Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)

1972-04-01 / nr. 3406

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr- 3406 , sîmbătă 1 aprilie 1972 | 4 pagini 30 bani Ieri, în sala Teatrului „Mihai Eminescu“ din municipiul Botoșani, au avut loc lucrările plena­rei Comitetului județean de partid cu activul. In sală se aflau membrii comitetului, ai comisiei de revizie, aparatul Co­mitetului județean de partid, membrii comite­tului executiv al Consi­liului popular județean, secretari ai unor comi­tete de partid din între­prinderi, comune, insti­tuții, cadre din aparatul de stat, activiști ai or­ganizațiilor de masă și obștești, alți invitați. In prezidiu au luat loc tovarășii GHEORGHE GHINEA, prim - secre­tar al Comitetului jude­țean de partid, PETRE DUMINICA, șef de sec­ție la C.C. al P.C.R., Du­mitru Breabăn, Ioan Papară și Mihail Burla­­cu, secretari ai Comite­tului județean de par­tid, Octavian Cratchi, prim vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean, ceilalți membri ai biroului Comitetului județean de partid. Plenara a aprobat ur­mătoarea ordine de zi ! 1. Informare cu pri­vire la modul cum se în­deplinesc hotăririle Con­ferinței organizației ju­dețene de partid din de­cembrie 1968. 2. Angajamentul ju­dețului Botoșani in în­trecerea socialistă pe anul 1972. 3. Măsuri organizato­rice. Mai întîi, participan­ții la plenară au ascul­tat Informarea cu pri­vire la modul cum se îndeplinesc hotăririle Conferinței organizației județene de partid din decembrie 1968, prezen­tată de tovarășul Gheor­­ghe Ghinea, și Angaja­mentul județului Boto­șani în întrecerea socia­listă pe anul 1972, pre­zentat de tovarășul Du­mitru Breabăn. Apoi, pe marginea informării și a angajamentului, au luat cuvîntul tovarășii : Ioan Floareș, directorul Uzinelor textile „Moldo­va“ Botoșani, Maria Ti­­tianu, secretara comite­tului de partid de la Fa­brica de confecții din Dorohoi, Constantin Ba­­ciu, secretarul comite­tului comunal de partid Sulița, Liviu Mihailo­vici, director general al D.G.A.I.A.A. Botoșani, Valeriu Morcov, secre­tarul comitetului de par­tid de la Fabrica de zahăr „Siretul“ Buce­­cea, Petru Nicolau, se­cretarul comitetului de­­ partid din unitățile sa­nitare ale municipiului Botoșani, Mihai Matei, vicepreședinte al comi­tetului executiv al Con­siliului popular jude­țean, Ioan Dragomir, prim - secretar al Co­mitetului județean Bo­toșani al U.T.C., Eleono­ra Moșneagu, secretara (Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, ONITI-VAI PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN BO­TOȘANI AL P.C.R. INFORMARE cu privire îndeplinesc de modul cum se hotăririle Conferinței organizației județene de partid din decembrie 1968, prezentată de tovarășul GHEORGHE GHINEA După ce subliniază că înfăp­tuirea consecventă a vastului program adoptat de către cel de-al X-lea Congres al parti­dului constituie pentru comu­niști, pentru toți oamenii muncii o sarcină de cea mai mare însemnătate, căreia îi consacră întreaga lor energie, capacitate și pricepere, infor­marea prezintă principalele rezultate ale anului trecut, ob­ținute pe plan economic social în țara noastră, sub con­si ducerea încercată a partidului, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și rezultatele jude­țului nostru în contextul a­­cestor eforturi. Ca urmare a utilizării mai bune a capacităților de pro­ducție și a forței de muncă — a spus în continuare vorbito­rul — planul producției glo­bale industriale pe anul 1971, primul an al cincinalului, a fost îndeplinit în proporție de 105,3 la sută, producția supli­mentară obținută fiind de două ori mai mare decît an­gajamentul cu care județul s-a înscris în întrecerea socia­listă. Aplicînd cu consecvență ho­­tărîrile de partid, conducerii superioare a conferinței ju­dețene, în cei doi ani care au trecut, producția globală in­dustrială a crescut cu 17,3 la­­ sută, realizîndu-se un spor de producție de 228 milioane lei. Eforturile pentru ridicarea activității economice pe noi trepte calitative se concreti­zează și în creșterea produc­tivității muncii cu 17,3 la sută față de 1970 și aceasta în con­dițiile sporirii cu 8,8 la sută a numărului de lucrători în in­dustrie, prin crearea de noi locuri de muncă. Evidențiem în mod deosebit succesele importante înregis­trate la Fabrica de zahăr „Si­retul" Bucecea, întreprinderea minieră Miorcani, Uzina de fabricație, reparații și montaj utilaj pentru agricultură, U­­zinele textile „Moldova" Bo­toșani care s-au situat pe pri­mele locuri în întrecere. In continuare, tovarășul Gheorghe Ghinea s-a oprit pe scurt la rezultatele obținute în agricultura județului. In anul trecut s-au obținut producții foarte bune la grîu, care s-au situat peste nivelul planificat, iar efectivele de animale pla­nificate, cunosc creșteri mai mari decît sarcinile prevăzute la toate speciile, cu excepția ovinelor. Cu toate eforturile depuse pentru dezvoltarea și moder­nizarea bazei tehnico - ma­teriale, producția agricolă ob­ținută în anul 1971 a fost sub prevederile de plan, neînde­­plinire determinată de pro­ducțiile slabe obținute în u­­nele zone ale județului dato­rită condițiilor naturale, la ca­re s-au adăugat unele defici­ențe în organizarea activității, în folosirea mijloacelor de producție și a forței de muncă. In investiții - construcții, planul a fost îndeplinit în pro­cent de 100,8 la sută — la to­tal și 101,3 la sută — la con­strucții - montaj, realizîndu-se un volum de investiții cu 30,7 la sută mai mare ca in anul 1970, punîndu-se în funcțiune un însemnat număr de obiec­tive economice și social-cul­­turale. Ca efect al diversificării producției și îmbunătățirii ca­lității produselor, în 1971 valoarea mărfurilor exportate a fost mai mare cu 36 la sută decît în anul precedent, fapt ce confirmă preocuparea or­ganizațiilor de partid, a colec­tivelor de muncă pentru valo­rificarea posibilităților ce le avem în sporirea livrărilor la export. Organizațiile de partid, co­mitetele oamenilor muncii din economia județului au acor­dat prioritate loturilor calita­tive ale sarcinilor de plan, fapt materializat în reducerea cheltuielilor planificate la 1 000 lei producție marfă cu 14,7 lei din care 4,4 lei chel­tuieli materiale­­ și depășirea beneficiilor planificate cu 19 la sută, cu mult peste preve­derile angajamentului luat în întrecere. Subliniind ... rezultatele, în general bune ale anului 1971 — a spus, în continuare vorbi­torul — nu putem să nu ținem seama, în același timp, că in­activitatea economică s-au menținut neajunsuri privind folosirea capacităților de pro­ducție și a forței de muncă, o­­norarea contractelor economi­ce, în ceea ce privește disci­plina în muncă, calitatea unor produse, respectarea termene­lor de punere în funcțiune a unor obiective etc. Eliminarea acestora impune organelor și organizațiilor de partid, tuturor comuniștilor să acționeze cu toată energia și răspunderea pentru aplica­rea în practică a indicațiilor reieșite din cuvîntarea tova­rășului Nicolae Ceaușescu la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții, a rezoluției adop­tate. Aceasta este necesar cu atît mai mult cu cit indicato­rii de plan pe acest an cunosc creșteri substanțiale, îndeo­sebi la productivitatea mun­cii — 4,2 la sută, livrările la export — 172,9 la sută, inves­tiții — 54,7 la sută, reducerea cheltuielilor materiale cu 17,7 lei/1 000 lei producție marfă. In lumina Hotărîrii Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R. din decembrie 1971 privind generalizarea schimbului II, extinderea schimbului III și utilizarea mai bună a capaci­tăților de producție, împre­ună cu organele și, organizați­ile de partid, sindicat și U.T.C., comitetele oamenilor muncii, ne vom spori preocupările pentru înfăptuirea programe­lor stabilite care prevăd, ca pe ansamblul industriei județului, coeficientul de schimb să crească în acest an de la 2 la 2,2 obținîndu-se astfel supli­mentar, anual, o producție de circa 150 milioane lei, crearea a peste 1 000 noi locuri de muncă. în centrul muncii po­litice va trebui să stea preo­cuparea pentru înfăptuirea lo­zincii : „Nici o mașină și nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut ne­lucrat“, lansată de către Con­ferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții. In continuare, informarea a insistat asupra factorilor ce conduc la creșterea răspunde­rilor care revin în sporirea productivității muncii. Este necesar, ca organizațiile de (Continuare în pagina a II-a) Aspect din sală în timpul plenarei in în pagina a ll-a ANGAJAMENTUL județului Botoșani întrecerea socialistă pe anul 1972 A k « • La Fabrica de lapte praf din Remetea, județul Har­ghita, a început fabricarea unui nou și important pro­fiul, l­aptele praf pentru fu­rajarea vițeilor. Noul pro­dus este de­osebit de nutritiv și ușor de­ păstrat. • Fabrica de ciment din Cernavodă a introdus in producție un nou sortiment de ciment RIM 250 — cu re­zistențe inițiale mari, folosit la prefabricatele din beton pentru șantierele de­ con­strucții industriale și de lo­cuințe. • Specialiștii Uzinei de autocamioane din Brașov au adoptat un nou procedeu de sudură automată și semi­automată, al cărui mediu de protecție îl formează ames­tecul de argon și bioxid de carbon. El se folosește în special pentru sudarea ta­blelor subțiri Caracteristicile de caroserie. modernului sistem de sudură se reflec­tă în productivitatea sa ri­dicată, care este de două ori mai mare în comparație cu nivelul atins prin utilizarea procedeului anterior, in re­ducerea deformațiilor pre­zentate de tablele astfel su­date și în îmbunătățirea substanțială a condițiilor de muncă. RĂSPLATĂ A EFORTURILOR Ieri, intr-un cadru festiv, au fost inmînate distincții între­prinderilor industriale frunta­șe în întrecerea socialistă orga­nizată în anul 1971, însemn al prețuirii eforturilor deosebite cu care colectivele de muncă s-au angajat în activitatea de realizare a planului și angaja­mentelor asumate. Steagul de unitate fruntașă și diploma pentru locul I pe județ au fost câștigate de colectivul de muncă al Fabricii de zahăr Bu­cecea. Pe locul II — întreprin­derea minieră Miorcani . Pe locul III — Uzina de fabricație, reparații și montaj utilaj pen­tru agricultură Botoșani. Uzinelor textile „Moldova“ li s-a acordat o mențiune. Distincțiile au fost inmînate de către tovarășa Eleonora Moșneagu, secretara Consiliu­lui județean al sindicatelor. Tovarășul GHEORGHE GHI­NEA, prim - secretar al Comite­tului județean de partid, pre­ședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean, a felicitat călduros colectivele de muncă ce s-au detașat în în­trecerea socialistă cu rezultate deosebite și le-a urat, în con­tinuare, succese și mai mari în realizarea și depășirea sarcini­lor de glas pentru anul 1972. C.A.P. Darabani, discuți La Au fost desemnate întreprinderile fruntașe pe județ în întrecerea socialistă pe 1971 VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN REPUBLICA DEMOCRATICA SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au a­­vut loc convorbiri oficiale în­tre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii De­mocratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Nu­­meiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Pă­­țan, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri și ministrul co­merțului exterior, Corneliu Mănescu­, ministrul afacerilor externe, Bujor Almășan, nistrul minelor, petrolului mi­și geologiei, Gheorghe Oprea,, Ștefan Andrei, Constantin Mi­­tea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbănescu, însărci­nat­ cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior. Din partea sudaneză , dr. Osman Abu Al-Gasim, minis­trul cooperării și dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Man­­sour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministrul de stat la Președinția republicii, Fakhradin­­ Mohammad, ad­junct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rah­man Al-Akib, ministrul indus­triei și minelor, Suleiman Ba­­bikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțu­lui. Vizita in provincie Vineri la amiază, președinte­le Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu pre­ședintele Gaafar Nucnek­y au plecat spre localitatea Dama­­zin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația na­turală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt în­soțiți de­ personalități române și sudaneze. Întîlnirea tovarășului Ion Pățan cu Ibrahim Moneim Mansour Vineri după - amiază, tova­rășul Ion Pățan, vicepreședin­te al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior al Republicii Socialiste Roma-Ministrul minelor, petrolu­lui și geologiei, Bujor Almă­șan, a avut o întrevedere de una, a avut o întîlnire de lu­cru cu Ibrahim Moneim Man­sour, ministrul economiei Su­danului. Au fost discutate probleme lucru cu ministrul sudanez al industriei și minelor, Ahmed Abdul Rahman El - Agib. Au legate de perfectarea unor în­țelegeri privind cooperarea e­­conomică și tehnică, precum și schimburile de mărfuri pe a­­nul în curs. fost discutate probleme, de in­teres comun din domeniul mi­nelor și al petrolului. MEMORIA ISTORIEI La Flăminzi, unde acum șase decenii și jumătate, s-a aprins locul revoltei ce a­­vea să clatine țara, s-a des­chis Muzeul „fid școala țăra­nilor din 1907“. Bine gîndit, cu un bogat material expozitiv, muzeul dispune de 8 încăperi orga­nizate riguros științific. In prima încăpere sunt expuse documente urmărind mo­mentele pregătitoare izbuc­nirii răscoalei: contracte a­­gricole înrobitoare, fotocopii, obiecte de etnografie ca­re vorbesc despre condițiile deosebit de grele în care trăiau țăranii, precum și costumul participantului la răscoală Roman Trafan Gro­su. Momentul declanșării răs­coalei, 8 februarie 1907, este marcat de telegrame, foto­copii, opere de artă originale purtînd semnăturile unor artiști ca Băncilă și Verona. O hartă a județului indică extinderea răscoalei. Intr-o altă sală vizitatorul noștință de răspîndirea sa cu­fo­cului răscoalei în întreaga țară. Comentarii apărute în presa vremii Adevărul, Opi­nia, Țara, Dimineața, foto­grafii din momentul repre­siunii, zguduitoare foto­grafii, lucrări de grafică sem­­nate de Iser și Jiquidi. Pagini din publicațiile timpului amintesc de jertfa celor 11.000 de țărani. Solidaritatea muncitorilor cu țăranii răsculați, precum și simpatia și atașamentul unor oameni de cultură, ar­tiști, scriitori, să-i amintim numai pe Iorga, Caragiale, Vlahuță, Xenopol, Jiquidi, completează, alături de foto­copii după publicații stră­ine care comentau răscoala din România, o altă sală a muzeului. Lucrări de pictură, sculp­tură și grafică, romane, nu­vele, povestiri, inspirate de jocul răscoalei — exponatele altei săli — poartă semnă­turile lui Sadoveanu, Rebrea­­nu,­­ Arghezi, Iser, Murnu, Baba, Piliuță, Bîrleanu. O altă încăpere prezintă sinte- ÎNSEMNARI LA MUZEUL „RÁSCOALA ȚĂRANILOR DIN 1907“ FLAMÂNZI tic marile momente din isto­ria României dintre anii 1914- 1962 : 1 decembrie 1918 — adunarea de la­ Alba Iulia, 8 mai 1921 — crearea Parti­dului Comunist Român, in­surecția armată, reforma a­­grară din 1945, proclamarea Republicii — 30 decembrie 1947, naționalizarea — 1948. Fotografii, facsimile Însoțesc pe larg toate aceste momen­te. In ultima încăpere a mu­zeului o fotografie sugestivă, articole decupate din ziare vorbesc despre momentul înfăptuirii cooperativizării agriculturii — aprilie 1962. Alte fotografii prezintă sec­vențe de muncă din indus­tria și agricultura județului. Un loc deosebit ocupă pa­noul In care sunt expuse fo­tografii de la Congresul al X-lea al partidului, grafice privind dezvoltarea indus­triei și agriculturii. Vizita conducătorilor de partid, a tovarășului Nicolae Ceaușescu în ju­dețul nostru, în comuna Flă­minzi, în toamna anului 1968, este bogat reprezen­tată. După ce am vizitat zeul am­ stat de vorbă mu­cu tovarășul vicepreședinte al consiliului popular comunal Flăminzi, Petru de la Care am aflat Munteanu, deosebit de importante, lucruri Nu vom compara nimic din ceea ce este astăzi în comuna Flăminzi, cu ceea ce era o­­dinioară, pentru că nu avem ce compara. Cu­me să com­parăm numărul mare de a­­parate de radio și televi­zoare existente în comună ? Cu ce să comparăm cele 160 de case care­ se renovează ori se construiesc din nou în fiecare an ? 85 la sută din casele comunei Flăminzi sunt noi sau renovate. Cu ce să comparăm cele 9 lo­caluri de școli existente în comună (comuna are trei sate : Flăminzi, Cordun și Poiana) din care 6 sunt noi ? Cu ce să comparăm cele 59 de cadre didactice existente în comună, din care marea majoritate sunt localnice ? Cu ce să comparăm existen­ța a 1­400 cititori ai bibliote­cii ? Cu ce să comparăm viața cultural - artistică a comunei care a obținut în câteva rânduri medalii de aur in concursurile pe țară ? Toate acestea vorbesc de bunăstarea țăranilor din a­­ceastă comună, de noile di­mensiuni înscrise in destinul acestor oameni. , La Flăminzi s-a deschis un muzeu pentru cinstirea me­moriei obidiților care acum șase decenii și jumătate au aprins văpaia răscoalei. A. M. AGRIFA Contralumină

Next