Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)
1972-07-01 / nr. 3483
^\VC«\V\VÄ\\»\\\\\V\\m\\\\\V^\\Vv\\\\\\\\\\V\>\\^^^ j ÎN ÎNTÎMPINAREA | CONFERINȚEI NAȚIONALE | Ä P.C.R. Șl A CELEI I - I I DE-A XXV-A ANIVERSARI j 1 A REPUBLICII 1 á ■ ----------------------- ? Í V í V. Pretutindeni in județ, o atmosferă insuflețitoare de muncă, de responsabilitate sociala și de gindire creatoare pentru a realiza CINCINALUL IN PATRU ANI ȘI JUMATATE Cum acționați pentru realizarea acestui obiectiv ? Plenara Comitetului municipal de partid Botoșani a dat un răspuns hotărît acestei întrebări : prin valorificarea tuturor resurselor — cincinalul în 4 ani și 4 luni ; prin investiții de inteligență și gîndire — un plus de producție industrială de cel puțin 700 milioane lei. Un adevărat colocviu pe tema eficienței economice (eficiență concepută ca un element de judecată și criteriu de apreciere a rezultatelor muncii), a investigării posibilităților existente în domeniul adîncirii laturilor calitative ale muncii politice în sprijinul activității economice, așa ar putea fi caracterizate lucrările plenarei Comitetului municipal de partid Botoșani care a avut loc zilele trecute și la care au participat — pe lingă membrii comitetului — secretari ai comitetelor de partid și ai organizațiilor de bază, conducători de întreprinderi și alte cadre cu munci de răspundere din unitățile economice. Ponderea producției industriale ce se realizează în întreprinderile din municipiu reprezintă circa 3/4 din volumul total al industriei județului. E pe deplin justificată deci atenția ce trebuie acordată — în primul rînd — reevaluării critice a resurselor și posibilităților existente în aceste întreprinderi, în ideea valorificării lor pe planuri superioare și sporirii contribuției organizației municipale de partid la înfăptuirea obiectivelor înscrise în hotărîrea adoptată recent de către Conferința extraordinară a organizației județene de partid. Devansarea realizării cincinalului cu 8 luni mai devreme înseamnă — la nivelul municipiului — o producție suplimentară de minimum 700 de milioane lei. Se pornește la înfăptuirea acestui deziderat — așa după cum a rezultat din interesantele grafice și tabele prezentate în cadrul plenarei de către tovarășul Constantin Iurea, prim secretar al Comitetului municipal de partid (modalitatea analizei pe bază de grafice și tabele care au suplinit cu bune rezultate, după părerea tuturor participanților, tradiționala informare , ni se pare o inspirație bună — de pe o temelie solidă de realizări dobîndite în anii de după Conferința Națională a partidului din 1967 și Congresul al X-lea. Ritmul de dezvoltare a industriei municipiului în ultimii 4 ani se înscrie peste media obținută pe țară, ceea ce atestă tocmai constanta preocupare a partidului nostru pentru dezvoltarea mai alertă a zonelor rămase în urmă. In ultimii 5 ani, volumul producției — ca urmare a noilor capacități de producție puse în funcțiune, dar mai ales pe seama creșterii productivității muncii — s-a dublat. în cadrul plenarei au fost prezentate cîteva calcule interesante: • Sporirea numai cu 2 la sută a indicelui de folosire a utilajelor, mașinilor și instalațiilor înseamnă, pe an, un plus de producție de 140 de milioane lei. • Realizarea normelor de producție de către toți muncitorii din întreprinderile subordonate municipiului — alte 33 de milioane lei. • Două procente numai de reducere a prețului de cost echivalează cu 13,4 milioane lei. Dezbaterile care au avut loc au scos în evidență un fapt semnificativ : în aceste zile V. MAFTLI (Continuare în pag. a III-a) ,NICI UN CENTIMETRU DE ȚESĂTURĂ IROSITĂ, TOTUL VALORIFICAT" La Fabrica de confecții Dorohoi La această întreprindere au fost obținute economii la materia primă — doc și alte țesături — pe semestrul I — de peste 15.000 m.l, din care s-au confecționat suplimentar aproape 300 de costume salopete. In cadrul inițiativei lansate „Nici un centimetru de țesătură irosită, totul valorificat“ în fabrică a fost organizată, în perioada 25 iunie — 1 iulie a.c. o săptămînă record la care au participat un număr de 300 de tineri care au executat, peste plan, un număr de 1 000 produse. PROLETARI DIN TOATE TARILE, ONIȚI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3483 sîmbătă 1 Iulie 1972 | 4 pagini 30 bani Cei mai buni dintre cei buni. DELEGAT! LA CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI MIHAI BÎRLIGA Biografia Eroului Muncii Socialiste Mihai Bîrliga, se confundă, o bună parte din timp, cu istoria cooperativei agricole din Roma, unitate ce va sărbători peste încă 2 ani un sfert de veac de existență. Prin urmare, și istoria acestei cooperative agricole se confundă, în cea mai mare parte a sa, cu istoria luptei partidului nostru pentru transformarea socialistă a agriculturii. Deci, biografia lui Bîrliga este biografia satului contemporan, a oamenilor săi, transformărilor ce le-au cunnoscut în procesul acesta complex îndelungat, profund și multilateral în care s-a gîndit și înfăptuit cooperativizarea agriculturii. Situat în acest context, Bîrliga este un om al esențelor. La el totul se măsoară în fapte, cu metrul, cu kg, în lei. Pe el, vorbitor de farmec nu l-am știut niciodată cu toate că în calitatea sa de deputat în Marea Adunare Națională, într-un rînd, ca membru al Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole — și în prezent — dar cel mai ades în calitatea sa de cooperator și președinte l-am ascultat în repetate rînduri și trebuie să spun că întotdeauna a fost ascultat cu atenție și interes nu atît pentru felul cum spunea un anume lucru ci pentru ceea ce spunea. Din acest punct de vedere Bîrliga este și rămîne un om al esențelor. Bîrliga nu mai este un simplu țăran. Nu pentru că și-a ridicat calificarea urmînd liceul agricol. Mai ales nu este un țăran în accepția care ne-am obișnuit să-i dăm acestui cuvînt. Pentru că de fapt el tot un țăran rămîne dar este tocmai ceea ce țăranul reprezintă în devenirea sa. Pentru că Bîrliga este și rămîne un om a cărui viață a concrescut intim cu Conferință satul. La recenta extraordinară organizației județene de partid, cu care ocazie a fost ales ca delegat la Conferința Națională a partidului, Bîrliga își exprima nedumerirea — pe care o argumenta cu multe fapte — de ce unii intelectuali nu preferă satul în locul orașului, satul care le oferă acum tot atîtea lumini. Cu condiția să știe să le afle, cu condiția să știe să i se dăruie, să-l înțeleagă și să-l înalțe. Căci înălțînd satul, intelectualii, pe care Bîrliga și-i explică ca o forță de producție potențială, se vor înălța pe ei înșiși. Bîrliga a pus multe cărămizi la temelia înălțării satului. A făcut din toate cîte un pic, și mai mult decit au făcut-o alții. Tatîi a făcut-o ca președinte al cooperativei agricole, apoi comuniștii din sat i-au încredințat munca de secretar al comitetului comunal de partid și o face și în această calitate. M-am obișnuit să-l văd pe acest președinte printre lanuri cu grîu auriu, printre culturi înflorite de floarea - soarelui. Il întîlnesc adesea la manifestări de amploare, în prezidiul diferitor adunări și îl aud spunîndu-și părerea, de om care contribuie direct la producerea bunurilor materiale, de la înalte tribune, în cele mai diferite probleme, cu mult tact și simț practic. Și de fiecare dată mă întreb , pe ce înălțimi ne-am fi aflat acum dacă măcar de la Moș Ion Roată încoace toată înțelepciunea poporului nostru și-ar fi aflat aceleași rosturi ca în zilele noastre ? I. MAXIMIUC în pagina a ll-A CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Asociația intercooperatistă Experiențe, rezultate, perfecționări ă mulțumește acest fel de Viorel Cojocaru, Ion Bilia, Nicu Gorgan, Nelu Văiculescu, Dimitrie Burduja, Maria Mihoreanu. iată cîteva nume de tineri dorohoieni care, la fel ca mulți alții ar fi putut apare pe o listă a fruntașilor, pe o listă a celor cu care ne mîndrim, nu sub un titlu ca cel de sus. Ar fi putut apare . . . dar deocamdată ei s-au evidențiat prin astfel de fapte. Viorel Cojocaru și Ion Bilia, buni prieteni, se află în prezent în cercetarea organelor de miliție pentru infracțiune de tîlhărie comisă asupra unui călător în gara Dorohoi. Viorel are 20 de ani, dar nu va afla niciodată care sînt adevăratele bucurii ale acestei vîrste. După ce a absolvit cu greu Școala profesională de mecanici agricoli din Fălticeni, nu a mai avut răbdare să-și termine practica și nici nu s-a prezentat acolo unde a fost repartizată la I. A. S. Suceava, ci a preferat să colinde din loc în loc (I.A.S. Cătămărăști, Fabrica de nutrețuri combinate Leorda) — încercînd profesiuni pentru care nu era pregătit. Ultimul loc de muncă — Fabrica de cărămizi Dorohoi, de unde a plecat după ce s-a certat cu colegii. In cursul unui an de zile a lucrat mai puțin de 6 luni, a părăsit locurile de muncă fără motiv, a preferat să trăiască din banii familiei. Pe strada Mîndru Constantin la nr. 8 locuiește familia acestui tînăr. Tatăl își recunoaște, tardiv, o parte din vină . — A stat puțin acasă, nu îi cunosc prietenii, pe mine mă ocolește, cînd îi vorbesc de muncă amenință că părăsește casa. — Pleacă zile întregi de acasă — completează mama, vine numai la masă. Nu știm ce să mai facem. — Unde credeți că s-a greșit în educarea acestui tînăr ? — întrebăm noi. — Ca tată, ca părinte, am greșit că nu l-am supravegheat îndeaproape cînd era mai mic. Pînă în clasa a V-a era un băiat ascultător, dar s-a împrietenit cu alții mai mari, a început să fugă de la școală, să nu mai învețe. Atunci ar fi trebuit să intervin, dar . . . Și tatăl— îi înțelegem nefericirea — ridică neputincios din umeri. Reluăm discuția cu tînărul în cauză : — De cîte ori ai căutat un nou loc de muncă ți s-a dat. De ce plecai mereu ? Tata, mutîndu-se cu serviciul, mă lua cu el pentru ca să mă poată supraveghea. — De ce ai părăsit ultimul loc de muncă ? — Am auzit că am ordin de plecare în armată și așteptam să plec. Dar, în legătură cu ultimul răspuns o corectare aduce Constantin Haucă, mecanic de întreținere, șef de echipă pentru mecanicii care lucrează pe L.D.M. de la Fabrica de cărămizi Dorohoi : D. LAVRIC (Continuare in pagina a 111-a) ANCHETĂ SOCIALĂ A De Ziua învățătorului Ieri, în județul nostru — ca și în întreaga țară — a fost sărbătorită Ziua învățătorului. La festivitățile dedicate sărbătoririi slujitorilor școlii au luat parte membri ai biroului Comitetului județean de partid, ai comitetului executiv al Consiliului popular județean, activiști de partid și de stat, alte cadre de conducere de la nivelul județului și comunelor. După ce directorii de școli au trecut în revistă realizările dobîndite pe frontul educației și instrucției socialiste, în anul școlar recent încheiat, în adunările festive, reprezentanți ai comitetelor județean, municipal, orășenești și comunale de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean, municipal, orășenești și comunale au adresat cadrelor didactice calde felicitări și urări de succese în nobila misiune de educare a tinerei generații. Delegații de pionieri au adus salutul organizației. Cu prilejul Zilei învățătorului, pentru activitate îndelungată desfășurată în învățămînt și pe tărîm obștesc, prin ordin al social- M.E.I. s-a conferit gradația de merit următorilor tovarăși : Ioan Bănculescu, profesor la Școala generală Ripiceni, Mihai Scutelnicu, directorul Școlii generale Socrujeni , Gorbănești, Eugenia Curelaru, învățătoare la Școala generală nr. 1 Dorohoi, Maria Ostafi, învățătoare la Școala generală nr. 4 Dorohoi, Otto Scheib, profesor la Liceul nr. 1 Dorohoi, Cleopatra Diaconescu, învățătoare la Școala generală Liveni - Manoleasa, Ioan Toma, directorul Școlii generale nr. 2 Vorona, Maria Manoleasa, învățătoare la Școala generală nr. 1 Rădeni - Frumușica, Constantin Costînceanu, directorul Școlii generale Tudor Vladimirescu - Albești. De asemenea, pentru rezultatele bune obținute în munca didactică și social - culturală, a fost atribuit titlul de „Evidențiat” următoarelor cadre didactice : Maria Teodorescu, educatoare la Grădinița de copii nr. 1 Săveni, Mihai Antohhi, învățător la Școala generală nr. 1 Hudești, Vasile Gafițanu, învățător la Școala generală Ibănești, Mihai Toma, învățător la Școala generală Ionășeni , Vf. Cîmpului, Maria Chipeancă, învățătoare la Școala generală Rînghilești - Santa Mare, Hareta Sănduleanu, învățătoare la Școala generală Horodiștea - Păltiniș, Stelian Oprișan, inspector la Inspectoratul școlar județean, profesor Gheorghe Amarandei, directorul Liceului nr. 1 Dorohoi, profesor Petru Bărboi, directorul Școlii generale Dersca, Elena Luchian, profesor la Liceul nr. 2 Dorohoi, (Continuare in pagina a III-a) întreținerea culturilor Un succes îmbucurător al mecanizatorilor și cooperatorilor din unitățile agricole din județ, în aceste zile, este încheierea celei de a doua prașile mecanice și manuale la floarea - soarelui, precum și a celei de a doua prașile mecanice la porumb. De remarcat că mecanizatorii au prășit cu mijloace mecanice cea mai mare suprafață ce a fost întreținută astfel în județul nostru — aproape 200.000 ha. La floarea - soarelui, de exemplu, s-a prășit a doua oară mecanic cu 25 la sută mai mult decît s-a prevăzut prin plan, rezultate deosebite obținîndu-se și la celelalte culturi. Membrii cooperatori, pirin eforturi, susținute, se străduiesc să țină pas cu mecanizatorii. In momentul de față ei execută prașila a 111-a pe ultimele suprafețe la sfecla de zahăr. Pînă ieri dimineață la cooperativele agricole s-a executat prașila a doua manuală la porumb pe 79 la sută, ceea ce presupune în continuare eforturi mai susținute pentru ca în cîteva zile să se termine de prășit a doua oară și cele 17.000 de ha cu porumb care nu au beneficiat încă de această lucrare. In ceea ce privește prașila a III-a, situația sa principalele culturi se prezintă în felul următor : la cartofi, prașila manuală s-a executat pe 32 la sută din suprafață, iar mecanică pe 27 la sută ; la porumb pe 9 la sută manual și pe 17 la sută mecanic ; la floarea - soarelui pe 28 la sută manual și pe 40 la sută mecanic. Culturile legumicole au fost prășite a treia oară pe z1 la sută. Urgentarea acestor lucrări trebuie să constituie preocuparea de actualitate a conducerilor și specialiștilor din toate unitățile agricole. CAMPANIA AGRICOLĂ Lucrări de întreținere a culturilor de soia la ferma Crasnaleuca a I.A.S. Săveni Fotografia: I. NEGREA