Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)
1971-11-25 / nr. 3298
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3298 , joi 25 noiembrie 1971 | 4 pagini 30 bani încheierea losii vizitei tovarășului Broz Tito în țara noastră încheierea convorbirilor oficiale româno - iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului județean Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale intre tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu - Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno - iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemal Bredici, președintele Executiv Federal, Consiliului Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanț, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo - română, Marko Vrhoneț șef adjunct al Cabinetului Președintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației internaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punctele de vedere ale României și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței în problemele securității europene, exprimîndu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferințe. în cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situației din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, și sub toate formele, intre țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă. Vizită în întreprinderi timișorene în cursul după - amiezii de miercuri, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au vizitat uzina „Electromotor" și întreprinderea industria linii — importante unități industriale timișorene. în vizita prin aceste unități industriale, cei doi președinți au fost însoțiți de Ion Gheorghe Maurer, tovarășii Paul Niculescu - Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarășii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, de alte persoane oficiale. Timișoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important centru al științei, tehnicii și culturii românești, a cunoscut în anii construcției socialiste, alături de multe alte localități din țară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine și întreprinderi noi, care de la un an la altul și-au cîștigat prin produsele lor prestigiu atît in țară cît și peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente, în unitățile industriale timișorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de mașini și utilaje, produse electrice și electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei ușoare și alimentare. O pondere importantă în industria municipiului Timișoara o are cunoscuta uzină „Electromotor", prima unitate vizitată de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid și de stat ai României și Iugoslaviei sunt salutați la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni și ingineri, care fac oaspeților o primire entuziastă. Se scandează „Ceaușescu — Tito", „Ceaușescu — P.C.R.", se ovaționează pentru prietenia frățească româno - iugoslavă. Oaspeților li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancartă, era înscrisă în limbile română și sîrbă urarea „Bine ați venit, dragi oaspeți !". Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită și dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, uzina „Electromotor" aduce astăzi o contribuție de seamă la industrializarea socialistă a patriei. Motoa (Continuare in pagina a IlI-a) Plecarea tovarășului losip Broz Tito Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în țara noastră, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoara — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iugoslavi, exprimîndu-și, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, țările și popoarele noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gura orașului se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și manifeste — prin urale și aplauze — satisfacția penru vizita făcută de deplină tovarășul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări, în gara Timișoara, oaspeții iugoslavi au fost conduși de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv (Continuare in pagina a Ill-a) LA 24 DECEMBRIE, TOATE ÎNTREPRINDERILE CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT! k — DINEU OFERIT DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU — TOASTURI In pagina 3 O Sulina, patriarhalul oraș de la gurile Dunării, pășește pe calea industrializării. Aici se află în construcție o fabrică de conserve de pește proiectată pentru o producție anuală de 5.000 tone, și un depozit frigorific cu o capacitate de 2.000 tone. • Acțiunea de autoutilaje, care se desfășoară în cele 15 uzine de fabricație, reparații și montaj în agricultură, s-a materializat în proiectarea și realizarea, cu mijloace proprii, a peste 30 de mașini, utilaje și instalații. Printre acestea se află cuptoarele de tratamente termice, mașinile de injectat mase plastice, bancurile de rodaj și pentru încercarea utilajelor și a instalațiilor destinate uscării furajelor verzi, tancurile de sudură automată sub strat de flux și altele. Recent, s-a terminat amenajarea integrală a complexelor piscicole Popricani, județul Iași, Suhaia, județul Teleorman, și Cetate - Basarabi, județul Dolj. După cum informează specialiștii din Departamentul Industriei Alimentare, suprafața piscicolă a țării a sporit, în 1971, față de anul trecut, cu peste 2.000 hectare. • Prin forțe proprii, întreprinderea „Industria textilă" din Lugoj și-a creat o modernă secție pentru albitul țesăturilor. Utilajele liniei de albire și finisare a țesăturilor din fire de bumbac, ca și cele din dotarea liniei de țesături din fibre de poliesteri sunt realizate în țară. în cadrul întreprinderii „Industria română de piele" din Timișoara a fost pusă în funcțiune o modernă tăbăcărie. Dotată cu mașini și utilaje de mare randament și cu instalații semiautomate de vopsire și finisare a pieilor, care permit organizarea producției în flux tehnologic optimizat, noua unitate asigură creșterea capacității de prelucrare industrială a pieilor cu peste 30 la sută față de vechea tăbăcărie. • Centrul de informare și documentare în științele sociale și politice a inițiat editarea unei colecții intitulate — „Progrese, direcții, tendințe* asupra celor mai importante cercetări cu profil social - economic. Cu 35 de zile mai devreme Ieri, au realizat sarcinile de plan și angajamentul luat în întrecere pentru întregul an meșteșugarii cooperativei „Prestarea“. Față de perioada corespunzătoare din 1970, în acest an, volumul de producție marfă fabricată este mai mare cu peste 1,3 milioane lei. Aceste realizări au fost posibile și datorită înființării unor activități noi — grupă de proiectări, atelier foto, o secție de vulcanizare, alta de prefabricate din beton ș.a. ca urmare a cerințelor populației dim municipiu. Printre secțiile care au adus un aport deosebit la devansarea încheierii anului economic se numără cea de construcții (cu pondere principală în planul cooperativei), frizerie — coafură nr. 1 și foto nr. 1, iar dintre formațiunile de lucru fruntașe — echipele conduse de Gheorghe Lișneanu, Ștefan Bejan, Ion Andrici, Constantin Zăicescu, Dumitru Tudose, Constantin Vizitiu. ★ * La finele decadei trecute. Autobaza de transporturi din Dorohoi a realizat planul la călători transportați, călători - kilometri și venituri pentru întreg anul 1971. In următoarele patru decade se vor obține venituri suplimentare de peste 1,2 milioane lei prin realizarea a încă 3,5 miioane călători - kilometri și 150.000 călători transportați In laboratorul Fabricii de zahăr „Șiretul" din Bucecea Fotografia : L NEGREA £ Instantaneu în cabinetul de radiologie al sanatoriului Vîrfu Cîmpului Fotografia: I. NEGREA CUM E PIAÍA1 f Piața din Botoșani. Admirăm abundența de legume și fructe — acum la începutul iernii — însă rămînem stupefiați de dialogul ce se poartă între cumpărători și cei veniți să-și vîndă produsele. — Cît cereți pe kilogramul de fasole ? — După cum ne putem împăca. . .7—10 lei (mercurialul arată 6 lei kg de fasole uscată de calitatea I). Să fie oare o întîmplare că în acest caz nu au prețul a fi. Nu s-a stabilit de către oficiul de prețuri, ne răspunde tovarășul Mircea Bejenaru inspectorul pieței. Noi nu putem interveni. Fiecare producător vinde după cum poate și la ce preț consideră el. Ciudată concepție ! Oameni plătiți de către stat, puși să vegheze ca să se practice un comerț civilizat, stau cu mîinile încrucișate, pur și simplu în expectativă, în loc să intervină operativ pentru a pune stavilă speculei. In municipiul Botoșani sat la loc vizibil lingă produsul adus spre vinzare? Nu. Majoritatea „precupețiior" vînd la prețuri diferite, așa după cum este de darnic clientul. Morcov, pătrunjel rădăcină, sfeclă roșie etc. se vînd cu legătura, cîntărire, „după ochi". — Cît costă legătura de pătrunjel ? — Un leu — ne răspunde Maria Militeanu, de pe strada Popa Șapcă, nr. 44 din Botoșani. Nu-i scump... pe vremea asta cine mai stă în piață ?... Cei ce vor să speculeze situația (ninsoarea de sîmbătă noaptea a îngreuiat venirea pe piață a multor producători), vînd la preț de... speculă ! Cîntărim două legături de pătrunjel și vedem că au 400 gr. Deci, precupeața Militeanu vinde cu 5 tei kg de pătrunjel, față de 2,25 lei citește afișat pe mercurial. Observăm că pe o parte din tarabele mesei, producătorii au expus grămăjoare de fructe pentru vînzare. Prețurile diferă de la producător la producător, nu este constantă în stabilirea lor. Fiecare, pe bucăți mici de hîrtie, și-a scris destul de vizibil prețul. Gheorghe Diaconu și Adrian Ciobanu din Pleșești, Ioan Popovici din Siret, județul Suceava, vindeau mere la prețul de 2, 2,50 și 4 lei kg, după felul cum au apreciat înșiși calitatea. Pentru că pe mercurial nu apare prețul la mere. De ce ? Nu este vorba numai de aceste exemple luate la întîmplare. Exact se procedează la vînzarea produselor lactate, ouă, păsări. Fiecare cere cu vrea, emite pretenții că ale lui sunt cele mai bune. Și oamenii ,se string lângă cel ce vinde, cine are bani mai mulți în cele din urmă cumpără. — 1,70 lei oul, nu-i dau mai puțin — se adresează celor din jur, Maria P. Aciobăniței din Cristești. — E cam mult, îi ripostează unul din cumpărători. Pe tabela din hală e afișat 1,50 lei. Și apoi, la magazinul „Gostat“ se vinde cu 1,40 lei oul. — Cumpărați de acolo dacă nu vă convine — le-a răspuns răstit cetățeana. Gestul a fost dezaprobat de cei din jur care se întrebau pe bună dreptate, cum de nu se găsește cineva să stăvilească aceste porniri speculative. Și totuși s-a găsit cineva, care fără să mai stea pe gînduri, a plătit exact cît a cerut vînzătoarea. „Zece ouă... 17 lei". Se uitau cei din jur la medicul P. Rădăuceanu cum încurajează specula, și acesta un mod de a vedea că unii dispun și plătesc cît îi lasă... punga. Cei ce iau suprapreț, speculanți se numesc. Cum să le spunem atunci celor care dau atît cît cere un asemenea „producător“ ? IOAN GAVRIL Concursul „Stăpîni pe volan“ In această săptămînă, luni și marți, s-a desfășurat în autobuzele din Botoșani, Dorohoi și Săveni faza pa unitate a concursului „Stăpîni pe voiaj". Acest concurs început în luna martie și - a antrenat un număr de 675 de tineri. Criteriile riguros stabilite au urmărit selecționarea pentru faza pe unitate a celor mai buni tineri conducători auto care au trecut cu succes probele practice și au îndeplinit condițiile cerute concurenților de a nu primi sancțiuni administrative, a nu produce nici un fel de accidente de circulație, a trece prin stațiile de colectare expediere a mărfurilor in cașizul cînd nu au marfă la înapoiere și, totodată, de a nu avea mai mult de trei absențe nemotivate pe perioada concursului. La Botoșani primele locuri au fost ocupate de Ilie Dascălu, Lucian Țipu, Ilie Pătrăuceanu și Ion Oniciuc, la Dorohoi Dumitru Honceru, Dumiru Dumitraș, loan Amariei, Petru Ungureanu și Gheorghe Anenei, iar la Săveni Vasile Gheorghiță, Teodor Ionescu și Constantin Ieremia. Acești tineri vor participa la faza județeană a concursului care va avea loc joi 25 noiembrie, orele 16, în sala clubului „23 August" din Botoșani. Concursul urmărește antrenarea unui număr cât mai mare de tineri șoferi la o permanentă pregătire profesională pentru deservirea în condiții cît mai bune a călătorilor, pentru utilizarea cit mai eficientă a parcului auto în vederea realizării sarcinilor de plan și a angajamentelor. â,J Instruirea lucrătorilor din agricultură Cerințele progresului social - economic obligă pe oamenii muncii din agricultură la o necesară și continuă perfecționare, așa după cum același lucru este impus in fiecare domeniu de activitate. Iarna, cu deosebire — dar trebuie înțeles că procesul de instruire continuă în întreg anul, pe tot ciclul producției agricole — este un sezon cînd se poate și trebuie pus un accent mai mare pe însușirea unui sporit volum de cunoștințe noi de către țăranii cooperatori, mecanizatori, ceilalți lucrători din S.M.A. și IA.S. Anul acesta, în mod firesc, întregul program de pregătire prin cursuri agroprofesionale trebuie integrat îndeplinirii sarcinilor stabilite de Plenara din 3 — 5 noiembrie a.c. a C.C. al P.C.R., a Programului partidului de îmbunătățire a activității ideologice, pentru ridicarea nivelului general al cunoașterii și educației socialiste a maselor, pentru așezarea din societate a relațiilor noastră pe baza principiilor etice și echității socialiste și comuniste. Pînă la 30 noiembrie a.c. — deci, într-un interval foarte scurt — trebuie să se stabilească profilele la noile cursuri, să fie recrutați cursanții și asigurați lectorii, să se creeze condițiile materiale de școlarizare. In general, în toamna aceasta, determinat și de lucrările agricole întirziate, pregătirea noului an de invățămînt agricol, de instruire a țăranilor cooperatori, a mecanizator lor și celorlalți lucrători din agricultură nu a beneficiat de interesul necesar din partea organelor agricole județene, a Casei agronomului. Pe baza experienței de pînă acum, a cerințelor producției este necesar să se întocmească operativ tematici adecvate, să se organizeze cursurile, astfel ca ele să răspundă — pe linie profesională — formării omului nou de la sate. Avînd în vedere întîrzierea existentă in această privință, se simte nevoia unei interavenții energice și rapide organizațiilor de partid. COMENTATOR. In pagina a II -a Prinde viață programul de educare socialistă a oamenilor muncii Felicitar Pe panoul din curtea Uzinei, de fabricație, reparații și montaj utilaj pentru agricultură din Botoșani se află expusă de puțin timp o telegramă: „Felicit colectivul dv. de muncitori și ingineri. Azi s-au probat utilajele pentru abator și au dat rezultate bune". Semnează: IOSIF BANC vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Felicitările le merită cu prisosință harnicul colectiv de la U.F.A.M.A. care a realizat în colaborare utilajul pentru primul abator de păsări de construcție românească construit la Crevedia. Aceasta este o lucrare de proporții, o reușită a tehnicii românești care, în parte, poartă marca uzinei botoșănene făcînd astfel dovada propriei capacități.