Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)

1971-07-22 / nr. 3190

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VĂ J ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3190 I joi 22 iulie 1971 | 4 pagini 30 bani SECERIȘUL campania maximei operativități • LA VORNICENI — 2 000 DE SECERATORI PE CIMP • DACĂ COMBINELE NU POT RECOLTA DIRECT DIN LAN, SA FIE FOLOSITE LA TREIE­­RIS IN STAȚIONAR ! • DUPĂ SECERIS, SE IMPU­NE URGENTAREA TRANSPORTULUI SNOPILOR PE ARCI • O ADEVĂRATĂ CAVALCADĂ A RISI­PEI ! Lucrările agricole cunosc în aceste zile un ritm maxim în ciuda timpului nefavorabil. In majoritatea cooperativelor a­­gricole, chiar și în cele din nord-vestul județului, griul a dat în copt. Intr-un efort co­mun, țăranii cooperatori și me­canizatorii, sunt antre­nați în marea bătălie a strînge­­rii recoltei. Este lăudabilă pre­ocuparea consiliilor de condu­cere și a specialiștilor din ma­joritatea cooperativelor agri­cole pentru măsurile întreprin­se de a recolta manual însem­nate suprafețe cu grîu. La Vorniceni, pe fiecare tarla cul­tivată cu grîu erau, zilele trecu­te sute de secerători. Zilnic — după cum afirma președintele cooperativei agricole sînt pre­zenți în cîmp peste 2 000 de oameni. Am remarcat o bună organi­zare a muncii și in alte coppe­ La recoltatul griului pe tarlalele cooperativei a­­gricole de producție Ște­­fănești Fotografia : I. GAVRIL rative agricole. La Ungureni, de exemplu, comitetul comunal de partid a mobilizat la recol­tatul griului toți salariații din comună. Bineînțeles, primii au început să secere cei ce lucrea­ză în birourile cooperativei a­­gricole. Șeful contabil Mihai Iurea ne-a informat că fiecare a luat în primire cîte 0,30 ha cu griu și lucrează la seceriș alături de cei peste 800 de membri cooperatori. O iniția­tivă bună care ar putea fi ur­mată și de lucrătorii din biro­urile cooperativelor agricole Nicșeni, Costești, Știubienii, Să­­veni, Blîndești, Drislea etc. Subliniind ponderea ridicată a suprafețelor de pe care griul va fi recoltat manual, credem că este necesar să se foloseas­că întreaga capacitate de lu­cru a combinelor de recoltat, fie direct din lan, sau la treie­­riș în staționar. Pentru că așa cum au fost folosite combinele, pină la 19 iulie a.c., în special în săptămîna trecută, ai timp frumos, vorbesc rezultatele... negative. La cooperativa agri­colă din Umțeni, de exemplu, griul s-a maturat de-a binelea pe mai multe tarlale, s-au re­coltat manual și marginile pen­tru a da posibilitate combine­ I. GAVRIL (Continuare în pagina a lll-a) i SITUAȚIA LA ZI • Fină la 20 iulie a­n. în cooperativele agricole griul a fost recoltat de pe 17 253 ha, ceea ce reprezintă 26 la sută din suprafața cultivată. • A terminat recoltatul griului cooperativa agricolă din Hlipiceni, iar cele din Prăjeni, Draxini, Răuseni, Frumușica, Bobulești, Drislea etc. au realizat între 60 și 90 la sută din suprafața cultivată cu griu. • Treierișul griului a început în 102 cooperative agri­cole, cele mai mari cantități fiind depozitate la Movila Ruptă, Ștefănești, Bobulești, Românești, Hlipiceni și alte­le. ” • Semănatul culturilor duble pentru furaje a ramas mult în urmă. Din 27 158 ha au fost însămînțate abia 2041 ha. Nu au însămînțat nici un hectar cooperativele agri­cole din Răchiți, Brăești, Nicșeni, Leorda, Cucorăni, Stîncești, Blindești etc. Democratismul vieții noastre economice, legiferat printr-un ansamblu de măsuri stabilite de partid și de stat, asigură participarea nemijlocită a producătorilor la conducerea proceselor economice din între­prinderi. Domeniului acestuia i se subscrie prezența și acti­vitatea în cadrul comitetelor de direcție a reprezentanților salariaților, aleși în cadrul a­­dunărilor anuale, prin care se realizează o legătură strînsă între organul conducător insti­­tuționalizat și masa largă a celor ce susțin procesul de pro­­ducție. Despre activitatea aces­tor reprezentanți, despre con­tribuția lor la sprijinirea pro­ceselor de producție, realiza­rea ritmică și depășirea planu­lui de producție, precum și despre susținerea în cadrul co­mitetelor de direcție a unor cerințe de ordin social și cul­tural ale salariaților am dis­cutat în cadrul unei mese ro­tunde organizate de către Con­siliul orășenesc al sindicatelor din Dorohoi. Au participat la această acțiune : Damian Do­­garu, președinte al consiliului, Victor Neagu de la zia­rul „Clopotul“ și Constantin Enache, reprezentant al sala­riaților în comitetul de direc­ție al I.G.C.L. Dorohoi, Elena Dumitru — fabrica de confec­ții, Hareta Chirilă și Remus Lazăr — O.C.L. mixt, Petru Petroschi — fabrica de cără­mizi. Axată în principal pe­ e­­vidențierea unor modalități proprii, originale de exercitare a mandatului primit de aceștia din partea salariaților, discu­ția avută a scos în relief punc­te de vedere ce merită a fi consemnate. Damian Dogaru : Timpul pe­trecut de la introducerea con­ducerii colective a unităților economice face necesar un bi­lanț al participării reprezen­tanților salariaților la activi­tatea comitetelor de direcție, o analiză a formelor prin care aceștia își exercită împuterni­cirile. Ar fi util cred, pentru în­ceput să precizăm calea prin care reprezentanții reușesc să cunoască opinia, cerințele și propunerile salariaților pri­vind îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producție, reali­zarea prevederilor contractului colectiv de muncă. De aseme­nea, și mijloacele prin care hotărîrile comitetelor de direc­ție sînt difuzate în rîndul mun­citorilor. Constantin Enache: Aceste două cerințe sînt inseparabile, și le poți realiza numai dacă te afli în mijlocul preocupări­lor colectivului de muncă. Per­sonal, particip la toate ședin­țele grupei sindicale, la ședin­­țele decadate cu șefii de servi­cii și maiștrii și îmi notez în agendă tot ceea ce cred că este necesar sâ fie adus în discuția comitetului de direcție. De alt­­fel, cred că aceasta este și cea mai bună ocazie de a explica, de a justifica în fața celor ca­re m-au ales ca reprezentant, temeiul hotărîrilor adoptate anterior în comitet. Petru Petroschi: Aș mai a­­dăuga că această formă nu poate suplini legătura directă cu oamenii, discuțiile indivi­duale la locul de muncă al muncitorului, în toate secțiile și sectoarele întreprinderii. In felul acesta reușesc să cunosc nemijlocit realitatea și să-mi definesc poziția față de o a­nume problemă, pe care o sus­țin apoi în ședința de comitet. Red. : Este suficient acest lucru pentru a influența deci­ziile pe care le ia comitetul ? Elena Dumitru : Da- Eu de exemplu, am venit pe această bază cu propuneri privind mo­dificarea pontajului în secții, introducerea unui sistem de calificare , schimbarea unor muncitorilor, verificatori îmbunătățirea condițiilor de muncă — propuneri la care comitetul a fost receptiv și a adoptat hotărîri corespunză­­toare. In celălalt sens am de­pus eforturi pentru a explica în rîndul muncitorilor funda­mentarea științifică a unor norme precum și necesitatea găsirii rezervelor necesare, a mobilizării tuturor forțelor pentru îndeplinirea și depăși­ VICTOR NEAGU (Continuare in pagina a II-a) IN PREAJMA ADUNĂRILOR GENERALE DIN ÎNTREPRINDERI REPREZENTANTUL SALARIAȚILOR ÎN COMITETUL DE DIRECȚIE NU TIMIDITATE, CI COMBATIVITATE MUNCITOREASCĂ, REVOLUȚIONARĂ IN ACTIVITATEA FIECĂRUI REPRE­ZENTANT AL SALARIAȚILOR EXCESUL DE ȘEDINȚE Șeful unei întreprinderi județene, a cărui muncă se exercită mai cu seamă prin dese deplasări pe teren (n-are nici un folos dacă stă în biroul de la Botoșani) îmi spu­nea într-o zi : — N-am nimic împotriva ședințelor. Sunt convins de necesitatea lor, îmi displac insă ședințele inopinate. Te cheamă de pe teren, unde prezența ta este indispensabi­lă, te bagă într-o ședință și iată o pierdere de timp, o rupere din circuitul muncii. Interlocutorul meu abordase cu delicatețe o chestiune veche și mult discutată : ședințele. Dumnealui vrea o pro­gramare prealabilă a ședințelor de către instituțiile ju­dețene care au mulți subordonați cu muncă de teren , o idee utilă și aplicabilă, îndrăznim să mergem mai departe decit interlocu­torul nostru și să ne ridicăm împotriva excesului de șe­dințe. Am avut cîndva in fa­ță o statistică ce dovedea ne­gru pe alb că timpul directorului unei importante între­prinderi industriale se scurgea, mai mult de jumătate, în tot felul de ședințe. Există ședințe și ședințe. Unele ne­cesare, altele pur formale, care nu pun în discuție pro­blemele cele mai importante ale activității economice, ale vieții de organizație. Se mai prezintă încă oamenilor referate lungi și neconvingătoare, care stîrnesc plictis, dezinteres în timp ce ar pu­tea face ceva mai folositor. De ce s-a ajuns la asemenea ședințe lungi, înecate în va­luri de hirtie scrisă și de vorbărie ? Cauza principală a acestui fenomen decurge din ideea greșită a unor oameni că viața de organizație se reduce numai la limitele unor ședințe colective. Este eludată munca de la om la om, munca zilnică cu oamenii. Lipsind aceasta, au fost dilatate nepermis de mult ședințele. E absolut necesar ca ședin­țele să fie cit mai scurte, fără exces de hîrtii, să se ridice în cadrul lor probleme esențiale ale întreprinderilor eco­nomice, instituțiilor, organizațiilor de masă. In schimb e tot atît de necesar să fie extinsă munca politică de la om la om, care se dovedește extrem de eficientă. DORIN BACIU ■­a ■ ■ Pe șantierul complexului avicol intercooperatist de la Cătămărăști Fotografia : I. NEGREA MENIREA EDUCATIVĂ A ADUNĂRII DE PARTID Referindu-se la menirea a­­dunării generale de partid, tovarășul Nicolae­­ Ceaușescu la consfătuirea de lucru a ac­tivului de partid din domeniul ideologiei și al activității po­litice și cultural - educative sublinia că aceasta „...TRE­BUIE SA JOACE ROLUL PRINCIPAL IN ORGANIZA­REA ACTIVITĂȚII MEM­BRILOR DE PARTID, IN E­­DUCAREA COMUNIȘTILOR“. Așadar, adunarea de partid, prin conținutul ei tematic, prin dezbaterile și hotărîrile adoptate, care trebuie­­ să fie sinteze ale gîndirii și­­ expe­rienței colective, este chemată, să acționeze permanent în di­recția dezvoltării­­ multilatera­le a comuniștilor, să le lăr­gească orizontul științific, cul­­tural și profesional, să se dez­volte spiritul practic, revolu­ționar, combativ, răspunderea personală pentru bunul mers al producției și treburile ob­ștești, abnegația și dăruirea deplină pentru partid și popor, opinia critică față de lipsuri, operativitatea și competența­ în rezolvarea tuturor proble­melor economice și sociale.. Pozitiv este faptul că, în ul­tima perioadă, tot mai multe comitete și birouri ale organi­zațiilor de­ bază acordă o a­­tenție sporită pregătirii desfășurării' adunărilor' gene­si rale, diversificării conținutu­lui tematic al acestora, urmă­resc realizarea măsurilor a­­doptate, antrenarea " prin sar­­cini concrete, a tuturor comu­niștilor la ínfaptuirea"­ lor. De altfel, orientîndu-se după in­dicațiile Plenarei C.C. al P.C.R. din 10 ‘—• 11 februarie, multe comitete comunale de partid (Tudora, Flămînzi, Santa Ma­re, Nicșeni ș.a.) și-au înscris pe ordinea de zi analize pri­vind conținutul și eficiența a­­dunărilor generale. Organi­zațiile de partid de la U.F.R.M.A., Uzinele textile „Moldova“, Autobaza de trans­porturi Botoșani, cit și cele din cooperativele agricole Su­lița, Santa Mare, Ștefănești, Ripiceni etc­. au dezbătut cu prioritate în adunările genera­le probleme ale activității e­­conomico - financiare, ale rea­lizării sarcinilor de producție din acest an, au adoptat mă­suri și soluții concrete, rod al propunerilor membrilor de partid, pentru lichidarea unor neajunsuri. Fără a minimaliza rezulta­tele pozitive obținute în dez­baterea și adoptarea soluțiilor bune pe linie economică, ne­cesitatea unor asemenea ana­lize în organizațiile de bază sătești, subliniem aspectul că există încă birouri ale organi­zațiilor de partid din brigăzile cooperativelor agricole, ferme de stat, S.M.A., care analizea­ză de ani de zile, luni la rînd, fără mult discernământ, pre­gătirea și desfășurarea campa­niilor agricole, adesea chiar în paralel cu consiliile de conducere, scăpînd din aten­ție alte probleme majore, ac­tuale, izvorîte din viața și ac­tivitatea comuniștilor,, a locu­rilor respective de muncă. A­­semenea situații am întîlnit la organizațiile de bază 1, 2 și 3 de la cooperativa agrico­lă Flămînzi, 3, 4 și 5 de la Tu­dora,­ nr. 1 Socrujeni, la u­­nele organizații din coopera­tivele agricole Vorona și Poiana. I Pentru aceste adunări — în general —­ brigadierii au fost cei însărcinați să facă mate­rialele — ceea ce a pus de la început o amprentă admi­nistrativă, iar birourile orga­nizațiilor de partid s-au măr­ginit să convoace oamenii, cu aceasta considerînd că și-au făcut datoria. O asemenea a­bordare, unilaterală, scapă din vedere tocmai măsurile poli­tico - organizatorice, nu ajută prea mult comuniștii, mai ales că și materialele sunt, adesea, lipsite de spirit analitic, nu stabilesc răspunderi și sarcini concrete pe fiecare comunist. La organizația de partid nr. 1 din cooperativa agricolă So­crujeni (comuna unde este secretar, Gorbănești), Dumitru Pălimaru, în ultimele trei luni s-au analizat numai campani­ile agricole (de însămînțări, întreținere, recoltare). Intr-o asemenea situație se înțelege că adunarea generală nu-și îndeplinește rolul, problema­tica dezbaterilor este limita­tă, nefiind nici o deosebire între adunarea sau consfătui­rea de producție pe brigadă și adunarea comuniștilor, iar ca urmare influența ei edu­cativă este scăzută. De aici, de altfel și comba­tivitatea scăzută a unor co­muniști­ — chiar cadre cu munci de răspundere — carac­terul formal al unor adunări, ineficiența lor (la Durnești, Avrămeni, Vorona). Dacă la Santa­ Mare, Vîrfu Cîmpului, Ștefănești, pe lingă probleme­le economice, aria dezbateri­lor în adunări vizează și­ as­pecte ale vieții interne de partid, ale muncii politico­­ideologice, activitatea orga­nizațiilor de masă, în alte lo­curi — Flămînzi, Trușești, Tu­dora,­ asemenea probleme au fost omise de pe agenda de lucru a unor organizații de bază. Spre exemplu, la Tudo- GH. TANASESCU (Continuare în pagina a lll-a) Intreaga activitate politico-ideologică — la nivelul înaltelor exigențe ale programului elaborat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU In sala dispeceratului Stației de 110 Kv din Săveni Fotografia : I. NOUR Absenți nemotivati din viata activă Ziua sau noaptea, la cele mai diferite ore, în biroul ofițeru­lui de serviciu de la Inspecto­ratul județean de miliție Boto­șani, sunt aduși diferiți cetă­țeni care, într-o formă sau alta, au intrat în conflict cu legea. Lucrătorii operativi, după ce i-au surprins asupra faptului, i-au găsit în cele mai neaștep­tate locuri ori i-au „cules“ cu adevărat de pe drumuri, dau dovadă de tact și răbdare. Și începe (uneori, nu fără dificul­tate) identificarea „numiților“, stabilirea vinovăției, a conjunc­turii în care s-a săvîrșit in­fracțiunea sau contravenția. Ore și zile de muncă, într-o continuă cheltuire de energie, pentru dreptate și adevăr. Fi­rește, este în îndatorirea mili­ției să acționeze astfel. Dar numărul acestor absenți din so­cietatea activă, reprezintă u­i nedorit „lest“, pe care semenii, condamnîndu-l, nu acceptă să-l mai suporte pe seama muncii și a efortului constructiv gene­ral. Vă prezentăm cîtiva : 19 Elena Herghelegiu are doar ani. Originară din Vi­­șeul de sus (Maramureș), s-a angajat „fată de casă“ la un botoșănean, învoită pentru cîteva zile, a călătorit, la îna­poiere, fără bilet de tren. Ne­­achitînd amenda prevăzută în procesul-verbal de contraven­ție, urmează să suporte ri­­goarea legii. Regretă cu sinceritate fapta. A­­firmă că dorește să se califi­ce într-o meserie, să-și facă o altă viață, pe măsura tinereții și capacității de muncă. Credi­bil, dar și tardiv proces de conștiință. Tipic pentru ușurin­ța unor tineri, care nu se iau în considerație pe ei înșiși, consecință a iresponsabilității sociale, ca și rezultat al ne­cunoașterii legilor statului. (Am fi putut — și ar fi trebu­it­­ s-o întîlnim într-o secție de uzină, într-o clasă de școa­lă, la o reuniune a tineretului, acolo unde își are locul ei a­­devărat I) Gheorghe Măriei, 48 de ani comuna Nicolaie Bălcescu, era pină mai ieri, muncitor la sec­torul forestier Botoșani- A fost adus de miliție la locul de muncă, nedumerit și... mahmur. Avea dreptate cînd declara ofițerului anchetator că nu-și amintește să fi făptuit ceva contra legii. Cu adevărat, nu-și amintea ! Cercetările au sta­bilit : în ajunul arestării (sub învinuirea de a-și fi maltratat soția, Maria, transportată in stare gravă la spital), Măriei a chefuit acasă, cu rude și prieteni. Cinci inși au băut 2,5 litri de țuică. In totală stare de ebrietate, inconștient, Gh. M. își molestează soția, lăsînd-o în nesimțire, se culcă și adoarme imediat. Dimineața, după ce a plecat la lucru (fără să se sinchisească de faptul că ea zăcea pe dușumea), vecinii anunță evenimentul. Acum, bărbatul relatează năucit, re­gretă, nu-i vine să creadă că a putut fi neom. Niciodată nu a încălcat legea („Șeful postu­lui de miliție nici nu mă cu­noștea !“). Cauza clară — con­sumul excesiv de alcool. Insa­lubritatea morală­­ au băut toți inclusiv victima), ca și în alte împrejurări, s-a soldat cu un deznodămînt tragic. Nicolae Grosu, din Botoșani, 36 ani, instalator pe un șan­tier, a definit el însuși cauza ALEXEI RUDEANU (Continuare in pagina a lll-a) ANCHETĂ SOCIALA

Next