Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)
1972-09-15 / nr. 3547
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVUL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3547 | vineri 15 septembrie 1972 | 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județele Alba și Hunedoara Mitingul de la Alba Iulia Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în județele Alba și Hunedoara unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la fața locului căile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru creșterea continuă a nivelului de viață și civilizație al populației. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în vizita pe care a întreprins-o în unități economice din județul Alba ele tovarășii Ilie Verdeț, Miu Dobrescu și Ion Dincă. La plecarea din București, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenți tovarășii Paul Niculescu - Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu și Ștefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două județe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acționează și cum trebuie să acționeze în viitor comitetele județene, organele și organizațiile de partid din toate unitățile economico - sociale în vederea înfăptuirii în cele mai bune condiții a hotărîrilor Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale a partidului cincinalului pentru realizarea înainte de termen. Este încă o dovadă a consecvenței cu care se aplică în viață muncă, întronat noul spirit de în întreaga noastră activitate politică, social - economică de conducerea partidului, de secretarul său general, o confirmare preocupării statornice pentru a a dezbate la fața locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplinite, în așa fel încît tot ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele și în folosul țării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul oficial, conducătorul partidului și statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era prezent tovarășul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean Sibiu al P.C.R., reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu, încadrat de urările : „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu !“, „Trăiască Partidul Comunist Român !". Tovarășul Nicolae Ceaușescu a răspuns cu căldură manifestărilor prietenești cu care oamenii muncii — români, germani, maghiari — l-au întimpinat, ca în atîtea rînduri, exprimîndu-și astfel adeziunea deplină la politica marxist - leninistă, înalt patriotică, promovată cu consecvență de partid, hotărîrea de a o sprijini prin faptele lor de muncă, prin întreaga lor activitate. Mii de locuitori, vîrstnici și tineri, iau parte, în încheierea vizitei în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, la un entuziast miting. Sînt constructori de mașini, metalurgiști, mineri, țărani cooperatori din satele Și comunele învecinate. Platoul Romanilor, din fața cetății de care-și leagă numele atîtea evenimente importante ale istoriei, trăiește astăzi momente de puternică însuflețire. Se aud cuvinte de slavă la adresa partidului, a patriei socialiste. Mulțimea scandează cu înflăcărare „Ceaușescu— F.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“, își manifestă dragostea și atașamentul față de partid, adeziunea deplină la politica internă și externă a partidului, voința de a milita neabătut pentru înfăptuirea ei, pentru înflorirea continuă a României socialiste. Sunt simțăminte vibrant exprimate și de inscripțiile aflate pe zeci de pancarte : „Trăiască Partidul Comunist Român, in frunte cu secretarul său general, tovarășul Ceaușescu“, „Trăiască Nicolae P.C.R., conducătorul încercat al poporului, inspiratorul și organizatorul victoriilor noastre !“, „Comuniștii, oamenii muncii din Alba lulia sunt hotărîți să muncească mai bine, mai eficient, pentru înfăptuirea hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului !“, „Cincinal de calitate, în patru ani și jumătate !“. i (Continuare în pag. a II-a) în unități industriale din orașul Sebeș Luîndu-și rămas bun de la cei veniți în întîmpinare, de la Sibiu, la bordul unui elicopter special, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, au survolat zona colinară de la poalele munților (Continuare în pag. a II-a) TOT SATUL PE CÎMP! Am intrat in anotimpul cu cele mai numeroase lucrări, și fiecare este tot mai urgentă, — în ampla bătălie pentru strîngerea recoltei. Este cea mai importantă campanie agricolă , din cursul anului, care impune organizarea exemplară a muncii in toate unitățile repartizarea și agricole, utilizarea gospodărească tuturor mijloacelor maanuale, mecanice și de transport. După cum se știe, în această perioadă, întreaga activitate de partid la sate trebuie să aibă ca obiectiv principal antrenarea tuturor țăranilor cooperatori, a mecanizatorilor, cadrelor de conducere de la comune, — primari, președinți ai cooperativelor agricole, salariați de la instituțiile comunale, cadre didactice și elevi din școli — la strîngerea in cel mai scurt timp și fără pierderi a tuturor culturilor de toamnă. Toată suflarea satelor, de la elev și pînă la cel mai virstnic locuitor, este chemată pe cîmp pentru a culege rodul muncii de un an. Comuniștii din unitățile agricole trebuie să fie exemplu în muncă, ei înșiși să fie primii care să lucreze neobosit din (Continuare in pag. III) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul oamenilor muncii din municipiul Alba Iulia Stimați tovarăși. Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Alba lulia și ai județului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraș, cu oamenii muncii din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comunele și satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacție avîntul minunat cu care muncitorii, țăranii, intelectualii, toți oamenii muncii din județul Alba înfăptuiesc hotărîrile Congresului al X-lea al partidului și ale Conferinței Naționale din acest an. Realizările din județul dumneavoastră și din municipiul Alba Iulia — în producția industrială, în agricultură, în înfăptuirea programului de investiții prin construirea în ritm rapid a noilor capacități de producție — sunt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viață politicii partidului comunist, văzînd în aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării și fericirii națiunii noastre. (Aplauze puternice , se scandează „Ceaușescu și poporul“). In toate cele șase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea organizațiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obțină rezultate, tot mai bune în producție. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul județ a îndeplinit în bune condiții și chiar a depășit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări citorilor, tuturor celor mâncare și-au adus contribuția la aceste mari realizări și să le urez noi și noi succese. (Aplauze puternice, urale). (Continuare in pag. a II-a) Cind pe groapa de sărituri crește iarba, înseamnă că sport se face... pe hîrtie Haideți, cu gîndul, într-un raid anchetă (pe care noi l-am efectuat) cu privire la activitatea sportivă la sate. De la început e să constatăm că mai toate dispun de o bază localitățile sportivă simplă, unde tinerii și uneori vîrstnicii își petrec timpul în ciasma chemărilor la înfrumusețarea comunei“ — ne spunea tovarășul Vasile Gherasim, secretarul comunal de partid comitetului Bucecea. ..Aceasta ne obligă să le creăm toate condițiile pentru a-și petrece timpul liber cu cu mai mare folos. Sportul nu ANCHETA NOASTRĂ mod util. Sute și mii de tineri participă la duminicile cultural - sportive și la întrecerile din cadrul „Cupei tineretului de la sate“. O să constatăm iarăși că, acolo unde participarea devine, intr-adevăr, de masă, lucrul se datorează preocupării organelor locale de partid și de stat, organizațiilor U.T.C. etc. Merită să fie scos în evidență modul cum s-au interesat de organizarea și desfășurarea întrecerilor cuprinse în calendarul sportiv organizațiile U. T. C. și asociațiile sportive din Lunca, Cristinești, Bucecea, Brăești, Pomîrla, Trușești, Albești, Vîrfu Cîmpului etc. Iată chiar o idee pe baza căreia in unele comune, problemei sportului de masă, i se acordă cuvenita atenție : „Tinerii noștri răspund cu ea nunumai că îi călește din punct de vedere fizic, dar le creează și preocupări sănătoase din punct de vedere moral, ferindu-i de alte preocupări nesănătoase“. Tocmai de aceea să reliefăm cîteva elemente de care, ni se pare nouă, depinde în foarte mare măsură sportul din mediul rural. Să pornim în primul rînd de la faptul că în ultima perioadă sau desfășurat întrecerile etapei intercomunale a „Cupei tineretului de la sate“, manifestări care, de obicei, atrag întreaga suflare din comună. Unii tovarăși, desigur îndrăgostiți de sport TV. UNGUREANU (Continuare in pag. a IV-a) NXXN\%NNXVC*\\X\NXX\NNXXNXVNXXNVS.V\VV\\»Â Electrificare A apărut „ERA SOCIALISTĂ" revistă teoretică și social - politică a Comitetului Central al Partidului Comunist Român (in pagina a IlI-a) Din prima zi a anului școlar PROFIL Succesele mele sînt, de fapt, ale noastre In ultimul clasament al fruntașilor din ,,Mișcarea 4 000“ numele, lui Dănilă Constantin nu a apărut, deși locul fruntaș disputat între el și „rivalul“ său se departaja numai cu... cîțiva litri de lapte. Ingrată treabă deci, să desparți pe Malan și cu Constantin de Dănilă Constantin cîrd amindoi merg piept la piept în întrecere, locul de frunte poartă pecetea clipei efemere, cînd cinci de alde Aionesei Gheorghe, Bighiu Constantin, Asăndoaie Mihai și alții vin cu putere din urmă, întrecerea este întrecere, se spune aici la ferma zootehnică a I.A.S. „Progresul“ Dorohoi, șî locurile de frunte nu se lipesc pentru prea multă vreme de nimeni. Fiecare se străduie să dea cit mai mult, să ajungă în frunte descoperind in el, zilnic asemenea resurse ce înainte nici nu puteau fi bănuite. De unde acest neastîmpăr dar, de unde această perpetuă nemulțumire de sine care îi poartă pe acești oameni spre realizări înscrise statornic pe o curbă ascendentă ? O fi hărnicia înnăscută, o fi disciplina deprinsă din anii îndelungați de muncă, o fi priceperea cu prețul nopților de veghe pe filele cărții. O fi, cucerită este greu de contrazis, dar, credem, că mai trebuie de adăugat ceva. Și anume trebuie de adăugat, obligatoriu, ceva din simțirea atît de bogată a acestor oameni, pentru care a produce cit mai mult este o noțiune ce nu se leagă de interesul pur personal ci, dimpotrivă, se înglobează imperativelor colectivității, ale țării întregi. VICTOR NEAGU (Continuare in pag. a IlI-a) Dialog peste timp CORLÄTEM 1947 * 1972 Cu Mihai Gheorghe, secretarul comitetului comunal de partid din Corlăteni, discuția am început-o de la un citat din monografia comunei : „...fără atelaje și fără vite de muncă, țăranii lucrau pămîntul prost, obținînd recolte slabe“... — Faptul autentic se producea chiar în primii ani de după reforma agrară din 1945. Oamenii, îmi aduc bine aminte, au asistat mai întîi uimiți, apoi cu o nedisimulată satisfacție, la primele tractoare care întorceau brazdele adînci in cîmp. A fost, dacă se poate spune așa, o schimbare la față a țăranului, dar și a locului său de baștină, a satului și comunei. E poate cazul să zăbovesc un pic, cu vorba, aici, la mutațiile importante ce s-au petrecut în conștiința cetățenilor, în modul lor de a trăi și de a gîndi. De pildă, participarea cetățenilor la muncă în cele 3 cooperative agricole de producție, nu spune nimic ? Sau realizările edilitar - gospodărești din comună, prin contribuția în muncă și în bani a locuitorilor, nu înseamnă ceva ? Eu cred că, și una și alta, sunt dovezi grăitoare ale ceea ce noi numim democrație socialistă , hotărăște și tot obștea obștea înfăptuiește. Așa s-a construit căminul cultural din Mateeni, așa s-au ridicat cele 7 localuri noi de școală, așa au apărut în satele ce DIN CRONICA UNUI SFERT DE VEAC le erau luminate cu petrol lampant. Cartoful și fasolea constituiau hrana de bază a țăranilor...“. — Tocmai la această idee, la creșterea nivelului de trai voiam să ajung. Aici, replica prezentului e prea viguroasă și, de aceea, nici nu voi mai apela la termeni de comparație. Iau totuși spre exemplificare un indicator : puterea de cumpărare a țăranului cooperator. Numai în primele 8 luni ale anului curent s-au vîndut cetățenilor, prin unitățile cooperației de consum, mărfuri în valoare de peste 4,5 milioane lei. Și ce cumpără astăzi, mă rog, țăranii munei noastre mai multe magazine universale ale cooperației de consum... ll întrerup pe interlocutor din înșiruirea sa lungă a exemplelor, pentru a-i prezenta un alt extras din monografie : „Mobilierul caselor era restrîns la strictul necesar. Toate locuințe(Continuare in pagina a IV-a) TU. I. UNGUREANU Universal la Dimăcheni In noua școală a satului 0 muncă de înaltă ținută didactică și de educativă Odată cu ziua de azi, intrăm în acel ciclu anual, atit de drag nouă, al activității școlare propriu - zise. Și, dat fiind momentul de început al unui timp de eforturi continue ca și de rodnicii cotidiene și finale, ne gîndim la ceea ce avem de făcut. Ne gîndim sau poate, mai degrabă, rememorăm conținutul unui plan asupra căruia am meditat îndelung , în timpul verii și ale cărui anume părți am avut a le îndeplini, în parte, încă înainte de a începe școala. Simțim cu sufletul și mintea că noul an școlar pornește din auspiciile mobilizatoare aie Conferinței Naționale a partidului nostru, enți de sarcinile fiind consumați ce ne stău în față ca și de cinstea de-a ne fi dat nouă să le îndeplinim. Intrăm, hotărît, intr-o nouă etapă, de realizare a procesului de învățămînt bazat pe o legătură solidă între școală și viață, de orientare profundă a instrucției spre activitatea productivă. Așa cum a apreciat secretarul general al partidului, îndeosebi, cu prilejul vizitei la expoziția cu produse confecționate de elevi din școlile de toate gradele, accentuarea legăturii dintre învățămînt și practică trebuie să fie o coordonată de perspectivă, ce se va îndeplini prin preocuparea noastră de zi cu zi. Pînă în prezent am realizat un județ 262 ateliere școlare care asigură astfel, pregătirea practică pentru elevii din liceu și pentru toți elevii din orașe, avînd de asemenea organizată practica prin ateliere și la școlile de 10 ani. Apreciind obiectiv însă această cifră, ne dăm seama că, din primul moment al lui septembrie școlar trebuie să ne înzecim eforturile pentru ca — așa cum în multe locuri am reușit — să avem ateliere în fiecare școală cu clasele I — VIII. Bineînțeles că, majoritară în activitatea tră pe această direcție, noaste vom impune preocuparea pentru diversificarea atelierelor și a modalităților de instruire practică a elevilor deoarece, așa cum sînt realizate ele, rămîn încă în urma cerințelor izvorîte din necesitățile economice ale localităților din județ. Temeinicia introducerii elevului într-o meserie sau alta, a cărei condiție este începerea unei pregătiri susținute din primul moment al acestei activități, va da curs cerinței ca absolventul să se integreze imediat producției de bunuri materine. Asociindu-se programului de educație pentru muncă, practica continuă, cu termenele ei stabilite, devine mult mai formă în acest an o normă izvorîtă din recentele hotărîri ale partidului, ale Conferinței Naționale. Așa fiind, vrem să subliniem că practica continuă nu e o activitate facultativă, ci fare parte integrantă din planul de învățămînt. Nu se acordă Prof. VASILE COJOCRU inspector șef școlar (Continuare în pagina a IV-a)