Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)

1972-05-14 / nr. 3442

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI­VA­L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3442 | duminică 14 mai 1972 | 4 pagini 30 bani PRIM-PLAN Producția­­­ de piese de schimb Ne-a fost dat în multe ocazii, atunci cînd am în­cercat să aflăm cauzele sta­ționării unor mașini și uti­laje, să auzim răspunsuri cu aceeași temă : „Dacă nu avem piese de schimb, ce să facem ?“. Cîteodată era vorba de piese simple care nu cereau cine știe ce teh­nologie realizarea complicată pentru for. „Ce să fa­cem Și nu se făcea a­­proape nimic. Pe alocuri nu se face mare lucru nici astăzi pentru acoperirea — pe cit posibil prin efor­turi proprii, și cînd spu­nem proprii avem în ve­dere posibilitățile și nece­sitățile județului — a unei părți mai însemnate din pie­sele de schimb de care a­­vem nevoie. că Nu suntem­ partizanii ideii fiecare întreprindere trebuie să-și realizeze toa­te piesele de schimb pen­tru mașinile și utilajele cu care lucrează. Am susține o idee lipsită de raționa­ment economic. Dar că se poate realiza o producție mai mare de piese de schimb decit cea actuală chiar, aici, în întreprinderi­le industriale din județul nostru e un lucru cert. Ne-o dovedește experiența Uzi­nei de fabricații, reparații și montaj utilaj pentru a­­gricultură din municipiu, unde se execută în prezent peste 300 de sortimente de piese de schimb pentru ma­șini agricole și tractoare. Și cu cîțiva ani în urmă executa numai reparații simple de motoare. Cu ace­ia­i oameni (și alții noi, bineînțeles, dar calificați aici în întreprindere), cu mașini - unelte s-a realizat în anul obișnuit a trecut piese de schimb în valoare de aproape 76 milioane lei ! în primele 4 luni din 1972 aproape 24 milioane. S-au făcut eforturi în această di­recție și la fabrica de za­hăr unde în anul trecut s-au realizat piese de schimb în valoare de aproape 3 mi­lioane ; la Uzinele „Moldova“ de peste 4 textile mi­lioane ; Fabrica de confec­ții din Botoșani de 216.000 lei. Și... cam atît. Avem ateliere mecanice bine dotate la I.I.L. „Fla­mura roșie", Uzinele textile „Moldova", Fabrica de zahăr din Bucecea, întreprinderea intercooperatistă de repara­ții și construcții-montaj, sta­țiunile de mecanizare a a­­griculturii și alte cîteva uni­tăți, în care coeficientul de schimb și indicele de utili­zare a mașinilor - unelte, a celorlalte utilaje și instalații se mențin încă la un nivel destul de scăzut, în fișele de evidență ale acestora figu­­rînd ca un leit­motiv laconi­ca și păguboasa formulare : „lipsă de comenzi". Adică o recunoaștere oficială că nu au ce face. Dacă la nivelul municipiului, de pildă, (și de ce nu și la nivel de ju­deț ?) s-ar iniția o colabo­rare strînsă între aceste ate­liere mecanice ele ar putea răspunde prompt nevoilor de piese de schimb ale în­treprinderilor. Desigur sar­cina principală aproape tuturor atelerelor mecanice a pe care le avem e să deser­vească ireproșabil respective, ca secții unitățile ajută­toare Dar din moment ce unele .m­așini lucrează numai într-un s­ingur schimb sau numai în două, ce ne împie­dică să sumăm aceste dispo­nibilități de capacitate teh­nică și să le exploatăm la maximum ? Asta presupune însă ca în fiecare întreprin­dere să se facă calcule pre­cise pentru a se stabili cu­ din capacitatea existentă poate acoperi nevoile proprii și cu­ ar putea fi utilizată — e­­ventual în cooperare cu alte întreprinderi — pentru pro­ducția de piese de schimb Un singur atelier nu poate rezolva mare lucru, dar un­­de-s 7—8 lucrurile se schim­bă. Unde-i unul nu-i putere , dar unde-s 7 ? COMENTATOR Avem de-acum o lege pri­vind asigurarea și controlul calității produselor care pro­iectează cadrul juridic nece­sar pe coordonatele căruia trebuie acționat pentru a con­feri bunurilor materiale, ser­viciilor și prestațiilor — în mod continuu și sistematic — însușiri tehnico - funcțio­nale superioare la nivelul exi­gențelor mereu sporite ale populației. Eforturile respon­sabile și competente ale con­ducătorilor de întreprinderi, ale specialiștilor, mentelor tehnice, de comparti­concep­ție, producție, aprovizionare, ale tuturor celor care partici­pă, direct sau indirect, la e­­xecutarea produselor sau la controlul calității lor trebuie să vizeze asigurarea calității nu numai pe parcursul fabri­cației propriu-zise ci și felul cum ele se comportă în conti­nuare la beneficiari, dacă uti­litatea lor capătă deplină re­cunoaștere socială după ce ele au ieșit pe poarta fabricii. Sunt cunoscute preocupările de ansamblu ale întreprinde­rilor de industrie locală (în­deosebi „Flamura roșie“ și întreprinderea din Dorohoi) ca și ale cooperativelor meș­teșugărești pe linia asigură­rii unei calități ireproșabile produselor pentru export. Și exportul din aceste sectoare de activitate ocupă, un volum însemnat în totalul livrărilor ce se realizează din județul nostru în contul tranzacțiilor cu partenerii de peste hotare. O remarcă se cere a fi fă­cută de la bun început : în ul­timii ani întreprinderile de industrie locală și cooperati­vele noastre n-au întîmpinat meșteșugărești nici un fel de dificultăți — de tipul re­fuzurilor și respingerilor — în livrarea mărfurilor pe pia­ța externă. Mobila și butoaie­le, produsele din fontă execu­tate la I.I.L. „Flamura roșie“, împletiturile din nuiele co­jite și necojite, covoarele de la I.I.L. Dorohoi satisfac ce­rințele cele mai exigente ale unor firme de peste hotare. Cea mai bună dovadă în sus­ținerea afirmațiilor de mai sus o constituie, credem, va­loarea comenzilor tot mai mari lansate — de la un an la altul — de către firmele res­pective, opțiunea unora din­tre clienții externi de a li se executa produsele de care au nevoie în întreprinderi boto­­șănene. Că producției pentru export i se acordă atenție prioritară nu e un lucru rău. E în joc, în definitiv, onoarea nu nu­mai a întreprinderii respecti­ve, ci și a județului, a țării în ultimă instanță, în fața străi­nătății. Altfel nici nu se poa­te : piața externă este extrem de exigentă și principalul cri­teriu care stă astăzi la temelia schimburilor comerciale între țări, este, fără îndoială, com­petitivitatea, care în­seamnă, pe lingă altele, în primul rînd o calitate superioară a produ­selor prezentate în marea competiție economică. De ce însă numai produsele destinate exportului ? întrebarea a revenit in re­petate rînduri și în dezbate­rile Conferinței pe țară a ca­drelor de conducere din între­prinderi și centrale industria­le și de construcții care a a­­vut loc în prima parte a anu­lui, în încheierea lucrărilor Conferinței tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat din nou ideea că „Dacă întreprinde­rile acordă o atenție sporită producției pentru export, pro­ DUMITRU MARIN inspector șef al Inspectoratu­lui județean pentru controlul calității produselor Botoșani MIHAI ADAMACHIOAIE inspector principal (Continuare în pagina a lll-a) in industria locală și cooperația meșteșugărească CALITATEA, cuvînt de ordine ;.XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV în pagina a H-a MAGAZIN Marea pe care ne aflăm... Cu Vasile Tiță despre boxerul... Vasile Tiță Prietenia dintre : Lambrior, Creangă și Eminescu Cuvinte încrucișate ­A\\\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­\­W^^ Succese ale constructorilor Șantierul nr. 2 Botoșani a e­­xecutat pînă în prezent lucră­rile de construcții - montaj la canalul colector pentru evacua­rea apelor reziduale pe o lun­gime de 2,5 km, respectiv din localitatea Răchiți, pînă în strada Vînători, urmînd ca a­­cest traseu să fie continuat pe Bulevardul Lenin, Calea Na­țională pină la Uzina de utilaje și piese de schimb Botoșani pe o distanță de încă 2 km. Pînă la 30 iunie a.c. urmează să se pună în funcțiune și noua sta­ție de epurare mecanică a ape­lor reziduale. Recent, constructorii de aici au mai atacat și lucrările la o nouă stație de filtrare a a­­pei potabile pentru alimentarea cu apă a municipiului Mani și orașului Dorohoi. Boto­șînă acum au fost terminate lucrări­le de construcții - montaj la conducta de aducțiune pe o lun­gime de 22 km care face legă­tura între Bucecea și Botoșani. Prin punerea ei în funcțiune debitul de apă potabilă a muni­cipiului Botoșani se va supli­menta cu circa 6 000 m­c in 24 de ore. Schimb de experiență La C.A.P. Ripiceni, u­­nitate recent distinsă cu Ordinul Muncii clasa I, pentru producția de carne obținută în anul trecut, a fost organizat un schimb de experien­ță cu lucrătorii lor zootehnice din ferme­ca­drul consiliului inter­­cooperatist respectiv. Mircea Călin, președin­tele cooperativei agrico­le, Silvia Mureșanu, șefa fermei de taurine și Do­rel Micu, pre­edintele consiliului intercoopera­­tist au prezentat tehno­logiile utilizate în ex­ploatarea, pe baze in­tensive, a efectivelor de taurine, metodele folo­site în unitatea respec­tivă care au condus la realizarea și depășirea sarcinilor de plan. Au participat în total de 80 de lucrători pes­din fermele zootehnice. I CAMPANIA AGRICOLĂ I Ședința de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României Sîmbătă la amiază a avut loc, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, ședința de lucru a Birou­lui Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico - socială a Ro­mâniei. Au luat parte secretari ai Comite­tului Central al P.C.R., președinți ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din economie și aparatul de stat. In cadrul ședinței s-a făcut o tre­cere în revistă a stadiului elaborării prognozelor economico - sociale și s-au stabilit direcțiile și orientările principale pentru adîncirea studiilor care să stea la baza acestei acțiuni de importanță națională deosebită. HOTǍRÂRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste au a­­doptat recent Hotărîrea cu privire la acțiunile ce se vor organiza în întâmpinarea ani­versării a 25 de ani de la pro­clamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru in lupta pentru libertate, democrație și progres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru ca­re au militat forțele cele mai înaintate ale societății, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei și trecerea întregii puteri de stat în mâinile clasei muncitoare, în alianță cu țărănimea și cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea sta­tului român, în desfășurarea revoluției populare, instaura­rea celei mai democratice for­me de guvernămînt din isto­ria națiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluției socia­liste. în cei 25 de ani care au tre­cut de la proclamarea Repu­blicii, socialismul a învins de­finitiv în România, deschi­­zînd o epocă de progres rapid în viața poporului, situînd Ro­mânia în rîndul națiunilor cu c­ea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoare­le lumii. în acești ani, au cu­noscut un puternic avînt for­țele de producție ale țării, ști­ința, tehnica, învățămîntul și cultura, s-au schimbat funda­mental condițiile de viață ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpâni în țara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea și înfăptuirea ho­­tărîrilor și măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează în chip elocvent înaltul rol con­structiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăză­toare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul și energia oamenilor muncii, ca­pacitățile lor creatoare în ve­derea ridicării economice, so­ciale și spirituale a patriei. Oamenii muncii din țara noastră — români, maghiari germani și de alte naționali­tăți — întâmpină sărbătoarea Republicii în condițiile avîn­­tului creator și muncii însufle­țite pentru înfăptuirea măre­țelor obiective ale programu­lui făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, elabo­rat de Congresul al X-lea al partidului și ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 pri­vind dezvoltarea conștiinței socialiste și așezarea relațiilor sociale pe principiile eticii și echității socialiste, în întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele și orga­nizațiile de partid, de masă și obștești, toate organismele și instituțiile reunite în cadrul Frontului Unității Socialiste, vor desfășura o susținută mun­că politico - educativă în ve­derea mobilizării oamenilor muncii de la orașe și sate la înfăptuirea sarcinilor econo­(Continuare in pagina a 111-a) Discuție despre călită­te, la F.C. Botoșani 12 mai... Cîmpul e împînzit de oameni, de mașini. Se sea­mănă ultimele suprafețe, con­tinuă ofensiva lucrărilor de întreținere a culturilor. La C. A.P. Adășeni — Avrămeni erau folosite nu mai puțin de 42 de tractoare. De trei zile lucrează aproape fără între­rupere. Explicația avea să ne-o dea tovarășul Gheorghe Groza, secretarul comitetu­lui comunal de partid. „Ne-a ținut pe loc umiditatea exce­sivă a terenului. Soluția adop­tată de către specialiști, spri­jinul deosebit pe care l-am primit din partea zorilor de la S.M.A. mecaniza­Coțușca ne-au ajutat să ieșim din im­pas“. Petrecem cu privirea, rînd, de rînd, tarlalele „Stadoară I, II și III“, apoi „Bodron“, „Bodron - mijloc“ și „Bodron Coțușca“. în cursul zilei, pînă la ora 14, reușiseră să pregă­tească 144 ha teren și să în­sămânțeze 160 ha. N­e e subli­niat e și faptul că pe par­cursul celor 3 zile de labori­oasă activitate, mașinile și tractoarele „au mers ceas“. Ca o completare : lucrări de ca­litate, executate în timp re­cord. Nici nu se putea altfel. Acolo i-am întîlnit pe ingine­rul Mihai Cernei de la D. G.A.S.A.A., pe inginerul Viorel Gălușcă, mai activ ca oricînd și, bineînțeles, pe pre­ședintele cooperativei agri­cole, tovarășul Gheorghe Pîn­­zaru. De la tovarășul Petru Chi­­ribuță, directorul S.M.A. Ri­piceni, prezent și el la fața locului, pentru a urmări cum se descurcă mecanizatorii pe care-i repartizase să sprijine ampla acțiune, am aflat și al­te lucruri îmbucurătoare : 5 prășituri mecanice se aflau la întreținerea culturilor pe tar­lalele C. A. P. Movila Ruptă, 5 pe tarlalele C.A.P. Ripiceni, 3 la C.A.P. Manoleasa, 4 la C.A.P. Liveni, 4 la C.A.P. A­­vrămeni, 2 la C.A.P. Aurel Vlaicu — pe scurt, parcul de mașini era folosit cu randa­ment ridicat. Confirmarea ne-a fost sub­liniată de înseși rezultatele obținute de mecanizatorii pre­zenți la datorie. Cu însuflețire se lucra pe tarlalele „Steag“ și „Gro­si dul alb“ ale C.A.P., Știubieni, unde eforturile țăranilor co­operatori erau susținute de 5 prășitoare mecanice. Pe tar­laua „Odaie“ a aceleiași co­operative, l-am aflat pe tova­rășul Mihai Mustață, mecani­cul de întreținere de la sec­ția a VI-a Știubieni a S.M.A. Săveni. Regla un cuplu cu sa­pe rotative care, curînd, pu­teau fi văzute lucrînd în lanul de porumb. La cererea inter­locutorului am notat două do­leanțe ale tovarășilor săi de muncă — ce le-am dori ono­rate fără întîrziere — să li se repartizeze cantitatea necesa­ră de vaselină pentru întreți­nerea mașinilor și să li se pu­nă la dispoziție, de către C.A.P., un mijloc pentru transportul hranei pe cimp, pretenții pe cit de modeste, pe atît de firești. Tovarășul Constantin Poe­­naru, secretarul comitetului comunal de partid, ne spu­nea că lucrările de întreținere (prima prașilă) au fost execu­tate pe o suprafață de 80 ha sfeclă de zahăr (100 la sută), la C.A.P. Negreni, și 87 ha (din 125 ha) floarea - soarelui (prașilă mecanică, iar pe 62 ha și prașilă manuală), la C.A.P. Știubieni. Unde n-au putut intra tractoarele — mai aveau de semănat 40 ha porumb și 10 ha sfeclă de zahăr — se fo­losesc mijloacele de tracțiune animală (la „Vatra iazului“ și „Boltă“). La Mitoc, aceeași atmosfe­ră. Peste 700 de cooperatori la lucru. Mai mult decât nu­mărul brațelor înscrise. „S-au prășit manual 500 ha floarea­­soarelui, pe 220 ha s-a efec­tuat răritul ; în cursul zilei — aprecia tovarășul Constan­tin Buzilă, secretarul comi­tetului comunal de partid — sperăm să încheiem cu aceas­tă acțiune“. Concomitent se executau lucrări de pregătire a terenului, se însămînța faso­le în cultură pură și interca­lată, de asemenea, soia. In a­­ceste zile, inginerul agronom Gheorghe Simon, obișnuiește OCTAVIAN TEMNEANU (Continuare în pagina a II-a) Pe ogoarele județului ZILE DE MUNCĂ INTENSĂ fWât/Ma • Acțiunea pentru econo­misirea metalului se inten­sifică în marile uzine ale industriei construcțiilor de mașini. Astfel, potrivit da­telor furnizate de ministerul de resort, de la începutul a­­nului și pînă acum, grupul de uzine pentru aparataj și mașini electrice a economi­sit mai bine de 1200 tone metal, unitățile Centralei in­dustriale de utilaj chimic și rafinării au înregistrat eco­nomii de 627 tone, ale Cen­tralei industriale de con­strucții navale — de 283 to­ne, întreprinderile Centralei industriale de mașini agri­cole — 301 tone, ale Cen­tralei industriale de utilaj energetic — peste 220 tone.­­ La secția de producție industrială a Uzinei de re­parații auto din Cluj a in­trat în fabricație de serie un nou utilaj — transpareta hi­draulică — destinat transpor­turilor uzinale, în gări și în porturi maritime. Conceput în două varian­te, noul utilaj a fost pre­zentat la tîrgurile interna­ționale de la Salonic, Bel­grad, Milano și Barcelona, bucurîndu-se pretutindeni de o unanimă apreciere. Pri­mul lot de transparete a fost exportat în Grecia. De ase­menea, numeroase exempla­re au fost livrate căilor fe­rate din țara noastră. Simpozion pe teme de arheologie Astăzi, începînd cu ora 9, la Casa corpului didactic din Botoșani va avea loc un interesant simpozion cu tema „Cercetările arheologice efectuate în județul Botoșani în lumina concluziilor Conferinței Naționale de Arheologie din noiembrie 1971". Vor prezenta comunicări : prof. dr. Mircea Pe­­trescu - Dîmbovița (Universitatea Alex. I. Cuza Iași) și cercetătorii Ioan Ioniță, Dan Teodor, Victor Spinei (Insti­tutul de istorie și arheologie „A. D. Xenopol" Iași.). Baza proprie de produc­ție a I.J.C.M. Botoșani Fotografia : I. NEGREA

Next