Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)

1972-07-04 / nr. 3485

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, VIIJI-VA­L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3485 | mărți 4 iulie 1972 | 4 pagini 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII CINCINALUL II PATRU ANI ȘI JUMĂTATE înfăptuind programul elaborat de Congre­sul al X-lea al partidului, muncitorii, țăranii, inte­lectualii își aduc o contribuție mereu crescîndă in ce privește folosirea spațiilor, mașinilor, a uti­lajelor, a terenului agricol, succese pe care le de­dică apropiatei Conferințe Naționale a partidului și aniversării Republicii. Un obiectiv de onoare Cei mai buni dintre cei buni: DELEGAȚI LA­ CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI Puterea stăruinței Petru Serediuc. Născut în anul 1920 la Zvorîștea- Suceava, în familia unor țărani săraci. Acum a­­proximativ 30 de ani, termina liceul industrial și intra la C.F.R. In 1947 este primit în partid, trimis la școală și apoi lucrează ca activist de partid la Dorohoi. De 23 de ani l-am întîlnit mereu ca di­rector al unor unități agricole de stat. — Ce a reprezentat Leorda pentru dv. ? — Dacă vreți, o scoală în care am învățat să lucrez cu oamenii, cum să fructific ex­periența și înțelepciunea lor de viată. O școală a conducerii, a gospodăririi socialiste, in care, an după an, am învățat cite ceva, atit eu cit și ceilalți oa­meni de la noi. Unitatea a cres­cut in acești 10 ani. Au crescut și oamenii. Unul din trei este astăzi membru de partid. La noi fiecare învață și dă examen prin muncă. — La Leorda obțineți, an de an, producții de carne ieșite din comun. Aveți un secret a­­parte ? — Intr-adevăr, la noi, ducția de carne a crescut pro­în această perioadă de la 2000 tone la 5000 cît vom realiza în acest an. Nu avem un secret „al casei" — ca să-i zic așa. Se­cretul înseamnă dăruire, cău­tare și pasiune în muncă, fie­care e responsabil: directorul pentru sarcinile lui de director, muncitorul pentru obligațiile lui, dar toți, împreună, răspun­dem de realizarea planului în­treprinderii, a angajamentelor — nu mici — pe care ni le-am asumat în întrecere : realizarea planului cincinal în 4 ani. — Ce merite aveți dv. în ac­tivitatea întreprinderii de la Leorda, de două ori decorată cu Ordinul Muncii ? — Merite... Merite au aproa­pe toți oamenii din Dacă am vreun merit, unitate, îl am pe acela că n-am atunci dat voie nimănui să greșească, chiar nici mie, că am știut să însuflețesc oamenii, să mun­cească cît mai mult și cît mai bine. Și ei m-au înțeles întot­deauna. Am depus stăruință. ★ Stăm, așadar, de vorbă cu­ Petru Serediuc, directorul în­treprinderii agricole de stat Leorda, și înregistrăm trăsătu­rile care-i caracterizează : pu­terea de muncă, perseverența, receptivitatea. GH. JAUCA Constructorii in întrecere • Colectivul Lotului de construcții Dorohoi s-a anga­jat să scurteze termenul de execuție la un număr de 4 o­­biective aflate în construcție cu 175 de zile ; • S.M.A. Dragalina — cu 45 zile ; • Internatul cu 180 locuri Dorohoi — cu 10 zile ; • Trei blocuri de locuințe, proprietate de stat, cu 30 zile ; • Stația de 110 kilovolți — cu 90 de zile. Printre cei care obțin rezultate bune in întrecerea cu care acest colectiv întâmpină Conferința Națională a par­tidului, sunt echipele de muncitori conduse de Gheorghe Andrieș, Constantin Ivîncă, Gheorghe Babeliuc, Gheorghe Dutcovschi și maistrul Aurelian Bobu. • Maiștrii, tehnicienii și inginerii Șantierului nr.­­3 construcții industriale Botoșani au raportat însemnate rea­lizări la sfîrșitul primului semestru al anului. La construc­ția Fabricii de piese de schimb pentru industria ușoară Botoșani au fost executate lucrările la corpul principal de fabricație, secția turnătorie, depozitul de lubrifianți. In a­­vans față de grafic se află și lucrările de construcții-mon­­taj la noua Fabrică de sticlărie-menaj din Dorohoi. La obți­nerea producției suplimentare și-au adus contribuția șefii de echipă Ludovic Lupu, Gheorghe Buhăianu, Gheorghe Boz, Dumitru, Moruz, Ioan Țurcanu. Furaje din culturi duble Victor Atomi, președintele C.A.P. Ibănești, se angajează la o producție suplimentară de 3000 tone masă verde Cooperativa agricolă d­i­n Ibănești a fost prima din ju­deț care a anunțat începerea recoltării orzului. La cele 13 ha din brigada I, se adaugă acum alte 10 ha, recol­tate manual in brigada a IV-a, a lui I­. Drăgan. Pe terenul unde orzul s-a recoltat cu combina s-a trecut imediat la lucru cu presa fie balotat pentru a se putea intra apoi la arat. Arătura nu s-a putut face imediat din cauză că presa de balotat s-a defec­tat în prima zi (reparații fă­cute la S.M.A. Pomîrla !), insă, oricum, treaba s-a terminat in timp util. Imediat s-a tre­cut la arat și apoi la semă­nat. In legătură cu aceasta, am solicitat o declarație tovară­șului Victor Atomi, președin­tele cooperativei agricole. — De pe cele 23 ha ce au fost cultivate cu orz, însămîn­­țare in cultură dublă, vom Nica Gheorghe, unul dintre șablonerii frun­tași ai Fabricii de con­fecții din Botoșani Fotografia : I. HELICI obține o producție suplimen­tară față de cea stabilită prin pian, in medie de cel puțin 15 tone masă verde .a Pe această bază vom hectar, putea obține producții sporite de lapte și in timpul toamnei. Dar suprafața pe care o vor cultiva cu plante de nutreț în cultură dublă nu se va limita la atit : numai pentru nevoile fermei de taurine a coopera­tivei agricole se vor insămin­­­a culturi duble pe 250 ha miriști. Desigur însă că aceas­tă acțiune va căpăta amploare in zilele următoare, după ce va începe recoltatul griului. Colaboratorii școlii Ascultam o relatare, fără îndoială, incompletă, privind­­ activitatea colectivului didactic de la una din școlile cele mai i­ă­u îndepărtate de centrul județului , Santa Mare. N-am să­­ menționez tot ce s-a făcut in ultimii ani și se face și in pre­­­­zent aici, așa cum, sintetic, au fost prezentate lucrurile, re­­­­cent, de către directoarea școlii, cu prilejul festiv al Zilei în­­­­vățătorului. Nu pot însă să nu amintesc că, in curind, în satul­­ de centru va fi dat in folosință un nou local cu patru săli de lV clasă, la Berza, clădirea școlii va intra în reparații capitale, ^ că electrificîndu-se școala din Ringhilești, in iulie, se va in­­­ cheia această acțiune pe întreaga comună, că școlile au fost­­ dotate, in ultimul timp, cu obiecte de inventar în valoare de ^ 1,5 milioane lei. Nu pot trece cu vederea hotărirea cadrelor ^ didactice să construiască și să dea in folosință, cu sprijinul ^ părinților, pină la începutul lui septembrie, două ateliere ^ școlare, la Santa Mare și Ringhilești, care vor întregi educa­­ț­i­­­v­­­­rea prin muncă a tinerilor din comună. Dacă insist, este ca, ^ la acest buchet bogat de realizări, și-au adus și își aduc­e y partea lor de contribuție toți factorii interesați : consiliul­­ popular, cooperativa agricolă, școala, cadrele didactice, pă­­­­rinții, elevii — citați in ordine, în scurta relatare a directoarei­­ școlii. Mă gindesc la consiliul popular, la cooperativa agricolă la care s-au simțit chemați, cu alte cuvinte obligați, să nu lase­­ tot greul pe umerii cadrelor didactice — cum se mai întîmplă ^ adesea — ci să-și facă din plin datoria față de tînăra genera­­­­ție care mîine va conduce destinele satului. Trebuie men­­­­ționați, aparte, părinții care, pentru propriii lor copii și nu­­ pentru altcineva, dau o mină bună de ajutor școlii. Să nu as­­i­ tăm că această intrinsecă și armonioasă colaborare a stat și­­ stă la baza unor realizări de prestigiu, acolo unde­ ea a fost­­ bine înțeleasă, bine aplicată, de către fiecare factor in parte­a și de către toți dimpreună, spre binele școlarilor. ^ 1. GHEORGHE .xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx t Echipa de cosași din brigada nr.­­3 Bodeasa a C.A.F. Săveni, la lu­cru Fotografia : S. BLUMENTHAL Ce a­i tăcut în acești 30 de ani, tovarășe Serediuc ? — Am muncit. — Vă mai amintiți de înce­putul activității dv. la Leorda ? — Bineînțeles. La Leorda lu­crez din 1963. La venirea mea, întreprinderea era mult mai mică. Atunci, producția marfă — dacă bine îmi amintesc — a fost realizată într-un procent de 62 la sută iar producția globală — 72 la sută. Livram Intr-un an cam 1 600 — 7 700 tone de carne. Lucram aici cam 200 de oameni, din care numai vreo 30 eram membri de par­tid. Era un dute-vino neconte­­nit : unii veneau, alț­ii plecau... Satisfacerea cerințelor mereu crescînde ale populației cu pro­duse, într-o gamă cît mai variată de sortimente, deservirea în con­diții optime și la timp sînt con­diționate de felul cum sînt ono­rate contractele de către furni­zori și beneficiari. Lipsa unei strînse colaborări între cei doi parteneri afectează în cele mai multe cazuri piața de unele pro­duse necesare, atît cantitativ, calitativ cît și ca varietate de sortimente. Ancheta noastră, re­cent întreprinsă, a urmărit toc­mai modul cum sînt încheiate și respectate aceste contracte pe plan local, posibilitățile de per­fecționare a relațiilor industrie­­comerț. In pagina a lll-a O relație care implică colaborare: INDUSTRIE - COMERȚ — „industria nu ne oferă“ —spun comercianții — „Comerțul nu ne cere“ —se apără producătorii — „Noi ce ne facem?“ — se întreabă consumatorii AȚI DEPĂȘIT PLANUL VALORIC DAR PE FIECARE SORTIMENT IN PARTE ? Trebuie realizate în plus produsele și sortimentele de care avem realmente nevoie, atit în producția internă, cît și pentru consum și export. N. CEAUȘESCU Toate întreprinderile jude­țului au raportat la capătul a 6 luni importante depășiri la producția globală industria­lă, la producția marfă, la in­dicatorii economico - finan­ciari. In ce măsură însă ne putem declara mulțumiți cu gradul de realizare a planului pe fie­care sortiment in parte ? Evident nu pornim de la i­­deea că dacă, pe parcursul a­­nului, un anumit produs își pierde utilitatea, să fie fa­bricat cu orice preț numai de dragul de a realiza neapărat planul de producție pe fiecare sortiment stabilit la începu­tul perioadei de plan. Dar, în genere, ignorarea sortimen­­tației planificate conduce la nesatisfacerea integrală a ne­­­­voilor materiale ale popu­lației sau în îndeplinirea la neregularități planului de producție de către alte între­prinderi. Am căutat răspuns acestei probleme la două unități do­­rohoiene : fabrica de confec­ții și întreprinderea de indus­trie locală, cu rezultate — per total — dintre cele mai bune la finele primului se­mestru (depășirea cu 8 la su­ta la prima , cu 6,5 la sută la a doua). Și totuși... La Fabrica de confecții din Dorohoi se dădea zilele trecu­te „bătaie“ pentru realizarea sortimentelor căzute sub in­cidența restanței încă din tri­­mestrul IV al anului trecut. Ce s-a întîmplat de fapt ? La sfîrșitul anului 1971, la F C. Dorohoi îndeplinirea planului de producție era in­certă. In ultimele zile însă s-a găsit soluția salvatoare , reducerea planului cu 5 mili­oane lei. Reducerea valorică, fără îndoială, n-a fost greu de făcut. Dar asta a însem­nat complicații. Fabrica a­­vea obligații săi — conform față de clienții contractelor încheiate — de a mai livra pînă la 31 decembrie 1971 cantitatea de peste 30 000 con­fecții diverse. Necorelîndu-se reducerea valorică cu redu­cerea fizică (ce reducere fi­zică ML mai putea face în ul­timele zile ale anului ?), vrînd - nevrînd, producția a trebuit să fie introdusă in fabricație în primele luni ale anului și au fost executate — 5793 pantaloni sport și 3655 pantaloni lungi din țesături de lînă — în perioada ianua­rie - mai a.c. Dar pentru semestrul I a.c., fabrica avea scadente un nu­măr mare de alte contracte ca­re nu puteau fi onorate din cauză că capacitatea de pro­ducție era ocupată cu... recupe­rarea restanțelor. Ce era de fă­cut într-o asemenea situație în care beneficiarii fabrica cu penalizări amenințau pentru nerespectarea scadențelor de livrare a produselor ? Au fost încheiate convenții cu unele cooperative meșteșugărești din județul prin care Botoșani și Suceava fabrica le-a ce­dat, din planul său, cantita­tea de 22 900 salopete din doc „Severin“ (10 900 la coopera­tiva „Confecția“ din munici­piu ; 6­000 cooperative„ storul“ din Dorohoi ; 4500 „Vi­co­operativei „Deta“, Câmpulung; 1500 alteia din orașul Siret). Să trecem însă peste implica­țiile care le aduce fabricii, județului cedarea producției din planul lor, unor unități din afară. Cu toate acestea însă la 3 principale sortimen­te — pantaloni pentru bărbați I. WAISMAN (Continuare in pagina a lll-a) In intervalul 17 iunie — 3 iulie a.c. s-au produs pe cu­prinsul județului Botoșani, ploi generale, abundente, în­­sumind 168,3 litri pe metru patrat la centrul de județ. Cea mai mare cantitate a căzut in ziua de 29 iunie, cind s-au în­registrat la Botoșani 36,4 li­tri pe metru patrat. Conform situației ce ne-a fost prezen­tată de tovarășul Eugen Io­­nescu, șeful stației meteorolo­gice, precipitațiile în celelalte centre de observație din ju­deț, au fost următoarele : 107,6 litri la Avrămeni, 132,1 litri la Dorohoi și 128,8 litri la Răuseni. Iată în continuare un comu­nicat privind evoluția vremii pe luna iulie, transmis de A­­gerpres . Meteorologii anunță pentru luna iulie o vreme in general Starea timpului favorabilă agriculturii. Sub aspect pluviometric, iulie va fi, in cea mai mare parte a țării, apropiată de normal. La începutul primei decadei și a celei de a treia se prevăd ploi mai generale, sub formă de a­­verse, cu excepția unor zone restrînse în sudul țării. Vremea călduroasă va fa­voriza coacerea lanurilor de gri in decursul celei de-a doua decade și în jumătatea de nord a țării. Totodată, ea va permite buna desfășurare a recoltărilor de vară. In a­­ceastă lună se mențin condi­ții bune pentru dezvoltarea porumbului, florii - soarelui, sfeclei de zahăr, cartofilor și celorlalte culturi aflate în vegetație. Pînă acum toate a­­cestea se prezintă bine. Rezervele de apă existente in sol satisfac cerințele de însămînțare a culturilor du­ble. Este necesară efectuarea controlului culturilor în ve­derea acționării eficace pen­tru prevenirea și combate­rea bolilor și dăunătorilor ca­re atacă podgoriile, livezile și culturile de cimp, mai ales pe cele situate în zonele cu mai multă umiditate, cum ar fi nordul și zona subcarpa­tică a Moldovei. In cazul vi­ilor bunăoară, In concluzie, condițiile din această lună trebuie folosite din plin pentru recoltarea și înmagazinarea producției de grîu, orz și mazăre strângerea și conservarea pentru nu­trețurilor, întreținerea cultu­rilor și pentru asigurarea unei producții însămînțarea suplimentare prin la vreme­a tu­turor suprafețelor destinate culturilor duble. JL

Next