Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)
1972-04-01 / nr. 3406
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr- 3406 , sîmbătă 1 aprilie 1972 | 4 pagini 30 bani Ieri, în sala Teatrului „Mihai Eminescu“ din municipiul Botoșani, au avut loc lucrările plenarei Comitetului județean de partid cu activul. In sală se aflau membrii comitetului, ai comisiei de revizie, aparatul Comitetului județean de partid, membrii comitetului executiv al Consiliului popular județean, secretari ai unor comitete de partid din întreprinderi, comune, instituții, cadre din aparatul de stat, activiști ai organizațiilor de masă și obștești, alți invitați. In prezidiu au luat loc tovarășii GHEORGHE GHINEA, prim - secretar al Comitetului județean de partid, PETRE DUMINICA, șef de secție la C.C. al P.C.R., Dumitru Breabăn, Ioan Papară și Mihail Burlacu, secretari ai Comitetului județean de partid, Octavian Cratchi, prim vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean, ceilalți membri ai biroului Comitetului județean de partid. Plenara a aprobat următoarea ordine de zi ! 1. Informare cu privire la modul cum se îndeplinesc hotăririle Conferinței organizației județene de partid din decembrie 1968. 2. Angajamentul județului Botoșani in întrecerea socialistă pe anul 1972. 3. Măsuri organizatorice. Mai întîi, participanții la plenară au ascultat Informarea cu privire la modul cum se îndeplinesc hotăririle Conferinței organizației județene de partid din decembrie 1968, prezentată de tovarășul Gheorghe Ghinea, și Angajamentul județului Botoșani în întrecerea socialistă pe anul 1972, prezentat de tovarășul Dumitru Breabăn. Apoi, pe marginea informării și a angajamentului, au luat cuvîntul tovarășii : Ioan Floareș, directorul Uzinelor textile „Moldova“ Botoșani, Maria Titianu, secretara comitetului de partid de la Fabrica de confecții din Dorohoi, Constantin Baciu, secretarul comitetului comunal de partid Sulița, Liviu Mihailovici, director general al D.G.A.I.A.A. Botoșani, Valeriu Morcov, secretarul comitetului de partid de la Fabrica de zahăr „Siretul“ Bucecea, Petru Nicolau, secretarul comitetului de partid din unitățile sanitare ale municipiului Botoșani, Mihai Matei, vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean, Ioan Dragomir, prim - secretar al Comitetului județean Botoșani al U.T.C., Eleonora Moșneagu, secretara (Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, ONITI-VAI PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. INFORMARE cu privire îndeplinesc de modul cum se hotăririle Conferinței organizației județene de partid din decembrie 1968, prezentată de tovarășul GHEORGHE GHINEA După ce subliniază că înfăptuirea consecventă a vastului program adoptat de către cel de-al X-lea Congres al partidului constituie pentru comuniști, pentru toți oamenii muncii o sarcină de cea mai mare însemnătate, căreia îi consacră întreaga lor energie, capacitate și pricepere, informarea prezintă principalele rezultate ale anului trecut, obținute pe plan economic social în țara noastră, sub consi ducerea încercată a partidului, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și rezultatele județului nostru în contextul acestor eforturi. Ca urmare a utilizării mai bune a capacităților de producție și a forței de muncă — a spus în continuare vorbitorul — planul producției globale industriale pe anul 1971, primul an al cincinalului, a fost îndeplinit în proporție de 105,3 la sută, producția suplimentară obținută fiind de două ori mai mare decît angajamentul cu care județul s-a înscris în întrecerea socialistă. Aplicînd cu consecvență hotărîrile de partid, conducerii superioare a conferinței județene, în cei doi ani care au trecut, producția globală industrială a crescut cu 17,3 la sută, realizîndu-se un spor de producție de 228 milioane lei. Eforturile pentru ridicarea activității economice pe noi trepte calitative se concretizează și în creșterea productivității muncii cu 17,3 la sută față de 1970 și aceasta în condițiile sporirii cu 8,8 la sută a numărului de lucrători în industrie, prin crearea de noi locuri de muncă. Evidențiem în mod deosebit succesele importante înregistrate la Fabrica de zahăr „Siretul" Bucecea, întreprinderea minieră Miorcani, Uzina de fabricație, reparații și montaj utilaj pentru agricultură, Uzinele textile „Moldova" Botoșani care s-au situat pe primele locuri în întrecere. In continuare, tovarășul Gheorghe Ghinea s-a oprit pe scurt la rezultatele obținute în agricultura județului. In anul trecut s-au obținut producții foarte bune la grîu, care s-au situat peste nivelul planificat, iar efectivele de animale planificate, cunosc creșteri mai mari decît sarcinile prevăzute la toate speciile, cu excepția ovinelor. Cu toate eforturile depuse pentru dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico - materiale, producția agricolă obținută în anul 1971 a fost sub prevederile de plan, neîndeplinire determinată de producțiile slabe obținute în unele zone ale județului datorită condițiilor naturale, la care s-au adăugat unele deficiențe în organizarea activității, în folosirea mijloacelor de producție și a forței de muncă. In investiții - construcții, planul a fost îndeplinit în procent de 100,8 la sută — la total și 101,3 la sută — la construcții - montaj, realizîndu-se un volum de investiții cu 30,7 la sută mai mare ca in anul 1970, punîndu-se în funcțiune un însemnat număr de obiective economice și social-culturale. Ca efect al diversificării producției și îmbunătățirii calității produselor, în 1971 valoarea mărfurilor exportate a fost mai mare cu 36 la sută decît în anul precedent, fapt ce confirmă preocuparea organizațiilor de partid, a colectivelor de muncă pentru valorificarea posibilităților ce le avem în sporirea livrărilor la export. Organizațiile de partid, comitetele oamenilor muncii din economia județului au acordat prioritate loturilor calitative ale sarcinilor de plan, fapt materializat în reducerea cheltuielilor planificate la 1 000 lei producție marfă cu 14,7 lei din care 4,4 lei cheltuieli materiale și depășirea beneficiilor planificate cu 19 la sută, cu mult peste prevederile angajamentului luat în întrecere. Subliniind ... rezultatele, în general bune ale anului 1971 — a spus, în continuare vorbitorul — nu putem să nu ținem seama, în același timp, că inactivitatea economică s-au menținut neajunsuri privind folosirea capacităților de producție și a forței de muncă, onorarea contractelor economice, în ceea ce privește disciplina în muncă, calitatea unor produse, respectarea termenelor de punere în funcțiune a unor obiective etc. Eliminarea acestora impune organelor și organizațiilor de partid, tuturor comuniștilor să acționeze cu toată energia și răspunderea pentru aplicarea în practică a indicațiilor reieșite din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții, a rezoluției adoptate. Aceasta este necesar cu atît mai mult cu cit indicatorii de plan pe acest an cunosc creșteri substanțiale, îndeosebi la productivitatea muncii — 4,2 la sută, livrările la export — 172,9 la sută, investiții — 54,7 la sută, reducerea cheltuielilor materiale cu 17,7 lei/1 000 lei producție marfă. In lumina Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din decembrie 1971 privind generalizarea schimbului II, extinderea schimbului III și utilizarea mai bună a capacităților de producție, împreună cu organele și, organizațiile de partid, sindicat și U.T.C., comitetele oamenilor muncii, ne vom spori preocupările pentru înfăptuirea programelor stabilite care prevăd, ca pe ansamblul industriei județului, coeficientul de schimb să crească în acest an de la 2 la 2,2 obținîndu-se astfel suplimentar, anual, o producție de circa 150 milioane lei, crearea a peste 1 000 noi locuri de muncă. în centrul muncii politice va trebui să stea preocuparea pentru înfăptuirea lozincii : „Nici o mașină și nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat“, lansată de către Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții. In continuare, informarea a insistat asupra factorilor ce conduc la creșterea răspunderilor care revin în sporirea productivității muncii. Este necesar, ca organizațiile de (Continuare în pagina a II-a) Aspect din sală în timpul plenarei in în pagina a ll-a ANGAJAMENTUL județului Botoșani întrecerea socialistă pe anul 1972 A k « • La Fabrica de lapte praf din Remetea, județul Harghita, a început fabricarea unui nou și important profiul, laptele praf pentru furajarea vițeilor. Noul produs este deosebit de nutritiv și ușor de păstrat. • Fabrica de ciment din Cernavodă a introdus in producție un nou sortiment de ciment RIM 250 — cu rezistențe inițiale mari, folosit la prefabricatele din beton pentru șantierele de construcții industriale și de locuințe. • Specialiștii Uzinei de autocamioane din Brașov au adoptat un nou procedeu de sudură automată și semiautomată, al cărui mediu de protecție îl formează amestecul de argon și bioxid de carbon. El se folosește în special pentru sudarea tablelor subțiri Caracteristicile de caroserie. modernului sistem de sudură se reflectă în productivitatea sa ridicată, care este de două ori mai mare în comparație cu nivelul atins prin utilizarea procedeului anterior, in reducerea deformațiilor prezentate de tablele astfel sudate și în îmbunătățirea substanțială a condițiilor de muncă. RĂSPLATĂ A EFORTURILOR Ieri, intr-un cadru festiv, au fost inmînate distincții întreprinderilor industriale fruntașe în întrecerea socialistă organizată în anul 1971, însemn al prețuirii eforturilor deosebite cu care colectivele de muncă s-au angajat în activitatea de realizare a planului și angajamentelor asumate. Steagul de unitate fruntașă și diploma pentru locul I pe județ au fost câștigate de colectivul de muncă al Fabricii de zahăr Bucecea. Pe locul II — întreprinderea minieră Miorcani . Pe locul III — Uzina de fabricație, reparații și montaj utilaj pentru agricultură Botoșani. Uzinelor textile „Moldova“ li s-a acordat o mențiune. Distincțiile au fost inmînate de către tovarășa Eleonora Moșneagu, secretara Consiliului județean al sindicatelor. Tovarășul GHEORGHE GHINEA, prim - secretar al Comitetului județean de partid, președinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean, a felicitat călduros colectivele de muncă ce s-au detașat în întrecerea socialistă cu rezultate deosebite și le-a urat, în continuare, succese și mai mari în realizarea și depășirea sarcinilor de glas pentru anul 1972. C.A.P. Darabani, discuți La Au fost desemnate întreprinderile fruntașe pe județ în întrecerea socialistă pe 1971 VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN REPUBLICA DEMOCRATICA SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almășan, nistrul minelor, petrolului miși geologiei, Gheorghe Oprea,, Ștefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior. Din partea sudaneză , dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministrul de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. Vizita in provincie Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Gaafar Nucneky au plecat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de personalități române și sudaneze. Întîlnirea tovarășului Ion Pățan cu Ibrahim Moneim Mansour Vineri după - amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior al Republicii Socialiste Roma-Ministrul minelor, petrolului și geologiei, Bujor Almășan, a avut o întrevedere de una, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei Sudanului. Au fost discutate probleme lucru cu ministrul sudanez al industriei și minelor, Ahmed Abdul Rahman El - Agib. Au legate de perfectarea unor înțelegeri privind cooperarea economică și tehnică, precum și schimburile de mărfuri pe anul în curs. fost discutate probleme, de interes comun din domeniul minelor și al petrolului. MEMORIA ISTORIEI La Flăminzi, unde acum șase decenii și jumătate, s-a aprins locul revoltei ce avea să clatine țara, s-a deschis Muzeul „fid școala țăranilor din 1907“. Bine gîndit, cu un bogat material expozitiv, muzeul dispune de 8 încăperi organizate riguros științific. In prima încăpere sunt expuse documente urmărind momentele pregătitoare izbucnirii răscoalei: contracte agricole înrobitoare, fotocopii, obiecte de etnografie care vorbesc despre condițiile deosebit de grele în care trăiau țăranii, precum și costumul participantului la răscoală Roman Trafan Grosu. Momentul declanșării răscoalei, 8 februarie 1907, este marcat de telegrame, fotocopii, opere de artă originale purtînd semnăturile unor artiști ca Băncilă și Verona. O hartă a județului indică extinderea răscoalei. Intr-o altă sală vizitatorul noștință de răspîndirea sa cufocului răscoalei în întreaga țară. Comentarii apărute în presa vremii Adevărul, Opinia, Țara, Dimineața, fotografii din momentul represiunii, zguduitoare fotografii, lucrări de grafică semnate de Iser și Jiquidi. Pagini din publicațiile timpului amintesc de jertfa celor 11.000 de țărani. Solidaritatea muncitorilor cu țăranii răsculați, precum și simpatia și atașamentul unor oameni de cultură, artiști, scriitori, să-i amintim numai pe Iorga, Caragiale, Vlahuță, Xenopol, Jiquidi, completează, alături de fotocopii după publicații străine care comentau răscoala din România, o altă sală a muzeului. Lucrări de pictură, sculptură și grafică, romane, nuvele, povestiri, inspirate de jocul răscoalei — exponatele altei săli — poartă semnăturile lui Sadoveanu, Rebreanu, Arghezi, Iser, Murnu, Baba, Piliuță, Bîrleanu. O altă încăpere prezintă sinte- ÎNSEMNARI LA MUZEUL „RÁSCOALA ȚĂRANILOR DIN 1907“ FLAMÂNZI tic marile momente din istoria României dintre anii 1914- 1962 : 1 decembrie 1918 — adunarea de la Alba Iulia, 8 mai 1921 — crearea Partidului Comunist Român, insurecția armată, reforma agrară din 1945, proclamarea Republicii — 30 decembrie 1947, naționalizarea — 1948. Fotografii, facsimile Însoțesc pe larg toate aceste momente. In ultima încăpere a muzeului o fotografie sugestivă, articole decupate din ziare vorbesc despre momentul înfăptuirii cooperativizării agriculturii — aprilie 1962. Alte fotografii prezintă secvențe de muncă din industria și agricultura județului. Un loc deosebit ocupă panoul In care sunt expuse fotografii de la Congresul al X-lea al partidului, grafice privind dezvoltarea industriei și agriculturii. Vizita conducătorilor de partid, a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul nostru, în comuna Flăminzi, în toamna anului 1968, este bogat reprezentată. După ce am vizitat zeul am stat de vorbă mucu tovarășul vicepreședinte al consiliului popular comunal Flăminzi, Petru de la Care am aflat Munteanu, deosebit de importante, lucruri Nu vom compara nimic din ceea ce este astăzi în comuna Flăminzi, cu ceea ce era odinioară, pentru că nu avem ce compara. Cume să comparăm numărul mare de aparate de radio și televizoare existente în comună ? Cu ce să comparăm cele 160 de case care se renovează ori se construiesc din nou în fiecare an ? 85 la sută din casele comunei Flăminzi sunt noi sau renovate. Cu ce să comparăm cele 9 localuri de școli existente în comună (comuna are trei sate : Flăminzi, Cordun și Poiana) din care 6 sunt noi ? Cu ce să comparăm cele 59 de cadre didactice existente în comună, din care marea majoritate sunt localnice ? Cu ce să comparăm existența a 1400 cititori ai bibliotecii ? Cu ce să comparăm viața cultural - artistică a comunei care a obținut în câteva rânduri medalii de aur in concursurile pe țară ? Toate acestea vorbesc de bunăstarea țăranilor din această comună, de noile dimensiuni înscrise in destinul acestor oameni. , La Flăminzi s-a deschis un muzeu pentru cinstirea memoriei obidiților care acum șase decenii și jumătate au aprins văpaia răscoalei. A. M. AGRIFA Contralumină