pentru a se intensifica ritmul de rea­lizare a construcțiilor planifi­cate.­­Sîntem obligați însă să consemnăm că, deși au trecut două luni și jumătate, D.G.A.I.A.S.A. nu a răspuns la semnalele critice ale ziaru­lui. Și nu e singurul articol la care nu s-a răspuns­. Statistic, din cele 253 obiecti­ve planificate, numai 21 se află într-un stadiu mai avansat și 45 la fundații. Față de sarci­nile de sporire a efectivelor de animale, pe baza acțiunii de profilare a cooperativelor agri­cole, urmează să se constru­iască 86 grajduri pentru 8320 bovine, două hale pentru 20 000 păsări, 39 saivane pentru 39 600 ovine, două maternități pentru scroafe, o îngrășătorie pentru porci etc. Din aceste o­­biective productive, n-au fost terminate nici unul. Numai 5 grajduri pentru bovine sunt la zidării. Dar să vedem ce se în­­tîmplă în cooperativele agri­cole. Revenind la articolul publi­cat la 13 aprilie a.c. cu titlul de­ mai sus, am întreprins un raid-anchetă în 30 cooperative agricole și am constatat că în acest interval de timp nu s-a făcut prea mult în ridicarea construcțiilor productive și de interes administrativ. Doar în cîteva unități în care consiliile de conducere s-au ocupat cu răspundere de procurarea materialelor și de organizarea activității constructorilor, rea­lizările la investiții sunt mai bune. _ Avem un volum mare de lucrări de investiții, dar am organizat munca în așa fel ca treburile să meargă bine — ne-a spus Vasile Ursache, pre­ședintele cooperativei agricole din Coțușca. Materialele de construcții le-am procurat din timp (înlocuitori de cărămidă, 30 m.c. bile manele, 20 tone var, 15 tone ciment etc.) iar echipa formată din 24 mese­riași condusă de Teodor A­­ghiniței, a avut condiții bune ca să lucreze la obiectivele pe care le-am planificat.­­ La grajdul pentru 100 de vaci se lucrează la acoperiș, iar la un alt grajd, ridicat de anul trecut, la tencuieli. De asemenea, se pun căpriorii la construcția pentru moara cu ciocănele și bucătăria de preparare a fura­jelor. Tot în aceste zile, la iazul de 25 ha luciu apă se lucrează la deversor. Sînt și alte consilii de condu­cere care au înțeles că acum e momentul să se lucreze la construcții, și nu toamna cînd timpul este friguros și trebuie să pună animalele la adăpost. Asemenea exemple ne oferă cooperativele agricole din Tă­tărășeni, Negrești, Zlătunoa­­ia, Todireni, Nicșeni, Viișoara și altele unde lucrările la con­strucțiile zootehnice sunt avan­sate. La cooperativa agricolă din Durnești, o echipă de con­structori condusă de Pavel Mî­­năstireanu lucra la zidăria u­­nui grajd, iar cea condusă de Ioan Popovici, la sediul uni­tății. Pe ambele șantiere mun­ca­ este bine organizată, sînt materiale suficiente. Președin­tele acestei cooperative agri­cole, Petru Alupoaie, ne spu­nea că lucrările de construcții vor stagna peste cîteva zile, dacă nu vor fi ajutați de­ Di­recția agricolă județeană să procure 50 tone de ciment, legătură cu aprovizionarea co­operativelor agricole cu mate­riale de construcții se ridică mai multe probleme: reparti­țiile sînt mult mai mici decît necesarul, dar și acele mate­riale care au fost puse la dis­poziția acestor unități n-au fost ridicate. Din 5500 m.c. bile manele cooperativele agricole au ridicat doar 1500 m.c., din 3800 m.c. lemn C.R. — 2­000 m.c., iar din cele un milion de cărămizi numai 400 mii. Deficitul de materiale de con­strucții este foarte mare : 1933 tone ciment, 6600 m.c. bile manele, 7 milioane cărămizi, 225 000 plăci azbociment și 2865 m.c. cherestea rășinoase. Această situație trebuie să con­stituie un semnal de alarmă pentru D.G.A.I.A.S.A. și să se intervină la forurile superioa­re pentru a obține repartițiile necesare, deoarece justificări­le nu vor ține de cald animale­lor în timpul iernii. Dacă în unele cooperative agricole lipsa de justifică în oarecare materiale măsură rămînerile în urmă la investi­ții, în altele, unde există ci­ment, balast, cărămidă sau înlocuitori de cărămidă, ritmul lent de lucru la obiectivele pla­nificate reflectă slaba preocu­­t. GAVRIL (Continuare în pagina a III-a) ții fi­­ itt1! Ferma Popăuți. Transportul lucernei recoltate de pe tarlaua „Dealul­ Unțeni" Fotografia: IOAN NEGREA ­ Sărbătorirea „Zilei învățătorului“ Ieri, în cadrul unor adunări festive or­ganizate cu prilejul „Zilei învățătorului“, au fost acordate, mai multe distincții unor cadre didactice din județ, ca semn de prețuire pentru prodigioasa activitate pusă în slujba educării tinerei generații, pentru muncă neobosită de culturalizare a maselor, pentru majora contribuție în opera de ridicare a tuturor localităților la un înalt grad de cultură și civilizație Acest eveniment subliniază din nou gri­ja și prețuirea acordată de partid și gu­vern educatoarelor, învățătorilor și Pro­fesorilor de pe întreg cuprinsul țării, răs­plată a răspunderii și a înaltei conștiințe cu care miile de cadre didactice înțeleg să-și îndeplinească nobila misiune în principalul loc de răspundere a culturii pe care îl reprezintă școala. Au primit Gradații de merit — prof. Mihai Zastavnețchi, din Dorohoi, prof. Maria Zaharia, din Dorohoi, înv. Hara­­lambie Manoliu, din Botoșani, înv. Gheorghe Adrian, din Flămînzi și înv. Gheorghe Radu, din Știubieni. Au fost acordate, de a­semenea, titlurile de Educatoare evidențiată, învățător e­­vidențiat și Profesor evidențiat unui nu­măr de 15 cadre didactice din județul Botoșani. La adunările festive a luat parte to­varășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., alți membri ai biroului Comitetu­lui județean de partid și ai comitetului executiv al Consiliului popular județean, care au felicitat, în numele Consiliului popular județean pe cei distinși, urîn­­du-le acestora, ca și tuturor cadrelor di­dactice, noi succese în activitatea de vi­itor. Răspunzînd acestor urări, o parte din cei ce au primit distincții au mulțumit în cuvinte calde, angajîndu-se în numele colectivelor din care fac parte să răsplă­tească cu noi realizări cinstea ce le-a fost acordată. ÎN ACESTE ZILE PE OGOARE SA STRINGEM tOATE FURAJELE DE PE CÎMP Un loc important, în aceste zile, îl ocupă recoltarea și de­pozitarea furajelor. Datele cen­tralizate la Direcția generală a agriculturii, industriei alimen­tare, silviculturii și apelor ne arată că prima coasă la lucernă a fost realizată pe 96 la sută iar la trifoi pe 90 la sută din suprafețele cultivate, cînd, de fapt, trebuia de mult să fi fost încheiată această lucrare. La fînuri cultivate, cele mai mari suprafețe sînt recoltate în co­operativele agricole Botoșani, Stăuceni, Sulița, Hilișeu, Nic­șeni, Ripiceni, Ștefănești, Bo­­bulești, Bucecea, Vf. Cîmpului, Unțeni, Socrujeni, Brehuești, Mîndrești etc. Transportul și depozitarea finului de lucernă, sînt mult rămase în urmă. Din cele 38.849 tone planificate se află în de­pozite numai 14 600 tone, ceea ce înseamnă abia 38 la sută. Totuși cantități impor­tante de fîn de lucernă au fost depozitate în cooperativele a­­gricole Zlătunoasa (450 tone), Ripiceni (330 tone), Șendriceni (300 tone), Brăești (300 tone), Prăjeni (324 tone), Draxini (270 tone), Durnești (250 tone), Bo­toșani (250 tone), Lunca (245 tone), Bobuiești (224 tone), Hi­­lișeu (224 tone), Miorcani (220 tone), Vfa Cîmpului (180 tone) etc. In multe cooperative agrico­le există un mare decalaj în­tre suprafețele recoltate cantitățile de fîn - lucernă de­și­pozitate. Și acum se mai văd pe cîmp brazde pe lucerniere printre care au crescut din nou plantele. Deși se știe că pe lo­cul unde fînul de lucernă a stat mult timp în căpițe, plan­tele se sufocă și timp de doi ani producția este periclitată, în unele cooperative agricole (Curtești, Bălușeni, Leorda etc.) transportul se desfășoară­­ ane­voios. Orice justificări ar cău­ta să prezinte consiliile de con­ucere ale cooperativelor agri­cole din Flămînzi, Tudora, Mi­­leanca, Crasnaleuca, Petricani, Cîndești, Dersca, Socrujeni și altele, cantitățile mici de fîn depozitate dovedesc lipsă de răspundere pentru asigurarea bazei furajere. Pe fînețele naturale există o producție bună de masă ver­de, dar trebuie recoltată și a­­dunată la timp în depozite. Or, această acțiune este mult ră­masă în urmă. Din cele 13.083 ha cu finețe naturale, prima coasă s-a făcut abia pe 3 871 ha, ceea ce reprezintă doar 29 la sută. In majoritatea coope­rativelor agricole este mereu amînat, în mod cu totul nejus­tificat, cositul ierbii. Ce se mai așteaptă la cooperativele agri­cole Cristești, Adășeni, Pălti­niș, Hudești, Suharău, Lișna, Curtești, Costești, Prăjeni, Su­lița, Poiana și altele, de n-a în­ceput încă recoltatul fînețelor naturale ? Baza furajării animalelor în perioada de stabulație trebuie să fie fînul și silozul. In fie­care unitate, ca urmare a ploi­lor abundente căzute în luna iunie, au crescut suficient ier­buri și buruieni, pe văi, pe zo­ne de drumuri și C.F-R., care pot fi recoltate pentru fîn sau pentru siloz timpuriu. Pînă a­­cum, în 37 cooperative agrico­le au fost însilozate 8 332 tone, cele mai mari Cantități reali­­zîndu-se unitățile din Flămînzi (480 tone), N. Bălcescu (400 to­ne), Dorohoi (410 tone), Cuco­­răni (432 tone), Gorbănești (350 tone), Darabani (335 tone) etc. In 70 cooperative agricole nu s-a pus nici un kilogram de si­loz timpuriu. Iată argumente care pledea­ză pentru urgentarea strîngerii și depozitării furajelor. Consi­liile de conducere, inginerii șefi și șefii fermelor zootehni­ce, în această perioadă foarte aglomerată de lucrări agrico­le, au datoria să se ocupe cu toată răspunderea și de strînge­­rea furajelor. Tot ce se poate acum recolta de pe cîmp să fie strîns în depozite. Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, NiCOLAE CEAUȘESCU, în Finlanda întâlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, s-a întîlnit cu pre­ședintele Parlamentului, Rafa­el Paasio, și cu alți membri ai forului legislativ suprem fin­landez, împreună cu șeful statului român se aflau tovarășii Ja­nos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram și ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parla­ment, președintele Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de Vainö Leskinen, ministrul afa­cerilor externe, Olavi J. Ma­ttba, ministrul comerțului ex­terior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, am­basadorul Finlandei în Româ­nia, de ministrul plenipoten­țiar Heikki Hannikainen, șeful protocolului, și de general-ma­­ior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cordial de președintele Parlamentului, Rafael Paasso, liderul Partidu­lui Social-Democrat, de prim­­vicepreședintele Johannes Vi­­rolainen și de alți înalți repre­zentanți ai forului legislativ suprem. Oaspeților români le-au fost prezentați președinții comisii­lor Parlamentului. Exprimîndu-și satisfacția pentru această vizită, Rafael Paasso a adresat președintelui Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în in­teresul națiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Pa­asso a prezentat activitatea și structura Parlamentului, sub­liniind rolul și importantele sale atribuții în viața politică a țării. Răspunzînd, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori să mulțumesc dom­nului președinte al Parlamen­tului pentru salutul ce mi-a fost adresat, îmi exprim satis­facția pentru faptul că, în ca­drul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaș­tem unele aspecte reprezenta­tive din activitatea Parlamen­tului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacția că între Parlamen­tul finlandez și Marea Adu­nare Națională a României e­­xistă relații bune și, după cum știm, domnul președinte al­(Continuare in pagina a IV-a) Convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen In dimineața zilei de 30 iu­nie, la Palatul prezidențial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Re­publicii Finlanda, Urho Kek­konen. Din partea română, la con­vorbiri au participat : Janos Fazekas, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, loan Avram, ministrul industriei construcțiilor de ma­șini, Mircea Bălănescu, amba­sadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constan­tin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat: Ahti Karjalainen, primul ministru, Vaino Leski­nen, ministrul afacerilor ex­terne, Richard Totterman, se­cretar de stat în MAE, Risto Hyvarinen, șeful Direcției po­litice din MAE, Pentti Uusivir­­ta, șeful Direcției comerțului exterior din MAE, Kaarlo Vei­kko Makela, ambasadorul Fin­landei la București. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluția poziti­vă pe care o cunosc relațiile multilaterale româno-finlande­­ze, a fost relevată dorința am­belor părți de a dezvolta aceste relații. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieții inter­naționale actuale. Convorbirile s-au desfășuat într-o atmosferă caldă, priete­nească, de stimă și înțelegere reciprocă. * ■>XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^.XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXX V A DEPĂȘIRI Citind indicatorii principali ai planu­lui cincinal 1971 — 1975, prezentați de to­varășul Nicolae Ceaușescu In expunerea prilejuită de jubileul celor 50 de ani de la crearea partidului, am reținut un fapt care, cred cu fermitate, ne caracteri­zează pe noi, oamenii societății socialis­te : depășirea. Față de Directivele Con­gresului al X-lea, planul cincinal pre­zintă îmbunătățiri importante la toți in­dicatorii principali. Oamenii muncii au studiat cu atenție și responsabilitate o­­biectivele ridicate de Congresul al X-lea și au hotărît nu numai să realizeze aceste obiective, ci să le și depășească substanțial. In această hotărîre colectivă de depășire și autodepășire constă tă­ria de granit a națiunii socialiste româ­nești, unită definitiv și inseparabil în jurul partidului comunist, ideea depăși­rii și autodepășirii continue, a perfec­ționării pe toate planurile vieții sociale e promovată cu consecvență admirabilă de partidul nostru și este în consensul evoluției umanității. Tot mai susț — iată un îndemn care a străbătut întreaga istorie a umanității, fiind purtat întotdeauna de cei ce repre­zentau progresul, de luptătorii pentru i­­dealurile cele mai înalte ale omenirii, îndemn preluat și purtat azi de partidul comunist. Pretutindeni, în unități indus­triale, pe cîmpiile agriculturii, pe tărî­­mul științei și culturii, comuniștii se de­pășesc pe ei înșiși, catalizînd, prin exem­plul personal, eforturile de depășire ale întregii națiuni românești. Dovada cea mai concretă e tocmai îmbunătățirea principalilor indicatori ai planului cinci­nal fată de Directivele Congresului al X-lea, îmbunătățire ce este rezultatul consultării oamenilor muncii, care și-au exprimat hotărîrea pentru un progres mai rapid și multilateral al societății noastre. V­D. FETESCU In pagina 3 : APROBARE DEPLINA, ÎNALTĂ APRECIERE Telegrame adresate C. C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, declarații ale oamenilor muncii de adeziune deplină față de activitatea desfășurată de delegația de partid și de stat, condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, în țările socialiste din Asia Cu aviația utilitară In ultimii ani se folosesc tot mai mult în com­baterea bolilor și dău­nătorilor plantelor cul­tivate — avioanele. Săp­­tămîna aceasta, un a­­vion, pilotat de Mircea Ghinea, execută trata­mente pe tarlalele coope­rativelor agricole de pro­ducție și fermelor de stat. Pînă acum au fost executate cu avionul stropiri pe circa 300 ha mazăre în tarlalele apar­­tinînd cooperativelor a­­gricole de producție din Sulița, Corni, Brehuești, Vlădeni și Mîndrești. In zilele următoare, aseme­nea tratamente urmează să fie executate pe tarla­lele cooperativelor agri­cole din Bucecea, Cuco­­răni, a fermelor de stat Brăești, Leorda și Bu­cecea, precum și la alte unități. La cartofi, con­comitent cu combaterea gîndacului de Colorado se execută și tratamen­te contra manei. U­ua Autogară din Dorohoi Fotografia: IOAN NOUR

Next