Clopotul, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 3330-3405)
1972-01-14 / nr. 3339
J PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA Imn AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXViiI nr. 3339 I vineri 14 ianuarie 1972 | 4 pagini 30 bani PRIM-PLAN Asigurările de stat Două acte normative elaborate recent de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România — Decretele 470 și 471 din 20 decembrie 1971 — reglementează sfera de cuprindere și de desfășurare a activității asigurărilor de stat, care sunt chemate să contribuie, prin mijloace specifice, la crearea condițiilor necesare îndeplinirii obiectivelor politicii partidului și statului privind dezvoltarea planificată a economiei naționale, la menținerea continuității procesului de producție și a integrității proprietății socialiste și personale. Izvorîtă din ideea de solidaritate umană, asigurarea exprimă — în condițiile socialismului — relații de întrajutorare și sprijin reciproc, prin contribuția — pe baza utilizării fondului de asigurare constituit din primele încasate — la refacerea bunurilor avariate sau distruse, acordînd despăgubiri asiguraților ca urmare a calamităților naturii și accidentelor, a unor prejudicii de care asigurații răspund potrivit legii. Ce arie de cuprindere au aceste relații în județul nostru este suficient s-o ilustrăm numai printr-o singură fră : în asigurările prin defectul legii, un număr de peste 130.000 de gospodării personale (fără să mai vorbim de cooperativele agricole de producție și unitățile finanțate din local) își manifestă bugetul sfera de interese, beneficiind de numeroasele foloase ale asigurării. Aproape 40 de milioane de lei este volumul despăgubirilor plătite de către Direcția județeană ADAS Botoșani în anul trecut asiguraților săi (33,6 milioane cooperativelor agricole și 6,4 milioane către cetățeni) pentru refacerea bunurilor dăunate prin calamități naturale, boli, accidente etc. Ce ajutor înseamnă asigurarea în repararea prejudiciilor suferite o pot confirma cooperatorii din Vlăsinești care în anul 1970 au primit drept despăgubiri, numai pentru culturile calamitate, suma de peste 3 milioane lei , cei din Vf. Cîmpului și Românești — peste un milion fiecare, sau cooperatorii de la Ștefănești, Havîrna, Răuseni, Știubieni și alte comune care în anul trecut au încasat drept despăgubiri de la ADAS sume variind între 500.000 - 800.000 lei. Tocmai în avantajele pe care le prezintă asigurarea trebuie căutată explicația creșterii gradului de cuprindere în asigurarea facultativă a bunurilor proprietatea cooperativelor agricole și a cetățenilor care se reflectă și în volumul sporit de prime încasate de către Direcția județeană ADAS — cu 16,3 la sută mai mult în anul 1971, față de 1970. Noile reglementări cuprind într-un tot unitar legislația existentă și definesc mai precis atribuțiile Administrației Asigurărilor de Stat, sfera de cuprindere, stabilește cadrul legal al asigurărilor facultative, drepturile și obligațiile asiguraților. A fost introdusă asigurarea prin efectul legii de răspundere civilă pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule terțelor persoane (în ideea protejării victimelor accidentelor de circulație, reparării prejudiciilor suferite de acestea) , la asigurarea culturilor agricole prin efectul s-a inclus și riscurile legii de furtună, uragan, prăbușire sau alunecare de precum și extinderea teren, asigurării viilor și pe perioada inflorescenței; pentru înlesni în mai mare măsură a refacerea șeptelului s-au majorat sumele asigurate pentru animalele cetățenilor (la asigurare prin efectul legii) , au fost scoase din asigurarea prin efectul legii culturile agricole aparținînd cetățenilor etc. Prevederile decretelor amintite mai sus creează un cadru fertil pentru continua dezvoltare a asigurărilor de stat în județul nostru, pentru sporirea utilității lor economice și sociale. Pentru aceasta însă, atît aparatul Direcției județene ADAS cît și comitetele executive ale consiliilor populare, conducerile întreprinderilor și organizațiilor socialiste au datoria să-și sporească contribuția pentru dezvoltarea ideii de asigurare, educarea maselor în spiritul întrajutorării și solidarității umane, realizarea — în spiritul și litera noilor acte normative — a asigurărilor prin efectul legii și facultative. COMENTATOR UN TEST Recent, un grup de elevi ai anului IV de la Liceul „Mihai Eminescu" din Botoșani, continuînd o bună tradiție statornicită în această instituție școlară, au întreprins un nou test pentru a se cunoaște mai bine pe ei înșiși, urmărind sondarea unor trăsături etice, de comportare, în școală și în afara ei. Elevii au fost întrebați ce fac cînd întîlnesc o faptă cu care nu sînt de acord, ce apreciază cel mai mult și ce defecte li se par mai dăunătoare la om etc. Testul a fost în bună măsură edificator, rezultatele sînt mulțumitoare. Majoritatea elevilor, răspunzînd la prima întrebare, au notat în chestionare nu numai că își exprimă părerea pe loc, dar încearcă să convingă și pe alții să ia atitudine. A întilni o faptă urîtă — în școală, pe stradă, în autobuz, la cinematograf, în excursie, pe stadion sau aiurea — și a nu lua poziție directă față de cel care o comite, înseamnă a da dovadă de lașitate, sunt de părere elevii. Dintr-un evantai de 7 răspunsuri la cea de-a doua întrebare, cei mai mulți dintre elevi apreciază inteligența, ca atribut indispensabil al omului. „Peste tot e nevoie de inteligență pentru progresul mai rapid al țării“ — subscriu subiecții. In același timp, aproape 30 la sută condamnă egoismul, ca fenomen străin eticii noastre, așezîndu-i față în față cu colectivismul, întrajutorarea tovărășească. „Toți pentru unul și unul pentru toți“ — iată ce pun pe prim-plan elevii anului IV, ca principiu pe care se așează din ce în ce mai mult viața în societatea noastră, ca linie de conduită comunistă. Spuneam că, în general, rezultatele au fost mulțumitoare. Totuși... Faptul că, printre ei, deși în procent mic, sunt unii care trec indiferenți pe lângă o nepolitețe, care se mulțumesc doar să rîdă și nu intervin energic, faptul că alții apreciază la om posibilitățile materiale, luxul, forța fizică, faptul că nu puțni dintre ei au așezat fățărnicia și îngîmfarea înaintea leneviei, a setei de cîștig, a tolerării lipsurilor, mi se pare, nu trebuie să ne lase indiferenți, pe noi, educatorii, ci dimpotrivă. Dar ru acest aspect doream să-l reder prin însemnările de față ei, cu totul altul. Și anume acela că asemenea inițiative, evident folositoare, trebuie încurajate de către diriginți, de către ceilalți profesori, în fiecare școală. Mi se pare un cîștig întreit a discuta într-o oră de dirigenție pe marginea unor asemenea teste, decit asupra unui referat teoretizant și sfătos, cum întîlnim adesea- Descoperind virtuțile testului nu ne vom putea plinge de sărăcia temisti a erelor de dirigenție. Și chiar a adunărilor U.T C. din școli. GH. JAUCA Interior la Uzinele textile „Moldova“ din Botoșani Fotografia : I. NEGREA ! BLIOTECA LA UNIVERSA A K. A, EMINESCU' AS’ _________ ANCHETA NOASTRĂ CE AȚI ÎNTREPRINS PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ? "> Printre acțiunile de mare eficiență economică, care se pot întreprinde în fiecare cooperativă agricolă din județul nostru, în aceste zile, sunt și lucrările de amenajări pentru irigații, desecări și combaterea eroziunii solului. Aceasta este dealtfel nu numai sarcina consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole și a specialiștilor, rînd a comitetelor ci în primul comunale de partid și a consiliilor populare comunale. Căci, așa cum se arăta în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la prima Conferință pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale, „realizarea programului de desecări, ameliorări, de punere în valoare a întregului potențial agricol al țării noastre, constituie una din obligațiile principale ale comunelor, ale primarilor, consiliilor populare, ale întregii țărănimi și organizațiilor de partid de la sate". Dată fiind însemnătatea acestor acțiuni, a disponibilului de forță de muncă ce se află în fiecare comună, ar fi fost normal ca în toate cooperativele agricole să fie organizate crările acțiuni de masă la unde îmbunătățiri funciare. Cum sînt îndeplinite aceste sarcini privind buna gospodărire a pămîntului ? In cadrul anchetei noastre răspund : Ioan I. Cricliveț, președintele cooperativei agricole Vlăsinești . Ori de cile ori apa Bașeului sau a Jijiei ieșea din albie ne provoca inundații pe aproape 200 ha teren arabil și 40 ha ocupate cu pășune. Prin măsurile luate de stat de regularizare a albiei Bașeului, se va scoate de sub influența apei o bună parte din acest teren. Pe baza unui plan de îmbunătățiri funciare întocmit cu sprijinul comitetului comunal de partid și a consiliului popular comunal, noi ne-am prevăzut să executăm cu forțe proprii o serie de lucrări pentru a reda circuitului agricol unele suprafețe de teren. Pînă la 10 ianuarie a.c. pe tarlalele „șes Bașeu", „Coasta popii“, „Fînaț“ și „La vie" s-au executat canale de scurgere pe o lungime de 1400 Azi răspund 23 președinți de cooperative agricole , iar pe 600 m lucrări de lărgire a albiei pîrîului ce străbate tarlaua „Șes". Pentru combaterea eroziunii solului, s-au executat pe ravene 150 m cleionaje. La aceste lucrări au participat 248 țărani cooperatori. Dumitru Avatarului, președintele cooperativei agricole Știubieni. La noi s-a trecut chiar din primele zile ale anului la executarea unor lucrări de protejare de inundații a suprafeței de 30 ha. Pe tarlaua „Vatră de iaz" a fost amenajat un șanț de scurgere a apei lung de 450 m și lat de 2,5 m. Este o lucrare ce a necesitat un volum mare de muncă. Dumitru Chiribuță, președintele cooperativei agricole Unțeni : Peste 200 de țărani cooperatori au răspuns la chemarea organizațiilor de partid și a consiliului de conducere de a participa la unele lucrări de desecări. Din cele 30 ha pe care am prevăzut să facem 1940 m canale de scurgere, pînă acum cei 225 cooperatori au realizat 790 m prin săparea a 620 m.c. de pămînt, asigurînd scurgerea apei de pe 23 ha. Cît timpul va permite, vom continua lucrările de îmbunătățiri funciare. Nicolae Vatavu, președintele cooperativei agricole Rădăuți - Prut: Prin sistemul de irigații de pe șesul Prutului, trece pîrîul Iasnovăț, care prin revărsarea apei în vara I. GAVRIL (Continuare în pagina a IlI-a) Pe șantierul Fabricii de sticlă din Dorohoi Fotografia : I. NOUR Prima decadă industrială Prima decadă a anului pe care l-am început de curînd, consemnează rezultate bune, ceea ce indică un demaraj viguros în activitatea economică. Semnificativ este că din cele 23 produse ce se urmăresc prin statistica operativă, la 22 sarcinile au fost realizate și depășite, excepție făcînd doar sortimentul nisip înnobilat unde restanța este de 4,9 la sută. S-au obținut peste sarcinile printre altele, planificate, 4000 kg fire tip bumbac, confecții în valoare de aproape 1,2 milioane lei, 2000 kg preparate din carne, 5000 kg unt, 3000 kg brînzeturi, 608 tone zahăr, 6000 kg pîine, piese de schimb pentru tractor și mașini agricole în valoare de 109 mii lei. Important este și faptul că în prima decadă a lunii ianuarie a.c. indicatorul „producție marfă vîndută și încasată" a fost îndeplinit în proporție de 104,7 la sută, depăștarea însumînd 1580 mii lei. iNTR-O AȘEZARE DE CÎMPIE O vizită în comuna Proleni este revelatoare pentru dezvoltarea ascendentă a acestei așezări de clmpie. Diferența dintre trecut și prezent este sensibilă. Iată citeva date semnificative In acest sens: dacă pînă in 1907 nici un locuitor al comunei nu știa carte, actele de stare civilă fiind semnate prin punerea degetului, astăzi comuna are 5 școli în care învață, sub îndrumarea a 45 cadre didactice, un număr de 843 elevi, are dispensar și circumscripție veterinară, lumină electrică și apă la robinet, peste 300 aparate de radio și numeroase televizoare. Am aflat aceste cifre în timp ce vizitam comuna călăuzit de primarul și gospodarul ei prim, comunistul Vasile Trocin. Vizita noastră avea loc în zilele de după anunțarea rezultatelor obținute, pe județ, în întrecerea patriotică pe anul 1971, întrecere în care comuna Prăjeni obținuse locul al doilea. I — Obținerea acestui premiu a bucurat nespus pe toți locuitorii comunei — ne-a mărturisit primarul — și el răsplătește munca noastră, a mea și a consătenilor mei, depusă pe toată perioada anului trecut. Printre principalele obiective ale anului 1971 realizate prin muncă patriotică aș aminti terminarea dispensarului, aducerea apei potabile de la punctul numit Ciorogani în satul Prăjeni, plantarea a 2 000 pomi ornamentali, construcția a peste |______________________________________ _ . Comune fruntașe pe județ în întrecerea patriotică, pe anul 1971 ( 50 de podețe, amenajarea a două baze sportive, plantareaa peste 30 000 mori, executarea a 3 000 m șanț. Valoarea totală a lucrărilor efectuate prin muncă patriotică depășșește cifra de 620 000 lei, numai la alimentarea cu apă , prestându-se muncă patriotică în valoare de peste 82 000 lei. Aflăm în continuare noi amănunte despre felul cum i a fost organizată munca patriotică în această comună. 1 Principalele obiective de realizat au fost stabilite încă din ianuarie 1971, discutate cu oamenii și defalcate pe sate, unități, circumscripții și perioade de timp. In tot cursul anului s-a lucrat conform planului stabilit, organizațiile de partid și deputații avînd rolul hotărîtor în mobilizarea cetățenilor la muncă. Au fost atrase în activitate toate categoriile de oameni, membri cooperatori, salar tiați, tineret, elevi. Printre evidențiați se numără membrii cooperatori Muscalu Dumitru, Popiniuc Gheorghe, Dascălu Vasile, Voloca Saveta, Butnariuc Maria, ub ciștii Bozianu Silvia, Toma Maria, Baciu Elena. Despre efortul acestor oameni pentru aducerea apei potabile în sat am discutat și cu Muscalu Dumitru, memru cooperator care a efectuat peste 30 de zile muncă patriotică la acest obiectiv. I — Pentru un vizitator poate că nu pare ceva deosebit faptul că eu am robinet în curte, dar trebuie să arăt că munca depusă pentru îngroparea celor 4500 metri , țeava a fost foarte grea. Zilnic lucrau peste 30 de oameni, iar duminica numărul lor era mult mai mare, numai salariațiind peste 50. Un moment deosebit de dificil a fost atunci cînd o ploaie mare a astupat canalele proaspăt să- Ii pate înainte de îngroparea țevilor. Totuși, oamenii au învins aceste greutăți și astăzi avem apă la robinet pe toate ulițele satului. Participarea oamenilor la muncă patriotică a fost masivă. Numai tinerii din comună au executat în 1971 un număr de 11 150 de muncă patriotică, iar membrii coi operatori, în majoritate, cite 8 — 10 zile. Despărțindu-ne de harnicii locuitori ai Prăjenilor , nu am uitat invitația primarului de a vizita din nou comuna în vara acestui an cînd se va inaugura aici parcul cu o suprafață de peste 1 ha, parc pe care primarul îl concepe luminat electric și cu Hntîni arteziene. Pentru 1972, în afara acestui parc pentru a cărui amenajare se vor executa lucrări în valoare de 80 000 lei, s-a mai preț văzut executarea prin muncă patriotică a 4 km de drum pentru scurtarea distantei spre satul Miletin, fiecare km. î în valoare de 140 000 lei. Intr-o perspectivă mai îndepărtatată, primarul contează pe ajutorul cetățenilor și în construirea unei băi comunale, a unei brutării și în alimentarea cu apă a satului Lupăria. Suntem convinși că rezultatele foarte bune obținute în anul recent încheiat sunt o trainică platformă pentru ascensiunea viitoare a comunei Prăjeni pe coordonatele progresului, civilizației și bunăstării. Prof. DUMITRU LAVRIC — In primul rînd să spun că planul de desfacere a mărfurilor în comerțul de stat va crește în 1972, față de realizările din 1971, cu 39,1 milioane lei, ajungînd la 600 milioane lei desfacere, creșterea în procente fiind de 6,8 la sută. Prin fondul de marfă repartizat, prin întregul comerț din județ (deci și cel cooperatist) se vor desface, în 1972, mai mult decât în 1971, cu 134 tone mai multă carne, cu 32 tone mai multe preparate din carne, cu 162 tone mai mult zahăr, 97 tone brînzeturi, 7,1 mii hl. lapte, cu 740 bucăți mașini și reșouri aragaz. Am vorbit despre articolele care cred că interesează în mod deosebit populația județului. In ce privesc investițiile, comerțului de stat i s-a repartizat un plan de 8,892 milioane lei (față de 5,489 milioane în 1971). Concret, în 1972 vom construi un depozit alimentar în Botoșani (început anul trecut), un spațiu comercial la parter de blocuri în Dorohoi ; o parte din aceste fonduri sunt destinate achiziționării de utilaje și mobilier pentru unitățile comerciale. — In egală măsură, e de interes, tovarășe director, să se știe ce va face Direcția comercială pentru profesională a celor ridicarea ce lucrează în comerț, pentru îmbunătățirea activității de deservire. — Vom continua instruirea profesională a lucrătorilor noștri, pe baza instrucțiunilor, cu tot personalul, în funcție de profilul activității oamenilor. O acțiune concretă, pe care o credem eficace, va fi aducerea, de la o mare unitate de alimentație publică din București, a cuiva care să instruiască, la locul de muncă, pe cei ce vor servi la restaurantul „Miorița". Dar vor participa, pe rînd, mai toți din personalul de deservire al unităților botoșănene. Și cei din Dorohoi. Tot în acest scop, vom face o nouă repartizare a personalului pe unități comerciale, pentru a realiza un echilibru , adică , să nu spună consumatorii: „uite, aici, la unitatea aceasta sunt lucrători buni, dincolo dimpotrivă". In felul acesta, lucrătorii mai buni sperăm să-i influențeze — în bine, evident — pe ceilalți DUMITRU IGNAT Pe agenda ’72 COMERȚULUI Tovarășul DUMITRU PUIU, directorul Direcției comerciale județene ne-a prezentat, în citeva coordonate, activitatea comercială a anului 1972 ■ ■ ■ ■ B La cooperativa „Prestarea“ Sectorul de lucrări in construcții al cooperativei „Prestarea“ Botoșani numără în prezent peste 100 meseriași, gama de servicii cuprinzînd executarea de construcții noi, reparații capitale, anexe la construcții precum și instalații electrice interioare și instalații sanitare, zugrăveli, parchetări, vopsitorii în ulei etc. Ținînd cont de cerințele crescînde ale populației pentru asemenea servicii, planul de producție pentru 1972, la această activitate, prezintă o creștere de 34 la sută față de realizările efective din 1971. Primele zile de lucru ale anului atestă un început bun. A contribuit la aceasta și faptul că unitatea este bine aprovizionată cu materiale de construcții: cherestea, tablă, cărămidă, var etc. precum și înlesnirea ce se acordă beneficiarilor de a plăti în rate contravaloarea lucrărilor executate. DIN ȚARĂ , întreprinderile ieșene au introdus zilele acestea în fabricație noi produse. La Uzina de reparații auto au intrat în fabricație trei tipuri de containere de 20 tone, destinate transportului de mărfuri, la Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului a început producția unei sufragerii rustice și a două noi tipuri de biblioteci, iar la Fabrica „Țesătura" au fost create țesături din bumbac un amestec cu poliesteri, produse cu caracteristici calitative îmbunătățite. • Uzinele Centralei industriale de utilaj petrolier au înscris în nomenclatorul de produse o gamă bogată de instalatii și agregate pentru foraj și exploatarea țițeiului. In primul an al actualului cincinal, aceste uzine au asimilat și introdus în producția curentă 6 noi tipuri de instalații pentru foraj, intervenție, prospecțiuni geologice și extracție, 15 tipodimensiuni de sare pentru foraj, corespunzătoare tuturor structurilor geologice, 30 tipodimensiuni armături industriale din oțel și fontă, precum și alte agregate, necesare forajului de mare adîncime. • Tînăra crescătorie de nurci de la Gilău a livrat primul lot de blănuri prețioase, în valoare de peste 6 milioane lei. Specialiștii crescătoriei au obținut, prin încrucișări, nurca albă, o varietate cu blană fină, foarte căutată în industria de blănărie. «i