Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)
1972-07-04 / nr. 3485
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, VIIJI-VAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3485 | mărți 4 iulie 1972 | 4 pagini 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII CINCINALUL II PATRU ANI ȘI JUMĂTATE înfăptuind programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului, muncitorii, țăranii, intelectualii își aduc o contribuție mereu crescîndă in ce privește folosirea spațiilor, mașinilor, a utilajelor, a terenului agricol, succese pe care le dedică apropiatei Conferințe Naționale a partidului și aniversării Republicii. Un obiectiv de onoare Cei mai buni dintre cei buni: DELEGAȚI LA CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI Puterea stăruinței Petru Serediuc. Născut în anul 1920 la Zvorîștea- Suceava, în familia unor țărani săraci. Acum aproximativ 30 de ani, termina liceul industrial și intra la C.F.R. In 1947 este primit în partid, trimis la școală și apoi lucrează ca activist de partid la Dorohoi. De 23 de ani l-am întîlnit mereu ca director al unor unități agricole de stat. — Ce a reprezentat Leorda pentru dv. ? — Dacă vreți, o scoală în care am învățat să lucrez cu oamenii, cum să fructific experiența și înțelepciunea lor de viată. O școală a conducerii, a gospodăririi socialiste, in care, an după an, am învățat cite ceva, atit eu cit și ceilalți oameni de la noi. Unitatea a crescut in acești 10 ani. Au crescut și oamenii. Unul din trei este astăzi membru de partid. La noi fiecare învață și dă examen prin muncă. — La Leorda obțineți, an de an, producții de carne ieșite din comun. Aveți un secret aparte ? — Intr-adevăr, la noi, ducția de carne a crescut proîn această perioadă de la 2000 tone la 5000 cît vom realiza în acest an. Nu avem un secret „al casei" — ca să-i zic așa. Secretul înseamnă dăruire, căutare și pasiune în muncă, fiecare e responsabil: directorul pentru sarcinile lui de director, muncitorul pentru obligațiile lui, dar toți, împreună, răspundem de realizarea planului întreprinderii, a angajamentelor — nu mici — pe care ni le-am asumat în întrecere : realizarea planului cincinal în 4 ani. — Ce merite aveți dv. în activitatea întreprinderii de la Leorda, de două ori decorată cu Ordinul Muncii ? — Merite... Merite au aproape toți oamenii din Dacă am vreun merit, unitate, îl am pe acela că n-am atunci dat voie nimănui să greșească, chiar nici mie, că am știut să însuflețesc oamenii, să muncească cît mai mult și cît mai bine. Și ei m-au înțeles întotdeauna. Am depus stăruință. ★ Stăm, așadar, de vorbă cu Petru Serediuc, directorul întreprinderii agricole de stat Leorda, și înregistrăm trăsăturile care-i caracterizează : puterea de muncă, perseverența, receptivitatea. GH. JAUCA Constructorii in întrecere • Colectivul Lotului de construcții Dorohoi s-a angajat să scurteze termenul de execuție la un număr de 4 obiective aflate în construcție cu 175 de zile ; • S.M.A. Dragalina — cu 45 zile ; • Internatul cu 180 locuri Dorohoi — cu 10 zile ; • Trei blocuri de locuințe, proprietate de stat, cu 30 zile ; • Stația de 110 kilovolți — cu 90 de zile. Printre cei care obțin rezultate bune in întrecerea cu care acest colectiv întâmpină Conferința Națională a partidului, sunt echipele de muncitori conduse de Gheorghe Andrieș, Constantin Ivîncă, Gheorghe Babeliuc, Gheorghe Dutcovschi și maistrul Aurelian Bobu. • Maiștrii, tehnicienii și inginerii Șantierului nr.3 construcții industriale Botoșani au raportat însemnate realizări la sfîrșitul primului semestru al anului. La construcția Fabricii de piese de schimb pentru industria ușoară Botoșani au fost executate lucrările la corpul principal de fabricație, secția turnătorie, depozitul de lubrifianți. In avans față de grafic se află și lucrările de construcții-montaj la noua Fabrică de sticlărie-menaj din Dorohoi. La obținerea producției suplimentare și-au adus contribuția șefii de echipă Ludovic Lupu, Gheorghe Buhăianu, Gheorghe Boz, Dumitru, Moruz, Ioan Țurcanu. Furaje din culturi duble Victor Atomi, președintele C.A.P. Ibănești, se angajează la o producție suplimentară de 3000 tone masă verde Cooperativa agricolă din Ibănești a fost prima din județ care a anunțat începerea recoltării orzului. La cele 13 ha din brigada I, se adaugă acum alte 10 ha, recoltate manual in brigada a IV-a, a lui I. Drăgan. Pe terenul unde orzul s-a recoltat cu combina s-a trecut imediat la lucru cu presa fie balotat pentru a se putea intra apoi la arat. Arătura nu s-a putut face imediat din cauză că presa de balotat s-a defectat în prima zi (reparații făcute la S.M.A. Pomîrla !), insă, oricum, treaba s-a terminat in timp util. Imediat s-a trecut la arat și apoi la semănat. In legătură cu aceasta, am solicitat o declarație tovarășului Victor Atomi, președintele cooperativei agricole. — De pe cele 23 ha ce au fost cultivate cu orz, însămînțare in cultură dublă, vom Nica Gheorghe, unul dintre șablonerii fruntași ai Fabricii de confecții din Botoșani Fotografia : I. HELICI obține o producție suplimentară față de cea stabilită prin pian, in medie de cel puțin 15 tone masă verde .a Pe această bază vom hectar, putea obține producții sporite de lapte și in timpul toamnei. Dar suprafața pe care o vor cultiva cu plante de nutreț în cultură dublă nu se va limita la atit : numai pentru nevoile fermei de taurine a cooperativei agricole se vor insămina culturi duble pe 250 ha miriști. Desigur însă că această acțiune va căpăta amploare in zilele următoare, după ce va începe recoltatul griului. Colaboratorii școlii Ascultam o relatare, fără îndoială, incompletă, privind activitatea colectivului didactic de la una din școlile cele mai iău îndepărtate de centrul județului , Santa Mare. N-am să menționez tot ce s-a făcut in ultimii ani și se face și in prezent aici, așa cum, sintetic, au fost prezentate lucrurile, recent, de către directoarea școlii, cu prilejul festiv al Zilei învățătorului. Nu pot însă să nu amintesc că, in curind, în satul de centru va fi dat in folosință un nou local cu patru săli de lV clasă, la Berza, clădirea școlii va intra în reparații capitale, ^ că electrificîndu-se școala din Ringhilești, in iulie, se va in cheia această acțiune pe întreaga comună, că școlile au fost dotate, in ultimul timp, cu obiecte de inventar în valoare de ^ 1,5 milioane lei. Nu pot trece cu vederea hotărirea cadrelor ^ didactice să construiască și să dea in folosință, cu sprijinul ^ părinților, pină la începutul lui septembrie, două ateliere ^ școlare, la Santa Mare și Ringhilești, care vor întregi educațivrea prin muncă a tinerilor din comună. Dacă insist, este ca, ^ la acest buchet bogat de realizări, și-au adus și își aduce y partea lor de contribuție toți factorii interesați : consiliul popular, cooperativa agricolă, școala, cadrele didactice, părinții, elevii — citați in ordine, în scurta relatare a directoarei școlii. Mă gindesc la consiliul popular, la cooperativa agricolă la care s-au simțit chemați, cu alte cuvinte obligați, să nu lase tot greul pe umerii cadrelor didactice — cum se mai întîmplă ^ adesea — ci să-și facă din plin datoria față de tînăra generație care mîine va conduce destinele satului. Trebuie menționați, aparte, părinții care, pentru propriii lor copii și nu pentru altcineva, dau o mină bună de ajutor școlii. Să nu asi tăm că această intrinsecă și armonioasă colaborare a stat și stă la baza unor realizări de prestigiu, acolo unde ea a fost bine înțeleasă, bine aplicată, de către fiecare factor in partea și de către toți dimpreună, spre binele școlarilor. ^ 1. GHEORGHE .xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx t Echipa de cosași din brigada nr.3 Bodeasa a C.A.F. Săveni, la lucru Fotografia : S. BLUMENTHAL Ce ai tăcut în acești 30 de ani, tovarășe Serediuc ? — Am muncit. — Vă mai amintiți de începutul activității dv. la Leorda ? — Bineînțeles. La Leorda lucrez din 1963. La venirea mea, întreprinderea era mult mai mică. Atunci, producția marfă — dacă bine îmi amintesc — a fost realizată într-un procent de 62 la sută iar producția globală — 72 la sută. Livram Intr-un an cam 1 600 — 7 700 tone de carne. Lucram aici cam 200 de oameni, din care numai vreo 30 eram membri de partid. Era un dute-vino necontenit : unii veneau, alții plecau... Satisfacerea cerințelor mereu crescînde ale populației cu produse, într-o gamă cît mai variată de sortimente, deservirea în condiții optime și la timp sînt condiționate de felul cum sînt onorate contractele de către furnizori și beneficiari. Lipsa unei strînse colaborări între cei doi parteneri afectează în cele mai multe cazuri piața de unele produse necesare, atît cantitativ, calitativ cît și ca varietate de sortimente. Ancheta noastră, recent întreprinsă, a urmărit tocmai modul cum sînt încheiate și respectate aceste contracte pe plan local, posibilitățile de perfecționare a relațiilor industriecomerț. In pagina a lll-a O relație care implică colaborare: INDUSTRIE - COMERȚ — „industria nu ne oferă“ —spun comercianții — „Comerțul nu ne cere“ —se apără producătorii — „Noi ce ne facem?“ — se întreabă consumatorii AȚI DEPĂȘIT PLANUL VALORIC DAR PE FIECARE SORTIMENT IN PARTE ? Trebuie realizate în plus produsele și sortimentele de care avem realmente nevoie, atit în producția internă, cît și pentru consum și export. N. CEAUȘESCU Toate întreprinderile județului au raportat la capătul a 6 luni importante depășiri la producția globală industrială, la producția marfă, la indicatorii economico - financiari. In ce măsură însă ne putem declara mulțumiți cu gradul de realizare a planului pe fiecare sortiment in parte ? Evident nu pornim de la ideea că dacă, pe parcursul anului, un anumit produs își pierde utilitatea, să fie fabricat cu orice preț numai de dragul de a realiza neapărat planul de producție pe fiecare sortiment stabilit la începutul perioadei de plan. Dar, în genere, ignorarea sortimentației planificate conduce la nesatisfacerea integrală a nevoilor materiale ale populației sau în îndeplinirea la neregularități planului de producție de către alte întreprinderi. Am căutat răspuns acestei probleme la două unități dorohoiene : fabrica de confecții și întreprinderea de industrie locală, cu rezultate — per total — dintre cele mai bune la finele primului semestru (depășirea cu 8 la suta la prima , cu 6,5 la sută la a doua). Și totuși... La Fabrica de confecții din Dorohoi se dădea zilele trecute „bătaie“ pentru realizarea sortimentelor căzute sub incidența restanței încă din trimestrul IV al anului trecut. Ce s-a întîmplat de fapt ? La sfîrșitul anului 1971, la F C. Dorohoi îndeplinirea planului de producție era incertă. In ultimele zile însă s-a găsit soluția salvatoare , reducerea planului cu 5 milioane lei. Reducerea valorică, fără îndoială, n-a fost greu de făcut. Dar asta a însemnat complicații. Fabrica avea obligații săi — conform față de clienții contractelor încheiate — de a mai livra pînă la 31 decembrie 1971 cantitatea de peste 30 000 confecții diverse. Necorelîndu-se reducerea valorică cu reducerea fizică (ce reducere fizică ML mai putea face în ultimele zile ale anului ?), vrînd - nevrînd, producția a trebuit să fie introdusă in fabricație în primele luni ale anului și au fost executate — 5793 pantaloni sport și 3655 pantaloni lungi din țesături de lînă — în perioada ianuarie - mai a.c. Dar pentru semestrul I a.c., fabrica avea scadente un număr mare de alte contracte care nu puteau fi onorate din cauză că capacitatea de producție era ocupată cu... recuperarea restanțelor. Ce era de făcut într-o asemenea situație în care beneficiarii fabrica cu penalizări amenințau pentru nerespectarea scadențelor de livrare a produselor ? Au fost încheiate convenții cu unele cooperative meșteșugărești din județul prin care Botoșani și Suceava fabrica le-a cedat, din planul său, cantitatea de 22 900 salopete din doc „Severin“ (10 900 la cooperativa „Confecția“ din municipiu ; 6000 cooperative„ storul“ din Dorohoi ; 4500 „Vicooperativei „Deta“, Câmpulung; 1500 alteia din orașul Siret). Să trecem însă peste implicațiile care le aduce fabricii, județului cedarea producției din planul lor, unor unități din afară. Cu toate acestea însă la 3 principale sortimente — pantaloni pentru bărbați I. WAISMAN (Continuare in pagina a lll-a) In intervalul 17 iunie — 3 iulie a.c. s-au produs pe cuprinsul județului Botoșani, ploi generale, abundente, însumind 168,3 litri pe metru patrat la centrul de județ. Cea mai mare cantitate a căzut in ziua de 29 iunie, cind s-au înregistrat la Botoșani 36,4 litri pe metru patrat. Conform situației ce ne-a fost prezentată de tovarășul Eugen Ionescu, șeful stației meteorologice, precipitațiile în celelalte centre de observație din județ, au fost următoarele : 107,6 litri la Avrămeni, 132,1 litri la Dorohoi și 128,8 litri la Răuseni. Iată în continuare un comunicat privind evoluția vremii pe luna iulie, transmis de Agerpres . Meteorologii anunță pentru luna iulie o vreme in general Starea timpului favorabilă agriculturii. Sub aspect pluviometric, iulie va fi, in cea mai mare parte a țării, apropiată de normal. La începutul primei decadei și a celei de a treia se prevăd ploi mai generale, sub formă de averse, cu excepția unor zone restrînse în sudul țării. Vremea călduroasă va favoriza coacerea lanurilor de gri in decursul celei de-a doua decade și în jumătatea de nord a țării. Totodată, ea va permite buna desfășurare a recoltărilor de vară. In această lună se mențin condiții bune pentru dezvoltarea porumbului, florii - soarelui, sfeclei de zahăr, cartofilor și celorlalte culturi aflate în vegetație. Pînă acum toate acestea se prezintă bine. Rezervele de apă existente in sol satisfac cerințele de însămînțare a culturilor duble. Este necesară efectuarea controlului culturilor în vederea acționării eficace pentru prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor care atacă podgoriile, livezile și culturile de cimp, mai ales pe cele situate în zonele cu mai multă umiditate, cum ar fi nordul și zona subcarpatică a Moldovei. In cazul viilor bunăoară, In concluzie, condițiile din această lună trebuie folosite din plin pentru recoltarea și înmagazinarea producției de grîu, orz și mazăre strângerea și conservarea pentru nutrețurilor, întreținerea culturilor și pentru asigurarea unei producții însămînțarea suplimentare prin la vremea tuturor suprafețelor destinate culturilor duble. JL