Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)

1971-12-04 / nr. 3306

CLOPOTUL * PAGINA 2 INFORMAREA ȘI CONSULTAREA OAMENILOR MUNCII -trăsătură importantă a procesului de r 1I­­adincire a democrației socialiste . Adunarea generală — cadru­­ propice informării și consultări Mihai Munteanu . Desigur, informarea și consultarea oa­menilor muncii se poate și trebuie să se realizeze prin multiple modalități. Cea mai importantă dintre ele este însă adunarea generală a organizației de partid — prilej cu care comuniștii trebuie să fie informați consultați în toate probleme­­i­le ce se ivesc pe plan local și central. Acesta este ca­drul cel mai prielnic, deoa­rece munca de informare și consultare trebuie să por­­­nească radiant de la nivelul fiecărei organizații de partid. I­­n acest sens, hotărîrea ple­narei din decembrie 1969­­ precizează cu claritate că orice obiectiv ce antrenează" un colectiv de muncă, o în­treprindere, o localitate, pri­vind perspectivele de dez­voltare ale acestora etc., tre­buie, mai întîi, adus la cu­noștința comuniștilor, a tu­turor oamenilor muncii spre dezbatere și aprobare. Ana Hancea . Intr-adevăr, adunarea generală este ca­drul cel mai propice muncii de informare și consultare a comuniștilor, iar în munici­piul nostru numeroase orga­nizații de partid procedează astfel: Aș exemplifica prin cîteva organizații de bază de la Uzinele textile „Mol­dova“, fabrica de confecții, cele din liceele „A. T. Lau­­rian" și pedagogic și altele. E regretabil că nu toate or­ganizațiile de partid din mu­nicipiu înțeleg că, în cadrul adunărilor generale, infor­marea și consultarea comu­niștilor ocupă un loc impor­tant. Va trebui să insistăm mai mult în acest sens. Dezideratul însă trebuie să se înfăptuiască nu numai în cadrul adunărilor generale ale organizațiilor de bază. Este necesar ca el să-și găsească locul în sesiunile consiliilor populare, adună­rile oamenilor muncii sau chiar în adunările obștești. Asemenea adunări au fost i­­nițiate, de exem­plu, la Curtești, ca și pe șantierul uzinei de piese de schimb, oamenii muncii fiind infor­mați despre modul în care trebuie respectată legalita­tea socialistă, iar rezultatul lor este satisfăcător. Comite­tul municipal de partid va insista ca la nivelul tuturor organelor și organizațiilor ce-i sunt subordonate, munca de informare și consultare a oamenilor »auicii să se desfășoare pa «măsura cerin­țelor actuale. D. Trufin : Dacă în anumi­te domenii de activitate gru­Florențiu Vîlceanu : Com­plexitatea vieții noastre po­litico - ideologice și cultu­ral - educative, mărețul pro­gram de făurire a societății socialiste multilateral dez­voltate, atrage după sine apariția unor noi fenomene, necesitatea elaborării unor noi legi. Astfel, apariția noului, în toate domeniile devine o necesitate obiecti­vă. De aceea, în munca de informare a oamenilor mun­cii, cei care se ocupă de ea, trebuie să fie cît mai ope­rativi­ Documentele ce a­­par sînt în corelație deci și prezentarea lor trebuie să se facă ritmic și susținut. In acest sens colectivul de lec­tori al comitetului munici­pal de partid cred că a do­­bîndit o taină experiență. Pe baza unor consultații, la fiecare informare se stabi­lește tematica celei urmă­toare, îmi permit să nomi­nalizez și doi lectori: Ște­fan Iovănișeanu și Elisabeta Mihai, care au obținut pînă acum rezultate remarcabi­le. Mihai Mirvald . Intr-ade­văr, cînd informările nu se țin cu regularitate, consta­tăm, la un moment dat, că pele, comitetele de sindicat subordonate consiliului nos­tru au obținut destule suc­cese, despre realizarea infor­mării și consultării oameni­lor muncii nu putem vorbi la fel. Consider că această activitate ar trebui să în­ceapă de la grupele sindica­le, realizîndu-se la toate ni­velele, în special cu prilejul adunărilor. Sunt destule do­cumente apărute și care, în mare parte, au rămas încă necunoscute. M-aș referi doar la Legea privind înca­drarea și promovarea în muncă a personalului din u­­nitățile socialiste de stat sau la Legea calității produ­selor, ambele — și nu numai acestea — necunoscute de către mulți salariați ai unor întreprinderi economice din județ. Apoi, tot la nivelul grupelor sindicale este nece­sar să se inițieze mai multe informări pe teme etice, științifice și chiar cultural­­artistice, urmărindu-li-se scopul educațional. Aș greși dacă n-aș recunoaște că de­ficiențele expuse mai sus se datoresc în primul rînd nouă, activiștilor consiliului județean. Nu vom aștepta însă, în această privință, un impuls exterior. Gheorghe Covataru: In mediul sătesc, după cum sa știe, prilejurile propice in­formării sunt aproape iden­tice celor specifice orașului. Totuși, adunările membrilor cooperatori pe formații de lucru, inclusiv cele pe co­operativă reprezintă, cred, cadrul cel mai nimerit rea­lizării unei astfel de activi­tăți. In acest scop, uniunea județeană a indicat ca în orice adunare să se prezinte și cîte o expunere pe teme politice, de legislație, de e­­tică sau profesionale. Gheorghe Lisac: In ca­drul adunărilor generale U.T.C. n-am putea spune că nu s-a întreprins nimic în această direcție, dar nici nu ne-am putea declara mul­țumiți cu ceea ce s-a rea­lizat. Chiar dezbaterea care particip ne va mobili­za­za mai mult pentru intensi­ficarea muncii de informare și consultare a tinerilor, bine­înțeles accentuîndu-se, în primul rînd, pe adunările generale. A. Zaharia : Munca de in­formare este într-adevăr foarte complexă și presupu­ne utilizarea tuturor mijloa­celor și modalităților. Agi­tatorul, stația de radioficare sunt doar două forme. Există însă un număr mult mai mare. La Bucecea, punem­­ un deosebit accent pe adu­nările generale, dar ne folo­sim și de alte modalități. Cercurile de lectură au un mare rol în informarea oa­menilor, la fel și munca de sîntem depășiți prea mult pentru a mai putea asimila toate documentele ce apar. Se nasc însă și unele greu­tăți ce nu ne aparțin nouă­i ziarele, ca și alte documen­te ne sosesc cu întîrziere ; alteori, în loc ca cineva să se deplaseze în sectorul zoo­tehnic — deci la muncă — trebuie locul ce să mer­gem noi pentru o expunere pînă cine știe unde. Nu cred că-i bine. Informarea să se facă într-o pauză. U locul de muncă. Gheorghe Axinte: Pro­punerea făcută a fost apli­cată la noi, în uzină, și a dat rezultate bune. In scopul realizării ei s-a introdus rețeaua de radioficare. Oa­menii sînt astfel informați pe diverse teme, uneori chiar „la minut", ca să zi­cem așa­ edificatoare . Rezultatele sînt intensificînd informarea cu privire la ne­cesitatea creșterii calității de exemplu, aceasta s-a îm­bunătățit simțitor în ulti­mul timp. Aurel Zaharia : Se amin­tea aici de folosirea unor mijloace moderne... Red. : Să vorbim deci des­pre ele, tema explicînd-o mai deta­liat celor ce au vizionat-o. La fel se poate proceda și în cazul dezbaterilor pe pro­bleme politice, de etică și legislație. Gheorghe Covataru : Im­portanța utilizării unor ase­menea mijloace este foarte mare și tocmai de aceea u­­niunea județeană a luat u­­nele măsuri în vederea cu­noașterii și folosirii lor. Aș exemplifica­tele tipărituri prin numeroa­se s-au pus la dispoziția cooperatorilor conținînd hotărîri ale con­ducerii superioare a parti­dului și statului, cu privire la creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii de la sate etc. Gheorghe Balan : Utiliza­rea tuturor mijloacelor în­seamnă lărgirea sferei in­ Mihai Munteanu : Cred că una dintre cele mai im­portante probleme ale a­­cestei activități este cu­noașterea temeinică de către cei ce se ocupă cu munca de informare a temei pro­puse spre prezentare. Aici, un rol deosebit îl au orga­nele și organizațiile de par­tid, ceilalți factori. Ana Hancea. Aceasta presupune, în primul rînd, o temeinică pregătire a lec­torilor și propagandiștilor, a tuturor comuniștilor. Co­mitetul municipal de partid organizează periodic in­struiri pe aceste teme. Tot­odată, lectorilor li se reco­mandă și o bogată biblio­grafie. La multe informări participăm și noi pentru a ne convinge de calitatea lor. Cînd este cazul, intervenim direct. Ioan Damian . De fapt, tocmai­ de aceea insistăm și noi pe pregătirea politico­­ideologică a directorilor că­minelor culturale, aceștia, la rîndul lor, avînd sarcina să instruiască un mare număr de oameni de la nivelul co­munelor. Vreau totuși să precizez că greșit se proce­dează atunci cînd se așteap­tă instrucțiuni de la nivelul județului. Am aplaudat de fiecare dată inițiativele lău­­dabile pe care le aștep­tăm și de acum înainte de la toți directorii căminelor culturale și caselor de cul­tură. Gheorghe Covataru: Ia­ la om la om. Apoi gazetele de stradă, materialele agi­tatorice, punctele de docu­mentare, folosirea presei radioului și televiziunii, toa­te trebuie să concure la in­formarea oamenilor mun­cii. Am amintit de presă, radio și televiziune, deoare­ce și aceste mijloace se pot utiliza în scopul informării că exemplific prin emisiu­nea „Viața satului" a tele­viziunii. La încheierea vi­zionării ei, un "special"st reia formatorii. De aceea, la Trușești nu rezumăm aceas­tă activitate doar la sediul căminului cultural. Prin fie­care instituție, indiferent de gradul ei, trebuie să se facă informarea oamenilor mun­cii, ceea ce și realizăm în bună măsură. Un rol impor­tant îl are și biblioteca. Mihai Stoleru : Fără în­doială. Biblioteca din Da­rabani cred că are o bună experiență în acest sens. Pe scurt, iată despre ce este vorba. Am realizat un serial documentar pe baza unor decupaje din presă, bine­înțeles pe domenii de activi­tate , industrie, agricultură, comerț, creșterea nivelului de trai, politică externă, ca­re s-au bucurat de succes. De asemenea, tot pe dome­nii am întocmit sinteze cu trimiteri bibliografice. Do­cumentele de partid se gă­sesc într-un tiraj suficient cerințelor. Apoi, în acțiu­nile organizatorice ce le realizăm urmărim, cu pre­ponderență, informarea oa­menilor. M. Mirvald : Am senti­mentul că exprim gîndurile a mii și mii de cooperatori din județul nostru, afirmînd că de fiecare dată cînd sîn­tem consultați într-o pro­­blemă de interes național — spunîndu-ne cuvîntul în legătură cu proiectele legi­lor în dezbatere publică, despre alte obiective ce se propun a fi înfăptuite — ne simțim mai responsabili de ceea ce se întîmplă în țara noastră, mai conștienți de ceea ce avem de realizat. Consultarea noastră, a tutu­ror locuitorilor țării, în pro­blemele cheie de rezolvarea cărora depinde mersul îna­inte al societății este, cred, cel mai grăitor exemplu ce confirmă dezvoltarea conti­nuă a democrației socialiste, participarea întregului po­por la conducerea statului. Mă gîndesc însă, că și în ce­ea ce privește consultarea oamenilor muncii se lucrea­ză uneori defectuos. De multe ori sîntem întrebați doar așa, ca să nu se spună că n-am fost. Cred că lărgi­rea consultării, organizarea ei în colective ar antrena la propuneri și sugestii mult mai mulți oameni. Și, fără îndoială, conținutul acesto­ra ar fi și mai util. D. Trufin . Dezbaterea proiectelor de lege, a altor documente cu oamenii mun­cii, constituie acțiuni din­tre cele mai importante ce figurează pe agenda activi­tății sindicatelor. Din păcate însă aceasta nu este o mun­că susținută, propunerile și sugestiile oamenilor nu a­­jung întotdeauna acolo unde trebuie­ Faptul atrage după sine — în afara nepartici­­pării la fixarea definitivă a acestora — chiar necunoaș­terea legilor. Lipsa trebuie căutată în modul cum sînt organizate aceste acțiuni. Să exemplific , apare un pro­iect de lege. In loc ca bi­roul grupei sindicale sau co­trucît la nivelul cooperati­velor agricole printre cei ce se preocupă de informarea oamenilor se află și preșe­dinții acestor unități, uniu­nea județeană a inițiat o se­rie de instruiri periodice de­dicate lor. Gheorghe Lisac : In legă­tură cu informarea informa­torului aș vrea să spun că organizațiile U.T.C., chiar comitetul județean, se o­­cupă în prea mică măsură de îndrumarea tinerilor. O îndrumare mai competentă, un control mai riguros, atît din partea noastră, dar și din partea organizațiilor de partid, desigur că ar da re­zultate mai bune. A. Zaharia: Consider ca o datorie pentru fiecare co­munist aceea de a fi pro­pagator al politicii partidu­lui. Revenind la o idee ce s-a reamintit anterior, aș vrea să spun că este o obli­gație pentru fiecare organi­zație de partid de a ține la curent comuniștii cu tot ce­ea ce apare nou, aceste pro­bleme clarificîndu-le cu lux de amănunte. Astfel, fieca­re comunist va deveni un propagandist de nădejde al oamenilor muncii. La Buce­cea, în bună măsură am realizat acest lucru. De a­­semenea, deși nou înființat, în bună parte s-a confirmat și rolul punctului de infor­mare și documentare, aces­ta fiind zilnic frecventat de membrii de partid, de alți oameni ai muncii, mitetul să folosească juris­tul întreprinderii pentru explicarea ei pe capitole, se invită un jurist din afară, care este nevoit să „expe­dieze“ explicația pe durata a cel mult o oră. Ce-au înțeles oamenii în acest timp ? Mihai Munteanu. Con­sultarea oamenilor muncii în județul nostru se desfă­șoară — așa după cum s-a desprins din discuțiile de față — după indicațiile Ple­narei C.C. al P.C.R. din 10 — 13 decembrie 1969, a altor documente ulterior a­­părute. Cred însă că în toa­te instituțiile, întreprinde­rile, localitățile sunt posibi­lități de îmbunătățire a a­­cestei activități, sarcina principală primul rînd, revenindu-le, în organizațiilor de partid, birourilor și se­cretarilor acestora. Opiniile consemnate in rîndurile anterioare, prin caracterul lor critic și au­tocritic, ca și propunerile și sugestiile ce s-au făcut, le considerăm a fi un compe­tent ghid care să contribuie la îmbunătățirea muncii de informare și consultare a oamenilor. Evident, dezba­terea nu are pretenția de a fi exhaustivă, unele dintre modalitățile și mijloacele ce concură la înfăptuirea o­­biectivului adus în prim plan, rămînînd, poate, pe dinafară. Dar, printr-o mun­că creatoare, susținută fiecărei organizații de par­­­tid, a fiecărui comunist, a tuturor factorilor ce le re­vin în sarcină înfăptuirea acestui obiectiv — informa­rea și consultarea oamenilor muncii — trebuie să fie con­tinuu dezvoltată și îmbună­tățită, ea înscriindu-se între acele procese ce contribuie direct la adîncirea democra­ției noastre socialiste. SILVESTRI AILENEI­ J Prinde viață programul de educare socialistă a oamenilor muncii H. Operativitatea și continuitatea informării III. Utilizarea tuturor mijloacelor existente IV. Informarea informatorului V. Consultarea — activizare conștientă a maselor la Liceul' din Bucecea. Fotografia: I. HELICI TELEVIZIUNE SÎMBATA 4 DECEMBRIE 14.00 Fotbal : Petrolul — U.T.A. (Divizia A). Transmisiune directă de la Ploiești. 15.45 Box: Polonia — An­glia — înregistrare de la Varșovia. 16.30 Emisiune în limba ger­mană. 18.15 Ritm, tinerețe, dans. 19.00 Efigii lirice. Versuri de Mihai Beniuc, Violeta Zamfirescu, Adrian Pău­­nescu, Mihai Negulescu. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Lelek și Bolek în vacan­ță. „Jocul de-a carnavalul“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna internațio­nală. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial . Invadato­rii (III). In rolul principal Ray Thim­es. 21.50 Teledivertisment. Dicționar muzical - dis­tractiv : Literele H, I. J. Nicolae Herlea, Tom Jo­nes, Franțoise Hardy, Puica Igiroșanu, Rex Ha­rrison și Audrey Hep­burn, Păstorel Ionescu, Lili Ivanova, Adrian Io­nescu, Sonja Henrie, Luigi Ionescu, Marian Hudac, Bob Hoppe, Ritta Hayworth. Regia de emisie Dan Po­povici Realizator Marin Traian. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 Seară de romanțe cu Ioana Radu. 23.00 Interferențe lirice. Romanțe pe versuri poeți clasici români. Interpretează: Angela Moldovan, Olga Stănescu, Lisette Chirculescu Constanța Ionescu. Acum­și paniază o formație orches­trală condusă de Nicușor Predescu­ . RADIO DUMINICA 5 DECEMBRIE 6.00 Buletin de știri. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. Din cuprins : • Cincinalul pe șantierele agriculturii • Gîndire colectivă - e­­fort unanim. Din expe­riența Consiliului inter­­cooperatist județul Bacău Hemeiuș — * Spirit gospodăresc, inițiativă, e­­xigență la C.A.P. Săhă­­teni, județul Buzău. 10.00 Radiomagazinul femei­lor. 10.30 Parada cîntecului cu : Margareta Pîslaru, Sal­vatoare Adamo, Grietta Berti și Edith Pieha. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Intîlnire cu melodia po­pulară și interpretul pre­ferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Unda veselă. 13.45 Sport și muzică. 16.15 Orchestra de muzică populară a Radiotelevi­­ziunii. Soliști : Victoria Darvai, Marinică Iordache și Marcel Todor. 16.45 Recital de pian Walter Gieseking. 17.00 Serial radiofonic pen­tru tinerii ascultători „Iancu Jianu" (seria XV). 17.30 Estrada duminicală. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Estrada duminicală — continuare. 20.00 Tableta de seară de Ion Pas. 20.05 Estrada duminicală — continuare. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Orchestra Paul Mauriat. 22.50 Moment poetic. 23.00 Meridiane melodii. 24.00 Buletin de știri 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00; 5.00). de 1 ■ Noutate! In perioada lunii decembrie 1971, funcționează în munici­piul Botoșani în str. Peneș Curcanul CEL MAI MODERN UTILAJ DISTRACTIV Electroscuterul italian SOLI' 99 o distracție pentru toate vîrstele. ZILNIC ÎNTRE ORELE 10-22 >)]RADIO IAȘI DUMINICA 5 DECEMBRIE Program de dimineață 8.00 Buletin de știri. 8.05 Refrene îndrăgite. 8.30 Piese de fanfară. 8.40 Azi, în sat la noi . Mo­nografie radiofonică a satului Tîmboiești, jude­țul Vrancea. 8.55 Cîntecul care mi-e drag. 9.20 Dialog cu ascultătorii. 9.35 Raliul melodiilor. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Non stop muzical. 19.00 Radiojurnal. 19.20 Concertul serii (muzică populară românească). 19.45 Antologia umorului, e­­pisodul IV din ciclul „12 scaune“ de Ilf și Petrov. 20.25 Voci care au cucerit lumea. 20.40 Atlas liric , Elena Văcă­­rescu și Anna de Noailles 20­55 Dansați în ritmul prefi­rat. Tribuna „Clopotul Cămin pentru tinerele muncitoare Prin specificul său, industria botoșă­­neană antrenează un număr mare de femei, din care foarte multe provin de la țară. Unde stau, cum se gospodăresc, sub ce influență ajung aceste tinere de 15 sau 16 ani venite să facă meserie la oraș ? Rareori își pun astfel de întrebări conducerile unităților industriale, orga­nizația de tineret sau sindicatul. Deși știu că, la ora actuală și la Botoșani ne­cesitățile de locuințe sunt mai mari de­cât posibilitățile, cred că înființarea unui cămin pentru tinerele muncitoare necă­sătorite este o problemă care n-ar tre­bui lăsată chiar pe ultimul plan. Sunt convinsă că am dreptate, deoarece fetele de la țară, colegele mele de producție, stau pe la diferite gazde, la care plătesc fi destul de mult, adeseori în condiții total necorespunzătoare. Sunt la vîrsta în care trebuie încă îndrumate, supravegheate, sfătuite și într-un cămin bine organizat ar putea fi îndrumate mai bine, supra­vegheate. Multe din ele își continuă sau ar vrea să-și continue învățătura, fă­­cînd, seral, liceul ; aceasta însă presu­pune condiții normale de odihnă, de stu­diu. Cred că au dreptul și tinerele noastre muncitoare la un cămin care să le ofere condițiile de odihnă, de studiu, de rela­xare, așa cum au tinerii în aproape toa­te centrele industriale ale țării. ELENA BURDUIOC secretara comitetului U.T.C. de la Fabri­ca de confecții Botoșani Mai mult spirit gospodăresc Datorită așezării sale geografice — în zonă preorășenească — comuna Văcu­­lești oferă suficientă forță de muncă Dorohoiului. De asemenea, mulți absol­venți ai școlilor din comună își continuă studiile în oraș. Zilnic, între Văculești și Dorohoi, există un permanent du-to­­vino. Cursele sînt întotdeauna solicitate de un număr constant de călători din comuna Văculești. Cu toate că există mijloace de deplasare, călătorii văcu­­leșteni au o nemulțumire. Nu au un a­­dăpost de așteptare a autobuzelor. Deși, în ultimii ani problema construi­rii unei clădiri pentru stația I.R.T.A. a figurat în majoritatea planurilor de mă­suri ale consiliului popular comunal, organul executiv dă dovadă de multă indiferență față de călătorii comunei. Că lucrurile așa sunt, Îl dovedește și ur­mătorul fapt: construindu-se un nou local de școală s-au realizat multe eco­nomii de materiale și bani. Este un me­rit al primarului comunei și al celor­lalți factori care au răspuns de realiza­rea acestui obiectiv. Dar, de ce econo­miile realizate nu au fost folosite la construirea mult discutatei clădiri pen­tru stația de autobuz ? De ce spiritul de economisire al gospodarilor comunei n-a fost îmbinat cu inițiativa de a ri­dica un nou obiectiv de larg interes ce­tățenesc ? Prof. OCTAV APETREI Văculești Fondator al micologiei românești Comemorăm azi împlinirea a 40 de ani de la moartea sa­vantului naturalist I C. Con­­stantineanu, unul dintre pri­mii botaniști ai faimoasei ple­­iade pe care a dat-o țării, ți­nutul Botoșanilor. S-a născut la 13 august 1859, în comuna Siminicea, ce a­­parținea pe atunci teritoriului județului nostru. Cursurile Școlii primare și le-a făcut la Dumbrăveni, iar cele liceale și universitare, la Iași, îndră­gostit de natură încă de copil, I. C. Constantineanu, va acor­da, în timpul studiilor, tot mai multă importanță știin­țelor ce se ocupă de cerceta­rea ei, afirmîndu-se cu con­tribuții personale chiar din timpul studenției. Așa s-a fă­cut că, datorită solidelor sale cunoștințe profesionale, este numit asistent la catedra de botanică a universității ieșene, încă înaintea absolvirii cursu­rilor. In perioada următoare, îmbină armonios activitatea pedagogică cu cea de auto- Patru decenii de la moartea savantului I.C. Constantineanu perfecționare și cercetare. Ca obiect de explorare abordea­ză clasa ciupercilor, îndeosebi ale acelora ce fac parte din grupul Chitrinidelor, Uredi­­neelor și Myxomicetelor, pu­­nînd astfel bazele micologiei românești. Acesta a fost, de fapt, și subiectul tezei sale de doctorat, susținută cu răsună­tor succes în 1908, în Germa­nia. După obținerea titlului de doctor, funcționează un timp ca șef de lucrări la Institutul botanic din București, tran­­sferîndu-se apoi la Iași, unde va rămîne pînă la sfîrșitul vieții. Ca pedagog, I. C­ Constanti­­neanu a fost un exemplu de dă­ruire, „un om care îți impunea respectul tocmai datori­tă m­a­r­e­l­u­i respect ce ți-l acorda“ — cum își amintește unul din foștii săi studenți. Ca om de știință, a fost un model de modestie, an­­gaj­at total activității sale, fără a se gîndi la glorie, re­compense sau titluri. Stătea ore întregi în laboratorul său, u­itînd de cele mai multe ori, că viața oferă și altfel de sa­tisfacții. Cu aceste gînduri comemorăm azi pe I. C. Con­stantineanu, savantul care a lăsat o bogată moștenire ști­ințifică, omul care, alături de atîtea alte nume, a adus no­torietate ținuturilor botoșă­­nene. Prof. VICTOR DUGHILÄ Anunț Soția, copiii și rudele apropiate, anunță cu nemărginită durere în­cetarea din viață scumpului lor soț, tată­l și bunic, inginerul JE­LES IANCU, de 71 ani, decedat după o scurtă și grea suferință. Cor­tegiul funerar va porni de la biserica Sfintii Neculai spre c'mi­ti no Eternitatea, în ziua de 5 decembrie 1971, orele 13-

Next