Clopotul, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 3330-3405)

1972-01-14 / nr. 3339

J PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA I­mn AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXViiI nr. 3339 I vineri 14 ianuarie 1972 | 4 pagini 30 bani PRIM-PLAN Asigurările de stat Două acte normative e­­laborate recent de către Consiliul de Stat al Repu­blicii Socialiste România — Decretele 470 și 471 din 20 decembrie 1971 — regle­mentează sfera de cuprin­dere și de desfășurare a ac­tivității asigurărilor de stat, care sunt chemate să contribuie, prin mijloace specifice, la crearea condi­țiilor necesare îndeplinirii obiectivelor politicii parti­dului și statului privind dezvoltarea planificată a economiei naționale, la menținerea continuității procesului de producție și a integrității proprietății socialiste și personale. Izvorîtă din ideea de so­lidaritate umană, asigura­rea exprimă — în condițiile socialismului — relații de întrajutorare și sprijin reciproc, prin contribuția — pe baza utilizării fondu­lui de asigurare constituit din primele încasate — la refacerea bunurilor avariate sau distruse, acordînd des­păgubiri asiguraților ca ur­mare a calamităților natu­rii și accidentelor, a unor prejudicii de care asigura­ții răspund potrivit legii. Ce arie de cuprindere au aces­te relații în județul nostru este suficient s-o ilustrăm numai printr-o singură fră : în asigurările prin d­­e­­fectul legii, un număr de peste 130.000 de gospodării personale (fără să mai vor­bim de cooperativele agri­cole de producție și unită­țile finanțate din local) își manifestă bugetul sfera de interese, beneficiind de numeroasele foloase ale asi­gurării. Aproape 40 de mi­lioane de lei este volumul despăgubirilor plătite de către Direcția județeană ADAS Botoșani în anul trecut asiguraților săi (33,6 milioane cooperativelor a­­gricole și 6,4 milioane că­tre cetățeni) pentru refa­cerea bunurilor dăunate prin calamități naturale, boli, accidente etc. Ce aju­tor înseamnă asigurarea în repararea prejudiciilor su­ferite o pot confirma co­operatorii din Vlăsinești care în anul 1970 au primit drept despăgubiri, numai pentru culturile calamitate, suma de peste 3 milioane lei , cei din Vf. Cîmpului și Românești — peste un milion fiecare, sau coope­ratorii de la Ștefănești, Havîrna, Răuseni, Știubieni și alte comune care în anul trecut au încasat drept des­păgubiri de la ADAS sume variind între 500.000 - 800.000 lei. Tocmai în a­­vantajele pe care le prezin­tă asigurarea trebuie cău­tată explicația creșterii gra­dului de cuprindere în a­­sigurarea facultativă a bu­nurilor proprietatea coope­rativelor agricole și a cetă­țenilor care se reflectă și în volumul sporit de prime încasate de către Direcția județeană ADAS — cu 16,3 la sută mai mult în anul 1971, față de 1970. Noile reglementări cu­prind într-un tot unitar le­gislația existentă și definesc mai precis atribuțiile Admi­nistrației Asigurărilor de Stat, sfera de cuprindere, stabilește cadrul legal al asigurărilor facultative, drepturile și obligațiile asiguraților. A fost intro­dusă asigurarea prin efec­tul legii de răspundere ci­vilă pentru pagubele pro­duse prin accidente de auto­vehicule terțelor persoane (în ideea protejării vic­timelor accidentelor de cir­culație, reparării prejudi­ciilor suferite de acestea) , la asigurarea culturilor a­­gricole prin efectul s-a inclus și riscurile legii de furtună, uragan, prăbușire sau alunecare de precum și extinderea teren, asi­gurării viilor și pe perioada inflorescenței; pentru înlesni în mai mare măsură a refacerea șeptelului s-au majorat sumele asigurate pentru animalele cetățe­nilor (la asigurare prin e­­fectul legii) , au fost scoase din asigurarea prin efectul legii culturile agricole a­­parținînd cetățenilor etc. Prevederile decretelor a­­mintite mai sus creează un cadru fertil pentru continua dezvoltare a asigurărilor de stat în județul nostru, pen­tru sporirea utilității lor e­­conomice și sociale. Pentru aceasta însă, atît aparatul Direcției județene ADAS cît și comitetele executive ale consiliilor populare, conducerile întreprinderi­lor și organizațiilor socia­liste au datoria să-și spo­rească contribuția pentru dezvoltarea ideii de asigu­rare, educarea maselor în spiritul întrajutorării și soli­darității umane, realizarea — în spiritul și litera noilor acte normative — a asigură­rilor prin efectul legii și fa­cultative. COMENTATOR UN TEST Recent, un grup de elevi ai anului IV de la Liceul „Mihai Eminescu" din Botoșani, continuînd o bună tra­diție statornicită în această instituție școlară, au întreprins un nou test pentru a se cunoaște mai bine pe ei înșiși, ur­mărind sondarea unor trăsături etice, de comportare, în școală și în afara ei. Elevii au fost întrebați ce fac cînd întîlnesc o faptă cu care nu sînt de acord, ce apreciază cel mai mult și ce defecte li se par mai dăunătoare la om etc. Testul a fost în bună măsură edificator, rezultatele sînt mulțumitoare. Majoritatea elevilor, răspunzînd la pri­ma întrebare, au notat în chestionare nu numai că își ex­primă părerea pe loc, dar încearcă să convingă și pe alții să ia atitudine. A întilni o faptă urîtă — în școală, pe stradă, în autobuz, la cinematograf, în excursie, pe sta­dion sau aiurea — și a nu lua poziție directă față de cel care o comite, înseamnă a da dovadă de lașitate, sunt de părere elevii. Dintr-un evantai de 7 răspunsuri la cea de-a doua întrebare, cei mai mulți dintre elevi apreciază inteligența, ca atribut indispensabil al omului. „Peste tot e nevoie de inteligență pentru progresul mai rapid al ță­rii“ — subscriu subiecții. In același timp, aproape 30 la sută condamnă egoismul, ca fenomen străin eticii noas­tre, așezîndu-i față în față cu colectivismul, întrajutorarea tovărășească. „Toți pentru unul și unul pentru toți“ — iată ce pun pe prim-plan elevii anului IV, ca principiu pe care se așează din ce în ce mai mult viața în societatea noas­tră, ca linie de conduită comunistă. Spuneam că, în general, rezultatele au fost mulțu­mitoare. Totuși... Faptul că, printre ei, deși în procent mic, sunt unii care trec indiferenți pe lângă o nepolitețe, care se mulțumesc doar să rîdă și nu intervin energic, faptul că alții apreciază la om posibilitățile materiale, lu­xul, forța fizică, faptul că nu puț­ni dintre ei au așezat fățărnicia și îngîmfarea înaintea leneviei, a setei de cîștig, a tolerării lipsurilor, mi se pare, nu trebuie să ne lase in­diferenți, pe noi, educatorii, ci dimpotrivă. Dar r­u acest aspect doream să-l reder prin însem­nările de față ei, cu totul altul. Și anume acela că ase­menea inițiative, evident folositoare, trebuie încurajate de către diriginți, de către ceilalți profesori, în fiecare școală. Mi se pare un cîștig întreit a discuta într-o oră de dirigenție pe marginea unor asemenea teste, decit a­­supra unui referat teoretizant și sfătos, cum întîlnim ade­sea- Descoperind virtuțile t­estului nu ne vom putea plinge de sărăcia temist­­­­i a erelor de dirigenție. Și chiar a adu­nărilor U.T C. din școli. GH. JAUCA Interior la Uzinele tex­tile „Moldova“ din Bo­toșani Fotografia : I. NEGREA ! BLIOTECA LA UNIVERS­A A K­. A,­­ EMINESCU' AS’ _________ ANCHETA NOASTRĂ CE AȚI ÎNTREPRINS PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ? "> Printre acțiunile de mare e­­ficiență economică, care se pot întreprinde în fiecare coope­rativă agricolă din județul nostru, în aceste zile, sunt și lucrările de amenajări pentru irigații, desecări și combate­rea eroziunii solului. Aceasta este dealtfel nu numai sar­cina consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole și a specialiștilor, rînd a comitetelor ci în primul comunale de partid și a consiliilor popu­lare comunale. Căci, așa cum se arăta în cuvîntarea tovară­șului Nicolae Ceaușescu la prima Conferință pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților con­siliilor populare comunale, „realizarea programului de de­secări, ameliorări, de punere în valoare a întregului poten­țial agricol al țării noastre, constituie una din obligațiile principale ale comunelor, ale primarilor, consiliilor popu­lare, ale întregii țărănimi și organizațiilor de partid de la sate". Dată fiind însemnătatea acestor acțiuni, a disponibilu­lui de forță de muncă ce se află în fiecare comună, ar fi fost normal ca în toate coope­rativele agricole să fie organi­zate crările acțiuni de masă la un­de îmbunătățiri fun­ciare. Cum sînt îndeplinite a­­ceste sarcini privind buna gos­podărire a pămîntului ? In cadrul anchetei noastre răspund : Ioan I. Cricliveț, președinte­le cooperativei agricole Vlăsi­nești . Ori de cile ori apa Ba­­șeului sau a Jijiei ieșea din albie ne provoca inundații pe aproape 200 ha teren arabil și 40 ha ocupate cu pășune. Prin măsurile luate de stat de re­gularizare a albiei Bașeului, se va scoate de sub influența apei o bună parte din acest teren. Pe baza unui plan de îmbunătățiri funciare întocmit cu sprijinul comitetului co­munal de partid și a consiliu­lui popular comunal, noi ne-am prevăzut să executăm cu forțe proprii o serie de lu­crări pentru a reda circuitului agricol unele suprafețe de te­ren. Pînă la 10 ianuarie a.c. pe tarlalele „șes Bașeu", „Coas­ta popii“, „Fînaț“ și „La vie" s-au executat canale de scurgere pe o lungime de 1400 Azi răspund 23 președinți de cooperative agricole­ ­, iar pe 600 m lucrări de lărgire a albiei pîrîului ce străbate tarlaua „Șes". Pentru combaterea eroziunii solului, s-au executat pe ravene 150 m cleionaje. La aceste lucrări au participat 248 țărani coopera­tori. Dumitru Avatarului, pre­ședintele cooperativei agricole Știubieni. La noi s-a trecut chiar din primele zile ale a­­nului la executarea unor lu­crări de protejare de inunda­ții a suprafeței de 30 ha. Pe tarlaua „Vatră de iaz" a fost amenajat un șanț de scurgere a apei lung de 450 m și lat de 2,5 m. Este o lucrare ce a ne­cesitat un volum mare de muncă. Dumitru Chiribu­ță, pre­ședintele cooperativei agrico­le Unțeni : Peste 200 de țărani cooperatori au răspuns la che­marea organizațiilor de partid și a consiliului de conducere de a participa la unele lucrări de desecări. Din cele 30 ha pe care am prevăzut să facem 1940 m canale de scurgere, pînă acum cei 225 cooperatori au realizat 790 m prin săpa­rea a 620 m.c. de pămînt, asi­­gurînd scurgerea apei de pe 23 ha. Cît timpul va permite, vom continua lucrările de îm­bunătățiri funciare. Nicolae Vatavu, președinte­le cooperativei agricole Ră­dăuți - Prut: Prin sistemul de irigații de pe șesul Prutului, trece pîrîul Iasnovăț, care prin revărsarea apei în vara I. GAVRIL (Continuare în pagina a IlI-a) Pe șantierul Fabricii de sticlă din Dorohoi Fotografia : I. NOUR Prima decadă industrială Prima decadă a anului pe care l-am început de curînd, consemnează re­zultate bune, ceea ce in­dică un demaraj viguros în activitatea economică. Semnificativ este că din cele 23 produse ce se urmăresc prin statis­tica operativă, la 22 sarcinile au fost realiza­te și depășite, excepție făcînd doar sortimentul nisip înnobilat unde restanța este de 4,9 la sută. S-au obținut peste sarcinile printre altele, planificate, 4000 kg fire tip bumbac, confec­ții în valoare de aproa­pe 1,2 milioane lei, 2000 kg preparate din carne, 5000 kg unt, 3000 kg brînzeturi, 608 tone za­hăr, 6000 kg pîine, piese de schimb pentru trac­tor și mașini agricole în valoare de 109 mii lei. Important este și fap­tul că în prima decadă a lunii ianuarie a.c. in­dicatorul „producție marfă vîndută și înca­sată" a fost îndeplinit în proporție de 104,7 la sută, dep­ăștarea însumînd 1580 mii lei. iNTR-O AȘEZARE DE CÎMPIE O vizită în comuna Pro­leni este revelatoare pentru dezvoltarea ascendentă a acestei așezări de clmpie. Dife­rența dintre trecut și prezent este sensibilă. Iată citeva date semnificative In acest sens: dacă pînă in 1907 nici un locuitor al comunei nu știa carte, actele de stare civilă fiind semnate prin punerea degetului, astăzi comuna are 5 școli în care învață, sub îndrumarea a 45 cadre didac­tice, un număr de 843 elevi, are dispensar și circumscrip­ție veterinară, lumină electrică și apă la robinet, peste 300 aparate de radio și numeroase televizoare. Am aflat aceste cifre în timp ce vizitam comuna că­lăuzit de primarul și gospodarul ei prim, comunistul Va­sile Trocin. Vizita noastră avea loc în zilele de după a­­­­nunțarea rezultatelor obținute, pe județ, în întrecerea pa­triotică pe anul 1971, întrecere în care comuna Prăjeni obținuse locul al doilea. I — Obținerea acestui premiu a bucurat nespus pe­­ toți locuitorii comunei — ne-a mărturisit primarul — și el răsplătește munca noastră, a mea și a consătenilor mei,­­ depusă pe toată perioada anului trecut. Printre principa­­l­­ele obiective ale anului 1971 realizate prin muncă pa­­­­triotică aș aminti terminarea dispensarului, aducerea apei potabile de la punctul numit Ciorogani în satul Prăjeni, plantarea a 2 000 pomi ornamentali, construcția a peste |______________________________________ _ . Comune fruntașe pe județ în întrecerea patriotică, pe anul 1971 ( 50 de podețe, amenajarea a două baze sportive, plantarea­­­a peste 30 000 mori, executarea a 3 000 m șanț. Valoarea­­ totală a lucrărilor efectuate prin muncă patriotică depă­­ș­șește cifra de 620 000 lei, numai la alimentarea cu apă , prestându-se muncă patriotică în valoare de peste 82 000­­ lei.­­ Aflăm în continuare noi amănunte despre felul cum i a fost organizată munca patriotică în această comună. 1 Principalele obiective de realizat au fost stabilite încă­­ din ianuarie 1971, discutate cu oamenii și defalcate pe­­ sate, unități, circumscripții și perioade de timp. In tot­­ cursul anului s-a lucrat conform planului stabilit, organi­­­­zațiile de partid și deputații avînd rolul hotărîtor în mo­­­­bilizarea cetățenilor la muncă. Au fost atrase în activitate­­ toate categoriile de oameni, membri cooperatori, sala­­r tiați, tineret, elevi. Printre evidențiați se numără mem­­­­brii cooperatori Muscalu Dumitru, Popiniuc Gheorghe,­­ Dascălu Vasile, Voloca Saveta, Butnariuc Maria, ub­­­­ ciștii Bozianu Silvia, Tom­a Maria, Baciu Elena. Despre efortul acestor oameni pentru aducerea apei­­ potabile în sat am discutat și cu Muscalu Dumitru, mem­­­­­ru cooperator care a efectuat peste 30 de zile muncă­­ patriotică la acest obiectiv. I — Pentru un vizitator poate că nu pare ceva deo­­­sebit faptul că eu am robinet în curte, dar trebuie să­­ arăt că munca depusă pentru îngroparea celor 4500 metri , țeava a fost foarte grea. Zilnic lucrau peste 30 de oameni,­­ iar duminica numărul lor era mult mai mare, numai sala­­riați­­ind peste 50. Un moment deosebit de dificil a fost­­ atunci cînd o ploaie mare a astupat canalele proaspăt să- I­i pate înainte de îngroparea țevilor. Totuși, oamenii au învins aceste greutăți și astăzi avem apă la robinet pe toate uli­­­­țele satului. Participarea oamenilor la muncă patriotică a­­ fost masivă. Numai tinerii din comună au executat în 1971­­ un număr de 11 150 d­e muncă patriotică, iar membrii co­­i operatori, în majoritate, cite 8 — 10 zile.­­ Despărțindu-ne de harnicii locuitori ai Prăjenilor , nu am uitat invitația primarului de a vizita din nou co­­­­­muna în vara acestui an cînd se va inaugura aici parcul­­ cu o suprafață de peste 1 ha, parc pe care primarul îl­­ concepe luminat electric și cu Hntîni arteziene. Pentru­­ 1972, în afara acestui parc pentru a cărui amenajare se­­ vor executa lucrări în valoare de 80 000 lei, s-a mai pre­­ț văzut executarea prin muncă patriotică a 4 km de drum­­ pentru scurtarea distantei spre satul Miletin, fiecare km. î în valoare de 140 000 lei. Intr-o perspectivă mai îndepăr­ta­tată, primarul contează pe ajutorul cetățenilor și în con­­­­struirea unei băi comunale, a unei brutării și în alimen­­­­tarea cu apă a satului Lupăria.­­ Suntem­ convinși că rezultatele foarte bune obținute­­ în anul recent încheiat sunt o trainică platformă pentru­­ ascensiunea viitoare a comunei Prăjeni pe coordonatele­­ progresului, civilizației și bunăstării. Prof. DUMITRU LAVRIC — In primul rînd să spun că planul de desfacere a măr­furilor în comerțul de stat va crește în 1972, față de realizările din 1971, cu 39,1 milioane lei, ajungînd la 600 milioane lei desfacere, creș­terea în procente fiind de 6,8 la sută. Prin fondul de mar­fă repartizat, prin întregul comerț din județ (deci și cel cooperatist) se vor desface, în 1972, mai mult decât în 1971, cu 134 tone mai multă car­ne, cu 32 tone mai multe pre­parate din carne, cu 162 tone mai mult zahăr, 97 tone brîn­­zeturi, 7,1 mii hl. lapte, cu 740 bucăți mașini și reșouri aragaz. Am vorbit despre ar­ticolele care cred că intere­sează în mod deosebit popu­lația județului. In ce pri­vesc investițiile, comerțului de stat i s-a repartizat un plan de 8,892 milioane lei (față de 5,489 milioane în 1971). Concret, în 1972 vom construi un depozit alimen­tar în Botoșani (început anul trecut), un spațiu comercial la parter de blocuri în Doro­hoi ; o parte din aceste fon­duri sunt destinate achizițio­nării de utilaje și mobilier pentru unitățile comerciale. — In egală măsură, e de interes, tovarășe director, să se știe ce va face Direcția comercială pentru profesională a celor ridicarea ce lu­crează în comerț, pentru îm­bunătățirea activității de de­servire. — Vom continua instruirea profesională a lucrătorilor noștri, pe baza instrucțiunilor, cu tot personalul, în funcție de profilul activității oame­nilor. O acțiune concretă, pe care o credem eficace, va fi aducerea, de la o mare uni­tate de alimentație publică din București, a cuiva care să instruiască, la locul de muncă, pe cei ce vor servi la restaurantul „Miorița". Dar vor participa, pe rînd, mai toți din personalul de deser­vire al unităților botoșănene. Și cei din Dorohoi. Tot în acest scop, vom fa­ce o nouă repartizare a per­sonalului pe unități comer­ciale, pentru a realiza un e­­chilibru , adică , să nu spună consumatorii: „uite, aici, la unitatea aceasta sunt lucrători buni, dincolo dimpotrivă". In felul acesta, lucrătorii mai buni sperăm să-i influențeze — în bine, evident — pe cei­lalți­ DUMITRU IGNAT Pe agenda ’72 COMERȚULUI Tovarășul DUMITRU PUIU, directorul Direcției comerciale județene ne-a prezentat, în citeva coordonate, activitatea comercială a anului 1972 ■ ■ ■ ■ B La cooperativa „Prestarea“ Sectorul de lucrări in con­strucții al cooperativei „Presta­rea“ Botoșani numără în pre­zent peste 100 meseriași, gama de servicii cuprinzînd executa­rea de construcții noi, reparații capitale, anexe la construcții precum și instalații electrice interioare și instalații sanitare, zugrăveli, parchetări, vopsitorii în ulei etc. Ținînd cont de cerințele crescînde ale populației pen­tru asemenea servicii, planul de producție pentru 1972, la această activitate, prezintă o creștere de 34 la sută față de realizările efective din 1971. Primele zile de lucru ale a­­nului atestă un început bun. A contribuit la aceasta și fap­tul că unitatea este bine a­­provizionată cu materiale de construcții: cherestea, tablă, cărămidă, var etc. precum și înlesnirea ce se acordă benefi­ciarilor de a plăti în rate contravaloarea lucrărilor exe­cutate. DIN ȚARĂ , întreprinderile ieșe­ne au introdus zilele a­­cestea în fabricație noi produse. La Uzina de re­parații auto au intrat în fabricație trei tipuri de containere de 20 tone, destinate transportului de mărfuri, la Combina­tul de exploatare și in­dustrializare a lemnului a început producția unei sufragerii rustice și a două noi tipuri de biblio­­teci, iar la Fabrica „Țe­sătura" au fost create țe­sături din bumbac un a­­mestec cu poliesteri, pro­duse cu caracteristici ca­litative îmbunătățite. • Uzinele Centralei in­­dustriale de utilaj petro­lier au înscris în nomen­clatorul de produse o ga­mă bogată de instalatii și agregate pentru foraj și exploatarea țițeiului. In primul an al actualului cincinal, aceste uzine au asimilat și introdus în producția curentă 6 noi tipuri de instalații pentru foraj, intervenție, pros­­pecțiuni geologice și ex­tracție, 15 tipodimensiuni de sare pentru foraj, co­respunzătoare tuturor structurilor geologice, 30 tipodimensiuni armături industriale din oțel și fon­tă, precum și alte agre­gate, necesare forajului de mare adîncime. • Tînăra crescătorie de nurci de la Gilău a li­­vrat primul lot de blă­nuri prețioase, în valoa­re de peste 6 milioane lei. Specialiștii crescă­toriei au obținut, prin încrucișări, nurca albă, o varietate cu blană fină, foarte căutată în indus­tria de blănărie. «i

Next